• Consideram de datoria noastra sa atragem atentia autoritatilor si opiniei publice
    asupra erodarii tot mai accentuate a accesului pacientilor la servicii medicale si
    de tratament. Dincolo de situatia dramatica din industria farmaceutica, atragem
    atentia asupra unei alte probleme majore a cetatenilor Romaniei, privind ingrijirea
    sanatatii: accesul tot mai redus la servicii medicale.

    Situatia privind accesului pacientilor
    la servicii medicale si de tratament
    se afla intr-un grav proces de deteriorare
    in 2011, cand in primul trimestru
    consumul de medicamente
    generice a scazut in volum cu 9%, iar raportat
    la ultimele 12 luni, scaderea a fost de 4%. Acest
    fenomen s-a inscris intr-un trend mai larg al
    ultimilor ani, in care piata de gene rice a coborat
    ca pondere in volumul total de medicamente
    de la 73%, la 62% in 2011. O corectie
    de peste 11% in minus a subliniat intr-o recenta
    declaratie de presa dr. Dragos Damian
    Presedintele APMGR. In opinia sa, acest lucru
    atesta ca autoritatile nu sunt preocupate
    sa creeze o cultura a consumului de medicamente
    generice prin reglementari adecvate. La
    nivelul intregii piete, acelasi prim trime stru
    din 2011 arata o diminuare ingrijoratoare in
    unitati, de -7.1%, si in zile de tratament de
    -7.9%, de unde tragem concluzia ca nu toti
    pacientii au reusit sa isi mentina nivelul anterior
    de tratament a mai subliniat Presedintele
    APMGR care a afirmat: "Consideram de datoria
    noastra sa atragem atentia autoritatilor si
    opiniei publice asupra erodarii tot mai accentuate
    a accesului pacientilor la servicii medicale
    si de tratament. Dincolo de situatia dramatica din industria farmaceutica, atragem atentia
    asupra unei alte probleme majore a cetatenilor
    Romaniei, privind ingrijirea sanatatii: accesul
    tot mai redus la servicii medicale. Daca
    exista limitari in privinta accesibilitatii, inclusiv
    printre pacientii din cele mai dezvoltate
    localitati ale tarii, in zona rurala si a oraselor
    mici situatia este de-a dreptul tragica la acest
    capitol.

    Este o stare de fapt care se suprapune peste
    una dintre cele mai scazute medii din Uniunea
    Europeana a consumului de medicamente pe
    cap de locuitor, respectiv putin peste 70 euro
    si o consecinta directa a suprareglementarii si
    suprafiscalizarii, a subfinantarii cronice din
    domeniul sanatatii in ansamblul sau, cu efecte
    negative importante in planul sanatatii personale
    si a accesului la tratament al romanilor."

    Inechitatea
    in distribuirea resurselor

    Inechitatea in distribuirea judicioasa a
    resurselor, potrivit datelor Cegedim coroborate
    cu Anuarul Statistic al Romaniei, arata
    ca, daca in cele noua orase cu peste 250 de
    mii de locuitori reteaua de furnizori de servicii
    medicale si volumul de medicamente
    livrate populatiei sunt satisfacatoare, in cele
    peste 14.600 de localitati mici lucrurile stau
    cu totul altfel.

    Aproape 65% din populatia tarii este
    aproape lipsita de mijloacele necesare diagnosti carii si obtinerii unui tratament adecvat.
    Din punct de vedere calitativ, al numarului
    de unitati sanitare care furnizeaza servicii
    medicale, inechitatile sunt flagrante.

    In localitatile care au o populatie ce nu
    depaseste 50.000 de locuitori exista de aproape
    trei ori mai putine cabinete si laboratoare la mia
    de locuitori decat in cele noua orase universitare
    si de aproape doua ori mai putine unitati
    de retea farmaceutica (farmacii si drogherii),
    respectiv de retea spitaliceasca (sectii de spital,
    farmacii spitalicesti, cabinete de spital).
    Cu alte cuvinte, 4 din 10 localitati mici
    nu au retea ambulatorie, 8 din 10 localitati
    cu mai putin de 50.000 de locuitori nu au
    retea farmaceutica si 9 din 10 nu au retea
    spitaliceasca. Pentru a avea tabloul complet,
    trebuie precizat ca in zona localitatilor mici,
    se vand de aproape cinci ori mai putine cutii
    de medicamente decat in orasele universitare
    si de noua ori mai putine medicamente din
    punct de vedere valoric.

    Lipsa de transparenta, lipsa standardelor
    clare in alocarea resurselor si in implementarea
    politicilor de sanatate diminueaza disponibilitatea
    accesului la servicii de sanatate
    si la terapie intre diferitele regiuni ale tarii,
    accentuand si din punct de vedere medical
    fenomenul de enclavizare structural –
    economica a Romaniei.

    Un exemplu concludent este faptul ca in
    Romania, terapiile generice nu au fost admise
    ca alternative de tratament pentru bolile
    cronice din programele de sanatate – lista C2,
    desi ele sunt incluse in protocoalele terapeutice
    actuale, la nivel international.

    Se pierde astfel sansa unor economii
    in cheltuirea unor sume ce echivaleaza cu
    aproape 40% din bugetul CNAS.
    De asemenea, se rateaza posibilitatea de
    a oferi acces sporit la tratament pentru nu
    numar crescut de pacienti, inclusiv prin diminuarea
    sanselor de intrare pe terapii inovatoare
    a unui numar insemnat de persoane care
    se regasesc pe listele de asteptare.
    Aceasta situatie contravine recomandarilor
    institutiilor internationale – Organizatia Mondiala
    a Sanatatii, Banca Mondiala, institutiile
    europene privind utilizarea pe scara larga a
    terapiei generice pentru acoperirea deficitelor
    financiare importante ale sistemelor publice
    de sanatate.

    Intrarea pe piata romaneasca
    a medicamentelor

    Conform studiului comandat de Directoratul
    General pentru Politici Interne al Parlamentului
    European – "Differences in costs
    of and access to pharmaceutical products in
    the EU", publicat in martie 2011: "Dovezile
    sugereaza ca pot fi atinse economii importante
    prin politici care cresc gradul de utilizare
    a produselor farmaceutice generice. Exista loc
    suficient pentru intrarea mai rapida pe piata
    a medicamentelor generice si absorbtia lor in
    toate statele membre. Acest lucru poate fi realizat
    cu o combinatie de masuri pe partea de
    aprovizionare si cerere, in special prin completarea
    politicilor de stabilire a preturilor si
    de rambursare, cu stimulente pentru cresterea
    cererii pentru alternativele generice acordate
    medicului sau farmacistului".

    Dimpotriva, intrarea pe piata romaneasca
    a medicamentelor, generice sau originale, este
    "inghetata" din cel putin doua motive.
    Pe de o parte, listele cu medicamente gratuite
    si compensate nu au mai fost actualizate din anul 2008, iar in lipsa unor studii de impact
    si eficienta, o reajustare netransparenta
    a acesteia ar putea conduce la noi dezechilibre
    majore. Pe de alta parte, din lipsa fondurilor,
    activitatea Comisiei de Evaluare din
    cadrul Agentiei Nationale a Medicamentului,
    insarcinata cu emiterea autorizatiilor de punere
    pe piata (APP), este aproape blocata si un
    numar insemnat de solutii teraputice ieftine si
    moderne nu mai ajung la pacientul roman.

    Limitarea accesului populatiei
    la servicii de sanatate si tratament

    Printre motivele care limiteaza accesul
    populatiei la serviciile de sanatate si tratamente
    adecvate se numara vulnerabiliza rea
    suplimentara a producatorilor de medicamente
    generice, adica a acelor companii care finanteaza
    sistemul de sanatate autohton cu sume de peste
    1.5 miliarde lei, datorii restante incepand cu
    lunile mai – iunie 2010, care suporta termene
    de plata ce depasesc 330 de zile, si care contribuie
    la formarea PIB cu aproape 1.5%.

    Un exemplu concludent este OUG 104/
    209 si normele acesteia de aplicare, ce impun
    industriei farmaceutice plata unei noi taxe
    prin aplicarea mecanismului de clawback.
    APMGR considera ca in forma actuala,
    aceasta taxa este de asa maniera legiferata
    incat, din punct de vedere legal, prezinta riscul
    major de a incalca legislatia europeana si
    de a atrage sanctiuni de tip infrigement asupra
    Romaniei.

    Lipsa de coerenta si coordonare intre autoritatile
    sanitare au dus la situatia ca, incepand
    de la 1 iunie 2011, Contractul – Cadru, baza
    legala prin care serviciile si tratamentele medicale
    sunt decontate de catre Casa Nationala de
    Asigurari de Sanatate, sa expire.

    Disfunctiile majore ale sistemului public
    de sanatate fac ca asiguratii sa nu mai poata
    beneficia nici macar de siguranta pachetului
    de servicii medicale – oricum deficitar – oferit
    conform contractului din 2010.

    Comenteaza →

Comentarii

Cancel reply