• Autor: Dr. farm. George Dan Mogosanu – S.L. Disciplina Farmacognozie-Fitoterapie, Facultatea de Farmacie, U.M.F. Craiova

    La administrare interna, hidrocarburile terpenice pot determina ulceratii ale mucoaselor,
    iar extern pot fi dermocaustice, din aceste motive fiind utilizate mai mult pentru
    reimprospatarea atmosferei, in aerosoli cu efect dezodorizant, parfumant, antiseptic.
    Cetonele terpenice sunt neurotoxice si abortive. In doze mari, extern, fenolii
    sunt dermocaustici, similar cu aldehidele terpenice, iar intern sunt hepatotoxici. Furanocumarinele
    sunt fotosensibilizante la persoanele cu tenul deschis (albinosi). Alergii
    incrucisate pot induce atat lactonele sescviterpenice, cat si cinamaldehida.

    Din cauza toxicitatii unor componente
    active, in anumite conditii
    uleiurile volatile si plantele aromatice
    pot deveni periculoase
    pentru sanatate.

    Efecte toxice la nivel cutanat
    si pe mucoase

    In aplicatii locale, prin continutul de cumarine,
    furanocumarine si aldehide monoterpenice, uleiurile volatile de levantica,
    angelica, lamai, portocal, bergamotier etc.,
    pot determina iritatii si fotosensibilizari la
    nivel cutanat.

    Uleiul de bergamota (Bergamotae aetheroleum)
    se obtine prin presarea la rece a pericarpului
    proaspat al speciei Citrus aurantium
    subsp. bergamia
    , bergamotier (Rutaceae). Begamotierul
    este un arbust de aprox. 5 m
    inaltime, hibrid care a luat nastere, in secolul
    al XVII-lea, in culturile de portocal. Este
    spontan in sudul Italiei (Calabria, Sicilia), in
    Franta si vestul Africii (Guinea, Mali, Coasta
    de Fildes), in zone colinare.

    Bergamotae aetheroleum nu se recomanda
    in compozitia cremelor de fata, deoarece pe
    un ten normal poate determina aparitia unor
    pete de culoare inchisa si chiar a fotodermatitelor.
    Este utilizat ca antiseptic, in infectii
    intestinale, ca antispastic, in colici intestinale,
    dar si pentru actiunea anti-helmintica.
    Are cea mai delicata aroma dintre uleiurile
    volatile cunoscute si de aceea in Franta
    este utilizat ca aromatizant in parfumerie.
    Aceasta tara importa si consuma, in industria
    parfumurilor, aprox. 40% din productia
    de ulei volatil de bergamotier obtinuta anual
    (200 t), la nivel mondial. Apa de Colonia
    (Eau de Cologne sau Aqua admirabilis) nu
    a aparut decat dupa descoperirea uleiului de
    bergamota.

    Nu este recomandata aplicarea la nivel
    cutanat a produselor care contin ulei volatil
    de lamaie (Citri aetheroleum), din cauza
    fo tosensibilizarii induse de furanocumarine
    (bergapten) si a efectului dermocaustic determinat
    de aldehidele monoterpenice (geranial
    sau citral).
    La utilizarea indelungata a uleiurilor
    volatile de cimbru (Thymi aetheroleum),
    cimbrisor (Serpylli aetheroleum), sovarf (Origani
    aethero leum
    ), cimbru de gradina (Saturejae
    aetheroleum
    ), din cauza continutului ridicat
    de fenoli (timol, carvacrol) si hidrocarburi
    aromatice (p-cimen), pot aparea efecte dermocaustice
    si iritatii la nivelul mucoaselor.

    Lactonele sescviterpenice sunt antigeni
    in completi (haptene), care declanseaza
    reactii alergice mai mult sau mai putin grave:
    eri tem pruriginos, dermatita papuloasa,
    edeme, conjunctivita. Unele uleiuri volatile
    si plante aromatice bogate in lactone sescviterpenice
    au efect alergizant: de exemplu,
    produsele cosmetice cu extracte din flori de
    arnica (Arnicae flos), musetel (Chamomillae
    flos
    ), radacina de iarba mare (Inulae radix).
    Astfel, inainte de utilizare se recomanda
    efectuarea testului de sensibilitate: aplicarea
    locala, dupa ureche, pe o suprafata cat mai
    mica, a produsului respectiv. La persoanele
    sensibile apar pete de culoare rosie, insotite
    de prurit. De asemenea, pentru administrare
    interna nu se recomanda cure prelungite
    cu preparate extractive din Inulae radix sau
    Arnicae flos. Manifestarile alergice cauzate
    de lactonele sescviterpenice sunt frecvente
    la horticultori, in florarii, la persoanele care
    utilizeaza anumite parfumuri sau produse
    dermato-cosmetice, dar si in cazul consumului
    unor alimente (anghinare) sau condimente (foi de dafin).
    Efecte toxice la nivel cutanat si pe mucoase
    mai pot determina: cinamaldehida
    (der mocaustica, alergenica), pentru care
    se interzice aplicarea pe piele a preparatelor
    cu ulei volatil de scortisoara (Cinnamomi
    aetheroleum
    ) la copiii mai mici de cinci ani;
    alil-senevolul, din uleiul volatil de mustar
    negru (Sinapis aetheroleum), revulsiv puternic,
    iritant, vezicant si chiar necrozant; uleiul
    volatil de ienupar (Juniperi aetheroleum),
    care provoaca necroza tisulara la aplicare
    indelungata.

    Neurotoxicitate

    In doze mari, prin continutul de aldehide
    monoterpenice, in special de citronelal,
    uleiul volatil de lamaita (Melissae aetheroleum)
    produce ameteli, bradicardie si chiar
    efect stupefiant.

    La copiii cu varsta sub trei ani, nu este
    recomandabila utilizarea preparatelor cu
    Menthae aetheroleum sau mentol, inclusiv
    in aplicatii externe (de exemplu, frectia cu alcool
    mentolat), deoarece mentolul provoaca
    spasm glotic, cu asfixie.

    Uleiul volatil de eucalipt (Eucalypti aetheroleum)
    nu trebuie administrat copiilor mici,
    din cauza toxicitatii ridicate: doza letala la
    admi nistrare p.o. este de 3-4 g, similara
    fenobarbitalului. Uleiul volatil de eucalipt
    poate accentua crizele de astm bronsic, si
    prin urmare este interzis la astmatici. Aceleasi
    constatari sunt valabile si pentru eucaliptol,
    desi el nu se foloseste ca atare.

    Uleiul volatil de isop (Hyssopi aetheroleum)
    este neurotoxic, epileptogen, prin inhibarea
    respiratiei tisulare, multa vreme fiind
    suspectata tuiona, dar cum aceasta se afla in
    proportie mica, in prezent se banuieste ca ar
    putea fi implicata in principal pinocamfona.
    In doze mari, prin continutul de anetol,
    uleiul volatil de anason (Anisi aetheroleum)
    este toxic, initial printr-o relaxare sau anestezie
    totala, cu simptome asemanatoare starii
    de betie. Pentru acest motiv, se utilizeaza cel
    mult 10 zile, iar in unele zone mediteraneene
    este conside rat chiar stupefiant. Anetolul nu
    este admis in compozitia produselor destinate
    aromaterapiei. De asemenea, consumul
    in exces de bauturi ani sate poate conduce la
    intoxicatii grave.

    In cantitati mari, fructele de fenicul (Foeniculi
    fructus
    ) sunt neurotoxice: determina
    crize epileptiforme, halucinatii, somnolenta.

    Efecte neurotoxice si abortive

    Cetonele terpenice din compozitia unor
    uleiuri volatile sunt neurotoxice (crize epileptiforme)
    si emenagoge (abortive).

    Uleiul volatil obtinut de la specia Lavandula
    stoechas
    este neurotoxic si abortiv, prin
    continutul de cetone (fenchona, verbenona),
    fiind contraindicat la sugari, copii, gravide.
    La doze mari, uleiul volatil de chimen (Carvi
    aetheroleum
    ) este de asemenea neurotoxic si
    abortiv.

    Tuiona si tuiolul din uleiul volatil de
    salvie (Salviae aetheroleum) sunt substante
    neurotoxice si abortive. La nou-nascuti,
    determina tulburari nervoase pana la crize
    epileptiforme si moarte.

    Preparatele extractive din frunze de salvie
    (Salviae folium) se utilizeaza in cure scurte,
    de cel mult 10 zile, si sunt contraindicate
    nou-nascutilor si femeilor insarcinate. La
    nou-nascutii ale caror mame au utilizat ulei
    volatil de salvie, pe parcursul sarcinii, pot sa apara malformatii cardiace, iar la persoanele
    care au folosit timp indelungat acelasi ulei
    volatil, se pot instala crize cardiace.

    Se recomanda cure scurte cu preparate
    din pelin, din cauza efectului neurotoxic
    si eme nagog de care sunt responsabile
    tuiona si absintina. In doze mari, acestea
    determina tulburari ale sistemului nervos
    central, dereglari motorii si de sensibilitate,
    degenerescenta nervoasa, anularea spermatogenezei,
    efect letal.

    Intoxicatia cu bautura frantuzeasca
    denumita absint ("absintismul") prezinta
    o simptomatologie similara alcoolismului,
    cu crize epileptiforme care pot conduce
    la exitus. Pe langa pelin, in absint se asociau
    salvie si isop, specii vegetale bogate in
    cetone toxice, alaturi de spirturi denaturate
    cu o tarie alcoolica cuprinsa intre 500
    si 700.

    In prezent, absintul nu se mai prepara
    cu pelin, fiind interzis in Franta printr-o
    Ordonanta speciala (1915), din cauza faptului
    ca a declansat o adevarata intoxicatie
    nationala.

    La nivel european, dupa 1959, au
    fost reglementate fabricarea si distribuirea
    bauturilor aromatizate cu uleiuri volatile bogate
    in cetone (pelin, isop, anason, chimen).

    De asemenea, din cauza neurotoxicitatii
    si a efectului abortiv al cetonelor, la sugari
    si gravide nu se recomanda administrarea
    indelungata de uleiuri volatile si preparate
    extractive din rosmarin (Rosmarinus officinalis),
    coada-soricelului (Achillea millefolium),
    obligeana europeana (Acorus calamus var. calamus)
    s.a.

    Hepatotoxicitate

    Pe langa efectul iritant la nivelul pielii
    si al mucoaselor, fenolii (timol, carvacrol)
    din compozitia unor uleiuri volatile pot deveni
    si hepatotoxici. Este cazul consumului
    unor cantitati mari de cimbru. Thymi aetheroleum,
    timolul si carvacrolul sunt toxice, orice depasire a dozelor maxime admise conducand
    la efecte secundare, uneori pana la
    colaps.

    Nefrotoxicitate

    La administrare interna, uleiurile volatile
    bogate in hidrocarburi monoterpenice (uleiul
    de terebentina, uleiul de ienupar) sunt rubefiante,
    iritante, chiar vezicante, nefrotoxice
    – irita nefronii, cu hematurie si albuminurie.
    Pentru acest motiv, bolnavii susceptibili
    de stari inflamatorii renale nu se vor trata
    cu ulei volatil de ienupar. De asemenea, in
    alimentatie, ienibaharul (fructul de ienupar)
    trebuie administrat cu prudenta.

    Efecte estrogenice

    Unele uleiuri volatile si plante aromatice
    sunt contraindicate copiilor, in sarcina,
    mastite, cancer de san sau cancer genital, din
    cauza componentelor active care induc efecte
    estrogenice (estrogen-like): viridiflorol, din
    specii exotice de Melaleuca; sclareol, din specii
    de salvie, mai ales din Salvia sclarea, iarba
    Sf. Ioan; anetol, din anason, fenicul, anason
    stelat etc.

    Carcinogenitate

    Prin continutul de beta-azarona, cu efecte mutagene
    si teratogene, uleiul volatil de obligeana indiana (Acorus calamus var. angustatus) trebuie
    administrat cu precautie si este contraindicat la
    sugari, copii, femei insarcinate.

    Concluzii

    Cunoasterea uleiurilor volatile este
    o problema importanta, avand in vedere
    raspandirea larga a aromaterapiei. Riscurile
    pentru sanatate decurg din automedicatie si
    din confundarea uleiurilor volatile cu materiile
    prime din care se extrag (plantele aromatice).
    Farmacistii sunt datori sa informeze pacientii
    cu privire la aceste produse, tinand cont si de
    faptul ca ele sunt considerate, cel mai adesea, in
    mod gresit, ca "sigure", lipsite de toxicitate.

    Comenteaza →

Comentarii

Cancel reply