• Un studiu condus de specialistii Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) a aratat ca Uniunea Europeana nu este suficient pregatita sa faca fata unei eventuale pandemii de gripa.

    Un studiu condus de specialistii Organizatiei
    Mondiale a Sanatatii (OMS) a aratat ca Uniunea
    Europeana nu este suficient pregatita sa faca
    fata unei eventuale pandemii de gripa.

    Desi mai toate statele urmarite, in cadrul
    analizei efectuate de Scoala de Igiena si
    Medicina Tropicala din Londra, dispun de
    planuri de vaccinare contra pandemiei gripale, timpul
    necesar punerii la punct a vaccinului si capacitatea
    limitata de producere a acestuia fac ca cererea
    sa fie mai mare decat oferta.
    In plus, situatia este critica pentru ca numai
    jumatate dintre tari au un plan de interventie detaliat
    care prevede capacitatea de stocare, furnizare
    si productie a vaccinurilor. Si pentru medicamentele
    antivirale situatia este similara.

    „In cazul unei pandemii, cererea initiala de medicamente
    antivirale poate fi mai mare decat capacitatea
    furnizarii lor”, a recunoscut autorul
    studiului britanic, Richard Coker. „Acum este urgent
    sa elaboram planuri riguroase de stocare,
    distributie si administrare a medicamentelor, pentru
    ca daca procedurile operative nu sunt definitivate
    si experimentate inaintea unei eventuale pandemii,
    se poate genera panica si putem ajunge la
    haos”, a avertizat Coker.

    Acum un an a fost efectuata o analiza similara,
    tot de catre expertii OMS, si in comparatie cu
    aceasta, studiul din 2007 arata o imbunatatire a
    masurilor de securitate sanitara. Totusi „multe tari
    sunt slab pregatite sa faca fata problemelor concrete
    ale unei iminente pandemii de gripa”, a spus
    expertul britanic subliniind ca „CEPCM, Centrul
    European de Preventie si Control al Bolilor, a reusit
    sa defineasca procedurile de supraveghere paneuropene,
    dar diferentele marcante dintre diversele
    programe nationale dezvoltate de fiecare stat in
    parte risca sa compromita conceptul de solidaritate
    si securitate globala”.

    Expertii avertizeaza (inainte de a putea verifica
    printr-o alta pandemie gripala) ca, potrivit
    estimarilor OMS, ar putea muri zeci de milioane de
    oameni pe intreg globul. Acum, principala temere
    este ca proxima forma gripala, manifestata la nivel
    global, poate fi provocata de o tulpina a virusului
    aviar inalt patogenica (H5N1), a caruit transmitere
    de la om la om a fost recent confirmata.

    Datele publicate de CEPCM arata ca „vaccinurile
    prepandemice”, care sunt acum dezvoltate
    pe baza virusului H5N1, ar putea furniza protectie
    contra unei viitoare pandemii gripale. „Grupul nostru
    de experti a ajuns la concluzia insa ca la acest moment nu este oportuna vaccinarea generalizata
    a populatiei din tarile UE”, a dat asigurari Zsuzsanna
    Jakab, directorul CEPCM, precizand ca vaccinul
    ar trebui folosit intr-una din fazele succesive ale
    pandemiei. Studiul a analizat planurile de pregatire
    in fata pandemiei, dezvoltate de 25 de tari UE,
    printre care Bulgaria si Romania, si de alte 3 state
    nemembre: Norvegia, Elvetia si Turcia.

    62 MILIOANE DE VICTIME

    Revista „The Lancet” atentioneaza ca o pandemie
    de gripa ar putea omori 62 de milioane de persoane. Numarul victimelor ar
    putea fi mai numeros decat acela provocat de
    „gripa spaniola”, in ciuda progreselor din domeniu
    medical, din cauza comorbiditatilor deja
    existente precum malaria si HIV, care afecteaza
    natiunile sarace ale globului.

    BOMBA CU CEAS

    Sunt mai multe virusuri capabile sa provoace pandemii: H5N1, H7N7, H9N2, H2N2. Dintre
    acestea, cele mai periculoase sunt virusul gripei asiatice (H2N2) si H5N1, care provoaca
    febra aviara. Din cele 15 subtipuri de virusuri gripale, H5N1 este o particularitate pentru ca
    se modifica rapid si are tendinta de a dobandi gene infectand si alte specii de animale. Mai
    mult, studiile de laborator au demonstrat ca acest virus are o patogenitate ridicata si poate
    cauza boli acute oamenilor. Specialistii sustin ca „gripa pasarilor” poate declansa oricand o
    pandemie. Mecanismul de actiune al virusului este identic cu cel care a declansat cumplita
    „gripa spaniola” in 1918 sau gripa Hong Kong, in 1968.

    Potrivit cercetatorilor o epidemie globala cu
    aceasta virulenta tinde sa apara de 3-4 ori intr-un
    secol, iar urmatoarea pandemie are mari sanse sa
    fie provocata de virusul aviar.

    Extrapoland rata mortalitatii inregistrata in
    urma pandemiei din 1918 – 1920 si aplicand-o la
    populatia globala a timpurilor noastre, Christopher
    Murray si colab., de la Harvard University,
    au concluzionat ca viitoarea pandemie ar putea
    face 51 – 81 milioane de victime, cu o medie de
    62 milioane de decese. Cercetatorii au subliniat
    ca 96% dintre cei decedati vor proveni din tari
    sarace, unde raspandirea bolii este favorizata de
    conditiile sociale si sanitare precare, care si in
    vremuri normale complica accesul la terapii.

    COMUNITATEA INTERNATIONALA,
    IN STARE DE ALERTA

    Marele pericol este acela ca virusul aviar ar
    putea suferi o mutatie, astfel incat de acum
    i nainte sa poata fi facil transmis de la om la om,
    fara a mai fi nevoie ca persoana respectiva sa
    fi intrat in prealabil in contact cu o pasare infectata.

    Deoarece omul nu poseda receptorii necesari
    atasarii virusului de celulele tinta, transmiterea
    virusurilor aviare la om este intradevar
    destul de rara. Se crede ca, in cazurile in care virusul
    gripal aviar evolueaza la un om cu gripa,
    determinata de unul din tipurile umane, este
    posibila o reasortare antigenica intre cele doua
    tipuri de virusuri, care se finalizeaza cu un nou
    tip antigenic in stare sa produca o pandemie
    (epidemie de nivel mondial).

    PRECEDENTE PERICULOASE

    Caracteristicele glicoproteinelor de suprafa ta
    stau la baza delimitarii subtipurilor virusurilor
    gripale de tip A. Exista 15 subtipuri distincte dupa
    hemaglutinina si 9 subtipuri dupa neuraminidaza,
    fiecare dintre ele caracterizandu-se printr-o formula
    antigenica proprie care reflecta asemanarile
    si deosebirile dintre tulpini. De exemplu, pandemia
    de gripa la om din anii 1957 – 1958 a fost provocata
    de subtipul H2N2, iar epidemia din anul 1968,
    care a pornit din Hong Kong, a fost provocata de
    subtipul H3N2. Patogenitatea virusului gripal este
    codificata in mai multe segmente genomice, ceea
    ce favorizeaza pluralismul antigenic si de patogenitate.

    La virusul gripal a fost dovedita experimental
    posibilitatea de reasortare genomica, care explica
    aparitia unor tulpini gripale pandemice, cu
    o structura antigenica noua, din parentali umani
    si animali. Astfel, se considera temeinic argumentata
    ideea ca virusul A/Hong Kong/1968/H3N2 a
    avut ca progenitori de reasortare genomica tulpina
    de provenienta umana H2N2 si tulpina de rata
    A/Ucraina/1963/H3N8.

    PROFILUL UNUI VIRUS SPECIFIC

    Gripa aviara include mai multe stari patologice produse de diverse subtipuri
    ale virusurilor gripale. Sub spectrul aparitiei unei pandemii, etiologia
    gripei a facut obiectul interesului cercetatorilor. S-a constat existenta
    unui model de adaptare a virusului la diverse gazde, din punct de vedere
    epidemiologic consecintele fiind foarte importante.
    Incadrat in grupul Influenza virus tipul A, virusul gripal are dimensiuni
    de 80-120 nanometri, prezentand un ARN in centru. Pericapsida este
    de natura lipoproteica cu doua tipuri de spiculi alcatuiti din hemaglutina
    si neuraminidaza. Prima dintre ele are un rol important in absorbtia
    virusului pe suprafata celulei gazda in timp ce neuraminidaza determina
    eliberarea virusului cu raspandirea rapida a acestuia.

    Comenteaza →

Comentarii

Cancel reply