• Platforma „Resurse pentru Sănătate” lansează  CARTA ALBĂ A INOVAȚIEI ÎN SĂNĂTATE

    1 octombrie 2019 – Platforma de dialog și cooperare „Resurse pentru Sănătate”, inițiată de Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților și Comisia pentru Sănătate Publică din Senat, împreună cu Local American Working Group – LAWG, a lansat astăzi Carta Albă a Inovației în Sănătate.

    Platforma „Resurse pentru Sănătate” a fost constituită în anul 2018, iar punctul de start pentru dezvoltarea Cartei Albe este raportul „Modele europene: opțiuni pentru finanțarea serviciilor medicale și a medicamentelor în România”, elaborat de Economist Intelligence Unit (EIU). Pe baza acestui raport au fost identificate trei direcții prioritare de acțiune – Programul Inovație în Sănătate, Valoarea în sănătate și Creșterea finanțării pentru sănătate și inovație prin atragerea de resurse adiționale. Aceasta este prima platformă de dialog care reunește experți tehnici ai sistemului de sănătate din România, având ca obiectiv final creșterea finanțării pentru inovație în sănătate.

    Analiza la nivel național și internațional a acestor trei teme este cuprinsă în Carta Albă a inovației în sănătate, care propune soluțiile tehnice aplicabile pe plan local. Acestea au fost formulate de cei peste 30 de experți reprezentanți ai autorităților din sănătate și finanțe, asociații de pacienti, experți în domeniul politicilor de sănătate și finanțare, reprezentanți ai mediului academic, ai industriei farmaceutice inovatoare, care au format Grupurile tehnice consultative ale Platformei, reunite în Parlament în 2019.

    „Îmbunătățirea accesului la tratament trebuie să pornească întotdeauna de la nevoi reale, de la date corecte și de la o premisă de analiză solidă. Această Cartă ne dorim să devină un instrument în dezvoltarea politicilor publice pentru finanțarea inovației în sănătate. Astfel, putem progresa în scopul creșterii accesului pacienților români la terapii noi, salvatoare de vieți. Am încredere că aceste concluzii și recomandări solide, venite de la experți în domeniu, vor sta la baza dezvoltării politicilor de sănătate și a accesului pacienților la terapii inovative”, a declarat Conf. Dr. Florin Buicu, Președinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților.

    Documentul a fost lansat spre consultare publică în cadrul evenimentului din Parlamentul României, cu participarea reprezentanților Administrației Prezidențiale, Ministerului Sănătății, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Casei Naționale de Sănătate, Școlii Naționale de Sănătate Publică, ai asociațiilor pacienților, spitalelor, comunității academice, experților în domeniul politicilor de sănătate și finanțare, a industriei farmaceutice și a industriei de asigurări de sănătate.

    „Dezvoltarea soluțiilor și politicilor moderne pentru sistemul de sănătate din România este posibilă cu participarea tuturor actorilor implicați – instituții, comunitatea pacienților, entități private – iar Carta Albă este dovada acestui lucru. Proiectul a pornit de la realitatea sistemului sanitar, având în vedere nevoia de suplimentare a fondurilor pentru sănătate și inovație. Avem acum aceste soluții practice propuse de Grupul de Experți ai Platformei, pe care vom putea să le dezvoltăm legislativ pentru acoperirea nevoilor pacienților”, a declarat Dr. László Attila, Președinte al Comisiei pentru Sănătate Publică din Senat.

    Lansarea Cartei Albe a inovației în sănătate încheie etapa teoretică de dezvoltare a proiectului, urmând, cu susținerea actorilor implicați, să fie demarate inițiative legislative care să adreseze aspectele subliniate de acest document, prin fundamentarea solidă a politicilor publice de sănătate.

    „Creșterea calității vieții pacienților români depinde direct proporțional de investiția în sănătate și de accesul la cele mai noi alternative de tratament. Împreună cu experți în domeniu și cu angajamentul celor două Comisii de sănătate din Camera Deputaților și Senat, am reușit într-un timp relativ scurt, de doar câteva luni, să definim nevoile de acces la terapii noi și soluțiile pentru a le face disponibile pacienților români. Platforma de dialog și cooperare „Resurse pentru sănătate” este un proiect pe termen lung și își oferă sprijinul în continuarea acestei etape de consultare tehnică, pentru dezvoltarea Programului Inovație în Sănătate și a legislației care să reglementeze un Fond de Inovație pentru Medicamente, așa cum există deja în alte state europene precum Italia, Franța, sau Marea Britanie. Un astfel de Fond este segmentul lipsă al sistemului de rambursare din România și poate oferi pacienților cele mai noi terapii aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, care nu sunt accesibile încă în compensare, pentru afecțiuni fără alternativă terapeutică modernă și eficientă”, a declarat Attila Fejer, Președinte Local American Working Group.

    Inovație în sănătate

    În prezent pacienții români au acces la medicamente inovative, care nu au alternativă terapeutică, doar după evaluarea acestor tehnologii medicale și includerea în sistemul de rambursare din România, în timp ce la nivelul Uniunii Europeane sunt utilizate mecanisme de facilitare a accesului rapid la tehnologii medicale, atât în faza de pre-autorizare, cât și între autorizare și rambursare.

    Astfel, Programul „Inovație în sănătate” poate deveni un prim mecanism prin care România să își adapteze sistemul de sănătate la ritmul rapid al inovației în domeniu. Totodată, experții consultați recomandă în Carta Albă ca acest program să aibă în vedere finanțarea medicamentelor autorizare recent de Agenția Europeană a Medicamentului, care au un aport inovativ dovedit.

    Valoare în sănătate

    România utilizează deja valoarea în deciziile privind rambursarea medicamentelor noi și în contractarea unora dintre terapii. În direcția facilitării unui acces mai rapid la noile tehnologii, la nivel național este nevoie de o strategie pentru evaluarea tehnologiilor medicale pe termen mediu, cu un ritm gradual de implementare a politicilor, corelat cu dezvoltarea expertizei specialiștilor în domeniu și creșterea capacității instituționale.

    Grupurile de lucru care au dezvoltat Carta Albă a inovației în sănătate s-au axat în dezvoltarea recomandărilor practice pe posibilitatea de implementare unor noi mecanisme de luare a deciziilor pe baza valorii. Ritmul rapid și costurile în creștere ale inovației medicale nu pot fi asimilate într-un mod cost-eficace cu instrumentele actuale ale sistemului public de sănătate. În acest sens, sunt recomandate: includerea acestui subiect în Strategia Națională de Sănătate 2021-2027, reglementarea unor noi forme de contractare a medicamentelor, dar mai ales utilizarea datelor în deciziile de politică publică din sănătate și dezvoltarea Registrelor electronice de pacienți.

    Creșterea finanțării pentru sănătate și inovație

    Cheltuielile publice pentru sănătate au crescut treptat în România, în termeni reali, până la 4,6% din PIB, nivel estimat pentru anul în curs, iar cea mai importantă sursă publică de finanțare rămâne Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, veniturile fiind formate din contribuțiile sociale, taxa clawback și subvențiile de la bugetul de stat.

    Totodată, bazinul demografic și de contribuabili nu poate susține pe termen lung cheltuieli în creștere pentru investițiile necesare în sistem, astfel că propunerile de acțiune ale experților se referă la un plan multianual privind finanțarea pe termen mediu și lung a sistemului de sănătate, care să fie inclus în Strategia Națională de Sănătate 2021-2027, în vederea asigurării sustenabilității bugetare.

    Majorarea graduală a cheltuielilor pentru sănătate la un nivel echivalent cu nivelul mediu din Uniunea Europeană, spre care România ar trebui să tindă, poate fi susținută prin valorificarea tuturor celor patru direcții de finanțare: asigurările sociale, suplimentarea finanțării de la bugetul de stat, dezvoltarea asigurărilor voluntare de sănătate și plățile directe. În acest scop, se impune nevoia adoptării unei politici publice multianuale privind finanțarea serviciilor de sănătate, care să conțină ținte realizabile de creștere a veniturilor și cheltuielilor, ținând cont de faptul că sănătatea este o investiție.

     

    Comenteaza →

Comentarii

Cancel reply