• Avand in vedere ca simptomele ochiului uscat apar la
    foarte multe persoane in timpul activitatilor cotidiene,
    este necesara depistarea, cu ocazia controalelor oftalmologice
    periodice pe care ar trebui sa le efectueze
    fiecare si bineinteles tratarea acestei boli care afecteaza
    calitatea vietii individului si poate produce
    complicatii oculare grave.

    Ochiul uscat este o boala ce produce
    disconfort ocular, uneori modifica rea
    vederii prin afectarea filmului lacrimal
    si a suprafetei corneene.

    Filmul lacrimal este format dintr-un strat extern,
    lipidic, care previne evaporarea stratului apos
    si asigura o suprafata optica regulata, neteda; un
    strat mediu, apos care umezeste suprafata oculara,
    spala corpii straini, praful, alergenii, are rol antibacterian;
    si un strat mucos, care intra in contact cu
    epiteliul corneean si asigura lubrifierea.
    Ochiul uscat apare fie din cauza hiposecretiei
    lacrimale (sindrom Sjögren, deficit de vitamina
    A, obstructia ductelor glandulare, distructia
    tesutului lacrimal prin inflamatii, tumori sau diminuarea
    acestuia postchirurgical), fie din cauza
    hiperevaporarii (blefarite, anomalii palpebrale, expunerea
    corneeana dupa pareza faciala, deficit de
    clipire, lentile de contact).

    Factorii declansatori

    Printre factorii agravanti, un rol important il
    ocupa conditiile de mediu si microclimat precum:
    poluare, fum, vant, caldura, lumina fluorescenta,
    aer conditionat. Utilizarea timp indelungat a computerului,
    privitul la televizor, cititul fara pauze
    adec vate pot duce la aparitia simptomelor.

    Se intalneste mai frecvent la femei, dupa varsta
    de 40 ani sau in cazul unor modificari hormonale cum ar fi sarcina, lactatie, menopauza.
    Bolile autoimune (artrita reumatoida, lupus
    eritematos sistemic, sclerodermia), afectiunile dermatologice
    (pemfigoid ocular), traumatismele,
    chirurgia refractiva, purtarea lentilelor de contact
    pot accentua simptomele.

    De asemenea, aparitia sindromului de ochi
    uscat poate fi cauzata de: contraceptive orale, antihipertensive
    (diuretice, beta blocante, tiazide,
    rezerpina), antihistaminice, analgezice, estro geni,
    citostatice, antiaritmice, psihotrope, antimigrenoase,
    agenti anticolinergici.

    Simptomatologia si diagnosticarea
    ochiului uscat

    Simptomatologia ochiului uscat e variata si se
    manifesta prin senzatia de arsura, uscaciune, de nisip
    sau corp strain ocular, care se accentueaza seara
    (tip hiposecretor).

    Lacrimarea care apare dimineata, in special
    iarna cand temperatura este scazuta, arata prezenta
    unui ochi uscat de tip hiperevaporativ, disconfort
    creat de o deficienta lipidica matinala din cauza
    lipsei clipitului in timpul somnului.
    Disconfortul la purtarea lentilelor de contact,
    care datorita filmului lacrimal deficitar, irita
    suprafata corneeana, poate fi inca un motiv al acestui
    sindrom.

    Uneori poate aparea o discreta hiperemie
    conjunctivala (inrosirea ochiului), care insa este
    intermitenta, cu tulburari de vedere, tranzitorii.
    Uscaciunea oculara asociata cu cea a gurii
    reprezinta o forma grava de ochi uscat, denumita
    sindromul Sjögren, care necesita consult reumatologic
    si imunologic.

    Pentru diagnostic, alaturi de anamneza si examenul
    clinic ce pot evidentia o blefarita posterioara,
    o conjunctiva cu usoara keratinizare si inrosire, eroziuni
    corneene epiteliale punctiforme, filamente,
    neovascularizatie corneana periferica superficiala,
    se folosesc diverse teste oftalmologice: Schirmer,
    tear film break-up time, lip paralel conjunctival
    folds, coloratia cu fluoresceina, roz Bengal, verde
    Lissamine etc.

    Tratamentul
    ochiului uscat

    Tratamentul ochiului uscat nu vindeca boala,
    dar are ca scop ameliorarea simptomelor si
    prevenirea complicatiilor corneene si conjunctivale.
    Alegerea lui se face in functie de severitatea
    afectiunii si implica una sau mai multe metode.
    Educatia pacientului este foarte importanta: sa
    fie bine informat asupra limitelor tratamentului,
    pentru a nu fi dezamagit si a nu pierde increderea
    fata de medic; evitarea prafului, fumului, vantului
    puternic, a aerului rece, uscat, precum si a celui
    conditionat; clipitul mai des, folosirea lacrimilor
    artificiale in timpul lucrului la computer, precum si
    plasarea ecranului cu 10-20 grade sub nivelul privirii
    (se reduce evaporarea prin ingustarea fantei palpebrale);
    sa respecte indicatiile medicului privind
    tratarea afectiunilor palpebrale si oculare.

    Folosirea lacrimilor artificiale are ca scop restabilirea
    structurii si functiei filmului lacrimal. Acestea
    nu pot suplini toate componentele lui, ci numai pe cea apoasa. Se utilizeaza in forme usoare si
    moderate de ochi uscat.

    Exista mai multe categorii:

    Coliruri si geluri:

    - derivati de celuloza: carboximetilceluloza –
    1%; hidroxipropilmetilceluloza – 0.3%, 0.5%,
    1%; hidroxietilceluloza – 0.44%; dextran 70 –
    0.1% si hipromeloza – 0.3%, folositi in forme
    usoare de boala;

    - hialuronat de sodiu – 0.1%, 0.15%, util in
    reepitelizarea corneeana si conjunctivala;

    - polivinilalcool – 1%, 1.4%, mareste
    persistenta filmului lacrimal, fiind folosit in deficienta mucinica;

    - povidon: polivinilpirolidona – 5%;

    - carbomeri (acid poliacrilic) 980 – 0.2% si 974
    – 0.25% (geluri).

    Deoarece colirurile au o durata de actiune
    scurta, de 10-20 de minute si necesita instilare
    frecventa, uneori se prefera gelurile.
    In cazul persoanelor alergice si la purtatorii lentilelor de contact, se folosesc lacrimi artificiale
    fara conservanti.

    Unguentele care contin uleiuri minerale, sunt
    eficiente in timpul noptii.
    Agentii mucolitici de tip acetilcisteina 5%,
    sunt utili la pacientii cu filamente si placi mucoase,
    dar pot produce iritare dupa instilare.
    Stimularea secretiei lipidice prin comprese calde
    si masaj usor la nivelul marginii palpebrale este
    folosita in cazul ochiului uscat de tip evaporativ.
    In prezenta blefaritei, se utilizeaza sampoane
    pentru igiena marginii palpebrale, uneori corticosteroid
    topic, de scurta durata, pentru a diminua
    inflamatia, precum si antibiotic local
    si sistemic (tetraciclina), in scopul scaderii
    populatiei bacteriene.

    Reducerea drenajului lacrimal pastreaza lacrimile
    naturale si prelungeste efectul celor artificiale.
    Este necesar in forme severe de boala si se realizeaza
    prin ocluzia punctelor lacrimale, temporar sau permanent
    (dop de silicon, cauterizare termica sau cu
    laser dioda, canaliculoplastie cu laser argon).
    Folosirea lentilelor de contact terapeutice,
    ciclosporina, topic 0.05%, 0.1%, tarsorafia
    laterala, injectia cu toxina botulinica in
    muschiul orbicular, pentru atenuarea blefarospasmului
    si scaderea drenajului, transplantarea
    glandelor submandibulare sunt metode folosite
    in cazuri grave de ochi uscat. Avand in vedere
    ca simptomele ochiului uscat apar la foarte
    multe persoane in timpul activitatilor cotidiene,
    este necesara depistarea, cu ocazia controalelor
    oftalmologice periodice pe care ar trebui sa le
    efectueze fiecare si bineinteles tratarea acestei
    boli care afecteaza calitatea vietii individului si
    poate produce complicatii oculare grave.

    Comenteaza →

Comentarii

Cancel reply