Polenul

Compozitie: apa, aproximativ 12-20 %,
proteine, sub forma de substante albuminoide,
in proportie de 7 – 30 %, cu o medie admisa de
20 %, aminoacizi: histidina, leucina, treonina,
triptofanul, glucide sau hidrati de carbon, in
special sub forma de zaharuri 15-48% in stare
uscata, vitamine: tiamina(Bl), roboflavina(B2),
acidul nicotinic(PP), acidul patotenic, acidul
ascorbic(C), acidul folic si biotina, rutina
(acid butinic sau galben vegetal) aproximativ
17mg% – continutul cel mai bogat in rutina il
are insa polenul de hrisca; rutina poate preveni,
hemoragii cerebrale si retiniene, crize cardiace,
etc.. Mai contine un antibiotic si un factor
de crestere.(4)

Prin compozitia sa polenul aduce organismului
numeroase elemente absolut necesare,
de care alimentatia moderna este adesea
lipsita. Este un extraordinar tonifiant al organismului,
fiind recomandat persoanelor in varsta
(fortifica organismul, intareste oasele), celor
obositi fizic si intelectual, femeilor insarcinate
si, mai ales, bolnavilor aflati in perioada de
convalescenta. Actiunea sa terapeutica mai include
proprietati calmante, tonicardiace (de
intarire a inimii), biostimulatoare, bactericide,
antivirale, de reglementare intestinala si dezintoxicare
generala. Specialistii recomanda acest
produs apicol bogat in substante nutritive si in
tratarea unor afectiuni neuropsihice – astenie,
surmenaj, stres (exclus ateroscleroza cerebrala
avansata si manie, hiperexcitabilitate sexuala
si nimfomanie); boli endocrine – intarzieri
in crestere, insuficienta tiroidiana, hipofizara,
spasmofilie, mastoze, fibrom uterin, exces de
foliculina, menopauza, tulburari de dinamica
sexuala (contraindicat in hiperfunctiile hipofizare,
suprarenale, tiroidiene, testiculare si virilismul
femeilor); afectiuni digestive – trateaza
gastroduodenite, colite, diaree sau constipatie
cronica, anemii, denutritie (polenul mareste
pofta de mancare); afectiuni cardiovasculare –
hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica,
insuficienta cardiaca si circulatorie periferica;
boli hepatobiliare – hepatita cronica, ciroza
hepatica, dischinezie biliara. Ultimele cercetari
sunt relevante in tratarea unor tumori ale tubului
digestiv, precum si in tratarea alcoolismului.
Este contraindicat in obezitate, exces de colesterol
si lipide in singe, diabet zaharat, precum
si celor cu alergie specifica.

Unii terapeuti recomanda doze de atac, de
30-40 g (4-6 lingurite pe zi) consumate imediat
dupa mesele principale, timp de 3 zile,
dupa care se trece la doza de intretinere, de
doua ori mai mica decit doza de atac. Este indicat
ca polenul sa fie bine mestecat inaintea
inghitirii, ceea ce ii sporeste efectul terapeutic.
O informatie foarte utila despre polen este ca,
atunci cind se pastreaza ca atare, activitatea sa
biologica scade la jumatate in 5-6 ore si dispare
dupa 6-12 luni de la recoltare.

Laptisorul de matca

Este considerat unul dintre cele mai eficiente
intaritoare ale organismului uman.
Prelevarea si conservarea laptisorului de
matca este delicata datorita perisabilitatii acestuia.
Ideala este incorporarea sa in flacoane vidate
sau capsule gelatinoase pentru a se pastra
intacte proprietatile benefice.

Compozitie: apa (65-67 %); proteine
(12,5%), amino-acizi esentiali (intreaga gama);
glucide 11 %; acizi grasi (5%); acid pantotenic :
0,5 mg/g de greutate uscata, vitamina B5 (150-
250 mg %); calciu, magneziu, sodiu, potasiu,
zinc, cupru, fier, mangan, nichel, cobalt, seleniu,
cupru, bismut, arsen, sulf, fosfor si potasiu; vitamine
diverse (A, B1, B2, B6, B12, D, E, K).
Laptisorul de matca are probabil cea mai
mare concentratie de vitamina B5 dintre toate produsele natural cunoscute.

Alte substante: agenti bioenergetici care
maresc rezervele de energie ale organismului
prin cresterea transformarii glucozei in molecule
de ATP in interiorul mitocondriilor (ATP
contine 3 legaturi fosfatmacroergice); de 6
ori mai mult acid pantotenic decat drojdia de
bere sau ficatul); acid 10 hidroxi-2-decenoic cu
proprietati antibiotice si posibil antitumorale;
esteri de acetilcholina; aminoacizi esentiali si
non-esentiali: alanina, leucina, izoleucina, lizina,
metionina, fenilalanina, acid aspartic, prolina,
acid glutamic, serina, glicina, taurina, treonina,
tirozina, triptofan, valina, histidina, arginina;
hormoni (cantitati foarte mici de steroli); precursori
de colagen care contribuie la intretinerea
si elasticitatea tegumentelor, a cartilajelor articulare si a matricei organice a osului; fructoza
(o importanta sursa energetica, benefica inclusiv
diabeticilor) si peptide insulin-like (care cresc
captarea glucozei in celule).(6)

Proprietati: nutritiv, antiviral, antibiotic
cu spectru larg, creste durata vietii prin ameliorarea
calitatii multiplicarii celulare, creste pofta
de mancare, anabolizant natural, afrodisiac,
energizant, vitaminizant, antidepresiv, scade
nivelul tri-iodo-tironinei, stimuleaza secretia
gonadotrofinelor, creste secretia de luteina si
progesteron, stimuleaza glandele suprarenale,
creste cortizolemia, creste testosteronemia,
micsoreaza marimea prostatei si testiculelor,
scade greutatea ficatului, creste raportul albumine/
globuline, scade activitatea adenozintrifosfatazei,
creste consumul de oxigen, antiinflamator,
depurativ, scade greutatea rinichilor,
creste greutatea globala a corpului, vasodilatator,
antiaterosclerotic, hematopoetic (eritrocite,
leucocite, trombocite), imunoreglator,
scade multiplicarea tumorilor cu crestere lenta,
normalizeaza secretia de sebum a glandelor sebacee,
stimuleaza regenerarea celulelor epiteliale,
antibacterian si antiviral local (cosmetica,
dermatologie).(3)

Indicatii

Laptisorul de matca se recomanda in:
scleroza in placi, diabet zaharat, hiperlipidemie,
aplazie medulara, atero si arteroscleroza, boli
pulmonare cronice nespecifice, boli cronice ale
cailor aeriene superioare, gingivita hemoragica,
boli imunitare diverse, insuficienta renala
cronica, poliartrita reumatoida, sindrom climacteric,
boli ale glandelor suprarenale, boli
infectocontagioase, distrofii, malnutritie la
sugari, convalescenta, frigiditate, sterilitate prin
insuficiente hormonale diverse, cosmetica.

Contra-indicatii: alergie la laptisor de
matca; astm bronsic la copii (datorita astringentei
laptisorului care ar putea induce bronhoconstrictie).

Mod de administare:

Intern: 100-1000 mg/zi; in cazuri
exceptionale (meningite virale, scleroza in
placi) pana la 25.000 mg/zi; este recomandat
ca imediat dupa inghitire, sa se consume suficiente
lichide; se prezinta ca laptisor de matca
amestecat in miere sau laptisor brut, direct de
la apicultori, laptisor de matca in amestec cu
extracte vegetale etc.

Propolisul

Propolisul este o substanta de culoare
brun-deschisa cu nuante pana la brun-inchis si
uneori cu reflexe verzui, putin solubil in apa
dar perfect solubil in eter si alcool. Propolisul
brut, asa cum se recolteaza in stup prin razuire,
contine in medie 30% ceara, restul fiind format
din rasini, balsamuri, uleiuri esentiale, si
destule impuritati ramase de la albine, pentru
ca ele folosesc propolisul pentru a imbalsama
imediat ceea ce nu pot sa evacueze.
Ceara este o componenta obligatorie a
propolisului. Din propolis se extrag doua tipuri
de ceara comparativ cu ceara propriuzisa,
extrasa din acelasi stup: ceara A (circa
17%) avand similitudini cu ceara propriu-zisa
si ceara B (circa 6%) net diferita, asemanatoare
cu cerurile vegetale. Cele doua ceruri se pot
separa pe baza solubilitatii lor diferite, in alcool
fierbinte concentrat si respectiv diluat.

Utilizare:

Datorita proprietatilor sale bactericide,
tamaduitoare, propolisul a fost utilizat din cele
mai vechi timpuri in medicina populara la vindecarea
ranilor.

Veninul de albine

Veninul de albine contine 46,36% carbon,
7,56% hidrogen si 13,30% azot si este compus
din proteine, enzime, hormoni, saruri minerale,
uleiuri eterice si alte substante volatile.
In general se poate spune ca veninul de albine,
in doze mici, repetate, prin compozitia
sa foarte complexa, stimuleaza reactivitatea
nervoasa si humorala a intregului orga nism,
marindu-i capacitatea de aparare impotriva
infectiilor, marind reactivitatea sistemului
conjunctiv, favorizand leucocitoza si permeabilizand
o serie de tesuturi sclerozate. Cu
toate acestea, veninul se utilizeaza numai cu
avizul medicilor reumatologi sau cardiologi,
specializati in apiterapie. Nu se vor trata cu preparate
pe baza de venin bolnavii de diabet, de
ficat si pancreas, cu afectiuni cardiovasculare de
tipul infarctului miocardic, endocardite si miocardite,
arterioscleroza avansata, cei cu nefrita si
nefroza, cei cu tuberculoza, sifilis si bruceloza,
cei cu epilepsie, encefalite si gravidele.

Concluzii

In domeniul sanatatii un rol deosebit
il ocupa combinatiile de miere, polen si
laptisor de matca, dozate corespunzator. Se
folosesc pentru ocrotirea mamei si copilului,
a sanatatii adultului, in convalescente,
avitaminoze, diverse afectiuni ale tubului
digestiv si a ficatului, in afectiuni ale
cailor respiratorii, nevroze, astenii, senilitate.
Gama produselor apiterapice cu afectiuni medicamentoase
si nutritive, fabricate la noi este
foarte larga, cuprinzand drajeuri sau comprimate
de laptisor de matca sau granule de laptisor
de matca cu miere si calciu, omogenizat in
miere. La noi in tara se fabrica si un larg sortiment
de produse cosmetice si de ingrijire
igienica cum ar fi: cremele de fata cu laptisor
de matca, cu propolis, cu miere, lotiuni nutritive,
dema chiante, apa de gura si altele.

Leave a reply