In a doua jumatate a secolului al XX-lea, datorita popularitat
ii crescute a dietei macrobiotice, radacina de
brusture a fost adoptata la nivel international si pentru
utilizarile sale culinare. Prin continutul de fibre
dietetice, saruri minerale, aminoacizi etc., radacina
de brusture, recoltata numai de la plante tinere, are
un aport caloric scazut. Este consumata traditional in
Asia (in Japonia poarta numele de "gobo", iar in
Coreea de "u-eong") sub forma unor preparate culinare,
adesea in amestec cu legume sau cu peste.

Radacina de brusture prezinta actiune
antimicrobiana si antimicotica, coleretica
si tonic-amara, laxativa, diuretica si
diaforetica (depurativa), antitumorala. Se utilizeaza
traditional in boli hepatobiliare (colecistite,
litiaza biliara, hepatita), urinare (cistite, litiaza
renala), dermice (acnee, furunculoza, seboree,
alopecie, ulcer varicos), orale (stomatite,
afte bucale), metabolice (guta). Frunzele de
brusture au actiune emolienta, antipruriginoasa
si trofica, fiind folosite local, in tratamentul
unor afectiuni dermatologice, dar si in intepa-
turi de insecte.
Bardanae radix reprezinta radacina speciei
Arctium lappa, brusture, lipan (Asteraceae). A.
lappa este o specie eurasiatica, bienala, ierbacee,
ruderala, comuna in flora Romaniei. Rezista
la seceta si la temperaturi extreme. In America
de Nord este considerata specie invaziva.

Obtinere

Radacinile de brusture, care pot atinge 1 m.
lungime si 2 cm. diametru, se recolteaza toamna,
in primul an de vegetatie sau primavara, in
cel de-al doilea an. Se scutura de impuritati, se
spala rapid in curent de apa rece, se zvanta si
apoi se indeparteaza resturile de tulpini, partile
lignificate sau cele degradate. Radacinile mai
groase sunt despicate longitudinal. Se usuca la
o temperatura de maxim 35 – 400C. In scop
medicinal, inainte de inflorire (mai – iunie) se
recolteaza si frunzele fara petiol (Bardanae folium).
Fructele (Bardanae fructus) se folosesc in
medicina traditionala chinezeasca, sub denumirea
de "niupangzi", pentru proprietatile lor antibiotice.

Compozitie chimica

Produsul Bardanae radix contine: lignani,
in principal arctiozida (arctiina) sau arctigenolglucozida;
45% inulina; 10 – 15% poliene si poliine
sulfurate, cu structura liniara (arctinol, arctinal,
acid arctic, arctinona) sau ciclica (lappafen
A), formate prin aditia arctinalului pe o lactona
guaianolidica; principii amare; acizi polifenolcarboxilici;
esteri cafeil-chinici; lipide; steroli;
pectine; ulei volatil; acizi organici; saruri minerale.
Alaturi de lignani (arctiozida), in frunze
au mai fost identificate principii amare de tip
lactone sescviterpenice cu structura germacranica
(arctiopicrina).

Actiuni si utilizari

Actiunea antialergica si antiinflamatoare

Prin continutul de lignani glicozidati,
radacina de brusture are proprietati antialergice
si antiinflamatoare, evidentiate atat in vivo, cat si
in vitro, cu utilizari in tratamentul inflamatiilor
de natura alergica. Aplicatiile locale cu decoct
din Bardanae radix au inhibat edemul acut al
urechii de soarece. In contrast, administrarea
orala a decoctului nu a evidentiat nici un efect
asupra raspunsului alergic acut la animalele de
experienta. Se pare ca lipsa raspunsului s-ar
datora transformarii substantelor active la nivelul
tractului gastrointestinal. La dozele farmacologic
active, extractul apos din Bardanae radix
este lipsit de toxicitate. Prin inactivarea radicalilor
liberi, extractul in n-butanol are actiune antialergica si antiinflamatoare in model
experimental de edem al labei de sobolan.
Astfel, extractul butanolic ar putea fi utilizat in
tratamentul unor forme variate de inflamatie
alergica, inclusiv in dermatita atopica.

Actiunea antisecretoare gastrica, antiulceroasa
si anticolitica

Prin reducerea secretiei acide, ca urmare a
inhibitiei H+, K+- ATP-azei, extractul cloroformic
din radacina de brusture protejeaza
animalele de experienta impotriva ulceratiilor
gastrice cronice. De asemenea, extractul a
inhibat degranularea mastocitelor si a redus
semnificativ eliberarea mediatorilor
inflamatiei.

Cercetarile arata ca pulberea din Bardanae
radix are actiune anticolitica, la soarece, in
model experimental de colita indusa cu dextran-
sulfat sare de sodiu (DSS), similara din
punct de vedere histologic colitei ulcerative la
om. soarecii au primit o doza de pulbere de
100 mg/kg-corp/zi, fara a se inregistra efecte
adverse. Se pare ca inulina si acidul clorogenic din compozitia produsului vegetal au determinat
ameliorarea pierderii de masa corporala,
imbunatatirea scorurilor histologice, mentinerea
arhitecturii colonice si reducerea eliberarii
mediatorilor inflamatiei.

In cadrul unui trial clinic, 30 de pacienti cu
ulcer gastric sau duodenal confirmat prin endoscopie
au primit cate doua tablete cu extract din
Bardanae radix (500 mg/tableta), de trei ori pe
zi, dupa mese. Testul a fost efectuat comparativ
cu placebo. Dupa patru saptamani de la administrarea
remediului, pacientii au fost reevaluat
i din punctul de vedere al eficacitatii tratamentului
cu extract vegetal, urmarind evolutia
leziunilor mucoasei si prezenta/absenta infec-
tiei cu Helicobacter pylori. Rezultatele au confirmat
ca extractul de brusture a stimulat repararea
mucoasei si a inhibat infectia cu H. pylori,
la 80% dintre pacienti vindecarea fiind
completa.

Actiunea antioxidanta si antitumorala

Prin continutul de polifenoli, cu efect de
inactivare a radicalilor liberi, tinctura din Bardanae
radix prezinta actiune antioxidanta si
antitumorala. Extractul diclorometanic din ra-
dacina de brusture inhiba diviziunea unor linii
celulare de tumori umane (K562, MCF-7, 786-
0). Recent, a fost evidentiata actiunea antiproliferativa
si apoptotica a lignanilor din Bardanae
radix asupra celulelor leucemice, precum si
efectele antitumorale ale arctigenolului pe linii
celulare de cancer pancreatic.

Actiunea antibacteriana si antimicotica

In medicina populara, radacina de brusture
se utilizeaza in tratamentul furunculozei, posibil
datorita continutul de poliene si poliine cu
actiune antibacteriana.

In vitro, extractele din frunza de brusture
au actiune antibacteriana moderata, evidentiata
prin metoda difuziei in agar, asupra microorganismelor
care se gasesc in mod obisnuit
in cavitatea orala si care ar putea fi implicate in
infectii endodontice: Enterococcus faecalis,
Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa,
Bacillus subtilis, Candida albicans.

Potentialul antimicrobian deschide perspectiva
utilizarii extractelor din Bardanae folium in
cadrul medicatiei intracanaliculare.

Extractele din frunza de brusture actioneaza
si impotriva unor bacterii asociate cu infect
ii alimentare: Escherichia coli, Shigella dysenteriae,
Salmonella typhimurium.

Actiunea antihepatotoxica

Radacina de brusture amelioreaza parametrii
biochimici si histologici la sobolani cu
hepatita indusa experimental cu alcool etilic si
potentata prin administrare de tetraclorura de
carbon. Actiunea antihepatotoxica ar putea fi
atribuita, cel putin in parte, esterilor cafeil-chinici,
care reduc stresul oxidativ de la nivelul hepatocitelor.
De asemenea, s-a demonstrat ca fibrele
din compozitia radacinii de brusture sunt
responsabile de legarea si eliminarea unor substant
e toxice cum ar fi policlorobenzenii.

Actiunea hipoglicemianta

Prin continutul ridicat de inulina, poliholozida
de rezerva (fructozan) cu gust dulceag si
care nu se absoarbe, radacina de brusture se foloses
te pentru incetinirea digestiei glucidelor si
reducerea absorbtiei intestinale a glucozei, controland
in acest fel hiperglicemia.

Produse farmaceutice

Pentru uz intern, radacina de brusture se
administreaza sub forma de decoct, macerat
5%, extract fluid, suc proaspat, iar extern, sub
forma de solutii pentru gargara, comprese,
frectii, creme, unguente.

Utilizari dermatologice

Datorita actiunii depurative, extractele din
Bardanae radix se recomanda in acnee, ten seboreic,
dermatite, alopecie, matreata, pentru
accelerarea vindecarii ranilor. Extractul uleios
din radacina de brusture ("Bur oil") este utilizat
fie ca atare, fie in asociere cu extract uleios din
radacina de urzica, sub forma de frectii la nivelul
scalpului, pentru ameliorarea rezistentei si
stralucirii foliculului pilos, pentru combaterea
matretei si a caderii parului. Cercetarile recente
au aratat ca extractul uleios din radacina de
brusture este bogat in fitosteroli si acizi grasi
esentiali, necesari mentinerii unui scalp sanatos
si functionarii normale a glandelor sebacee si a
firului de par.

Pentru proprietatile antimicrobiene, emoliente
si de bariera contra infectiilor, frunzele de
brusture se folosesc in tratamentul arsurilor.

Utilizari alimentare

In a doua jumatate a secolului al XX-lea,
datorita popularitatii crescute a dietei macrobiotice, radacina de brusture a fost adoptata la
nivel international si pentru utilizarile sale
culinare. Prin continutul de fibre dietetice, sa-
ruri minerale, aminoacizi etc., radacina de brusture,
recoltata numai de la plante tinere, are un
aport caloric scazut. Este consumata traditional
in Asia (in Japonia poarta numele de "gobo",
iar in Coreea de "u-eong") sub forma unor
preparate culinare, adesea in amestec cu legume
sau cu peste. Tot in scop alimentar, prima
vara devreme se recolteaza atat frunzele tinere,
cat si tulpinile florifere imature, inainte de
aparitia florilor, avand gust asemanator fructului
de anghinare.

Alte utilizari

Florile de brusture au un involucru prevazut cu tepi in forma de carlig, care se agata cu
usurinta de blana animalelor sau de haine.
Acest mecanism eficient de diseminare a stat la
baza sistemului de prindere "Velcro" (de tip
"arici"), inventat de inginerul elvetian Georges
de Mestral (1907 – 1990).

Toxicitate. Contraindicatii

Cazuri de manifestari alergice, pana la soc
anafilactic, induse de consumul de radacina de
brusture sau de utilizarea unor plasturi antiinflamatori
cu extracte din Bardanae radix au fost raportate
in tarile asiatice. Cel mai adesea, brusturele
a fost implicat in inducerea dermatitelor de
contact, in special la utilizarea externa, locala,
pentru masaj, a extractului uleios din radacina.
Se crede ca radacina de brusture este galactagoga,
dar se recomanda sa fie evitata in timpul
sarcinii, pornind de la unele studii farmacodinamice
care au evidentiat efect uterotonic sau
ocitocic.

Radacinile de brusture pot fi confundate cu
cele ale plantei Atropa belladonna (matraguna),
extrem de toxica, substituirea putand provoca
accidente mortale. Totusi, cele doua specii se
deosebesc prin partea aeriana, iar habitatele lor
se suprapun foarte rar.

Partile aeriene de brusture pot cauza dermatite
de contact, prin continutul de lactone
sescviterpenice.

Leave a reply