• Ne plangem ca prea multi pacienti au boli cardiovasculare, majoritatea
    dintre acestia fiind expusi riscului. Ne plangem sau plangem ca prea multi
    dintre ai nostri ne parasesc inainte de vreme.

    Constatam zilnic ca majoritatea
    pacientilor aduna mai multi factori
    de risc care se potenteaza reciproc. Ne plangem ca nu se fac
    pro grame adevarate de preventie.

    Atunci, ce putem face? Care
    este situatia si cum o putem imbunatati?

    BCV in prezent

    37 milioane de oameni pe plan
    mondial, sufera anual un infarct
    miocardic (IM) sau un accident
    vascular cerebral (AVC), decesul
    fiind inregistrat la jumatate dintre
    acestia. Evenimentele reprezinta
    efectul multiplilor factori de risc
    car diovascular, in special hipertensiunea
    arteriala, hipercolesterolemiile,
    obezitatea si fumatul. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, cele mai multe IM si AVC
    pot fi prevenite daca tratamentul
    va fi orientat asupra tuturor factorilor
    de risc cardiovascular.

    Mortalitatea prin boala cardiovasculara
    in Europa este de 49%,
    pentru populatia sub 65 de ani
    fiind de 30%. Un barbat din noua
    si o femeie din saptesprezece mor
    inainte de 65 de ani din cauza
    unei boli cardiovasculare2. Diferentele de mortalitate prematura prin
    BCV intre tarile din Vestul si Estul
    Europei sunt semnificative, cele
    din urma inregistrand valori de 10
    ori mai mari2.

    Un rol deosebit in cresterea
    morbiditatii si mortalitatii cardiovasculare
    il au factorii socio-economici
    din diferitele tari europene.
    Aceste diferente pot fi explicate pe
    de o parte prin incidenta diferita a
    factorilor de risc conventionali:
    fumatul, hipertensiunea arteriala,
    hipercolesterolemiile si diabetul
    zaharat. Pe de alta parte, lipsa
    de acces facil la medicatie accentueaza
    diferentele.

    Obiectivul principal al preventiei
    BCV il reprezinta reducerea
    mortalitatii si morbiditatii; in plus,
    de o atentie considerabila beneficiaza
    atat imbunatatirea calitatii
    vietii, cat si cresterea sperantei de
    viata.

    In urma cu aproximativ 15 ani,
    a patruns si la noi ideea tratarii
    dislipidemiilor in mod serios, eficient
    si insistent. Ateroscleroza,
    dusmanul cel mai perfid al sanatatii cardiovasculare a populatiei,
    parea sa aiba in sfarsit un
    leac, dovedit ca eficient prin mari
    studii.

    Un prim pas este desigur
    schimbarea stilului de viata care
    presupune exercitii fizice zilnice,
    renuntarea la fumat, renuntarea la
    obiceiuri alimentare nesanatoase
    (exces de sare, de grasimi animale,
    de alcool) si adoptarea unei
    diete bogate in legume, fructe,
    cereale integrale, peste. Atunci
    cand schimbarea stilului de viata
    nu controleaza valorile lipidelor,
    este momentul introducerii unui
    tratament medicamentos.

    Terapia dislipidemiilor parea
    atunci inabordabila ca si pret. Intre
    timp, pretul a scazut, studiile au
    crescut certitudinea efectelor
    benefice ale tratamentului cu statine. Si totusi, mai avem inca atatea
    de facut.

    Studiile au demonstrat adevarul
    beneficiilor terapiei dislipidemiilor.
    S-a vorbit apoi de risc cardiovascular
    global, de risc rezidual,
    de riscul post-IMA sau post-AVC,
    de riscul la pacientii stentati. Evi –
    dent este faptul ca dislipidemia
    trebuie tratata la tinte, incepand cu
    dieta si miscare si terminand cu
    clasele de medicamente ce au
    dovedit prin studii ca au rezultate
    benefice certe.

    Legatura dintre dislipidemii si
    morbiditatea/mortalitatea cardiovasculara
    a fost demonstrata si
    documentata prin studii epidemiologice
    care au inclus mai mult de
    74.000 de pacienti (Framingam,
    MRFIT, Seven Countries Study,
    LIPID, HPS, PROSPER, ASCOT,
    AFCAPS/TexCAPS, WOSCOPS).

    Datele provenite din studiul
    epidemiologic MRFIT6 ofera informatii
    suplimentare despre riscul
    cardiovascular la pacientii la care
    se asociaza hipertensiunea arteriala
    si dislipidemia.

    Efectul sinergic al factorilor de
    risc cardiovascular poate influenta
    dramatic riscul absolut de boala
    cardiovasculara, acesta atingand
    valori de pana la de 20 de ori mai
    mari fata de riscul generat de hi –
    pertensiunea arteriala sau nivelul
    crescut al colesterolului ca factori
    de risc izolati.

    Statinele in studii

    Ghidul european de management
    al dislipidemiilor recomanda
    ca prima linie de tratament statinele,
    deoarece au dovedit eficacitate
    in reducerea morbiditatii si mortalitatii
    cardiovasculare, atat in preventia
    primara, cat si in preventia
    secundara, precum si incetinirea
    progresiei si chiar inducerea regresiei ateromatozei coronariene.

    Ulterior, alte studii au demonstrat
    eficienta deosebita a atorvastatinei
    in reducerea riscului pentru
    pacientii post-AVC, post-IMA sau
    la pacientii stentati. Studii precum
    MIRACL si PROVE-IT, Armidarecapture
    sunt o confirmare a
    acestui fapt.

    Atorvastatina este cea mai studiata
    statina, cu peste 400 de studii
    inregistrate pe clinicaltrials.gov
    si are dovezi in preventia primara,
    in preventia secundara si in evenimentul
    acut cardiovascular.
    In preventia primara, studiul
    ASCOT a demonstrat ca atorvastatina
    10 mg/zi a determinat o reducere
    cu 30% a nivelului de LDL-c,
    care s-a corelat cu urmatoarele:

    - 36% reducere a combinatiei
    intre boala coronariana fatala si
    infarct miocardic non-fatal;

    - 29% reducere a obiectivelor
    coronariene;

    "Rezultatul unei metaanalize extinse a aratat ca
    reducerea cu 20% a colesterolului
    total este asociata
    cu o reducere de 15% a
    riscului de BCV fatala.
    "

    - 21% reducere a riscului de
    accident vascular cerebral.

    In preventia secundara numeroase
    studii (TNT, GREACE) au
    demonstrat beneficiile atorvastatinei
    in doze de 10-80 mg in reducerea
    riscului de a repeta un accident
    vascular coronarian sau cerebral,
    precum si riscul de deces
    cardiovascular.

    Atorvastatina in forma cristalizata
    are cele mai bune studii in
    ceea ce priveste riscurile pacientilor
    cu AVC recent, cu IMA recent,
    pentru reducerea riscului recurentelor
    evenimentelor majore.

    Pacientii cu stent sau care
    urmeaza a fi stentati au si ei un
    beneficiu dovedit pentru terapia
    cu atorvastatina.

    Care este realitatea pragmatica,
    realitatea din cabinetele
    noastre?

    Avem din ce in ce mai multi
    pacienti expusi riscului. Realitatea
    este ca majoritatea insumeaza mai
    multi factori de risc, iar un pacient
    care a avut un IMA sau un AVC
    are riscuri enorme in viitor.

    Din pacate, inca intalnim o
    complianta relativ scazuta la tratament
    si la schimbarea stilului de
    viata si putini pacienti ajung la tintele
    terapeutice din ghiduri.

    Realitatea consta in faptul ca
    exista bariere in atingerea tintelor,
    din cauza dozelor insuficiente,
    intreruperilor tratamentului, controalelor
    inadecvate si din cauza
    costurilor.

    Daca vorbim de costuri, care
    oricum au scazut considerabil, sa
    ne gandim insa care este costul,
    riscul netratarii dislipidemiilor? Ne
    putem permite aceste costuri in
    suferinta?

    In concluzie, suntem datori, ca
    profesionisti, sa insistam cu tenacitate
    pentru reducerea riscurilor
    asociate dislipidemiilor. Cu insistenta
    pledam pentru respectarea
    acelui prim pas care este desigur
    schimbarea stilului de viata. Din
    pacate, aceste masuri sunt de
    cele mai multe ori nerespectate
    sau insuficiente. Urmeaza, asadar,
    terapia medicamentoasa, informand
    pacientii, apeland la tenacitate,
    insistenta si controale adecvate
    ti adoptand dozele la nevoile
    fiecaruia dintre ei.

    Statinele au dovedit eficacitate
    in reducerea morbiditatii si mortalitatii
    cardiovasculare, atat in preventia
    primara, cat si in preventia
    secundara, precum si incetinirea
    progresiei si chiar inducerea regresiei ateromatozei coronariene.
    Selectia statinelor impune intelegerea
    riscului fiecarui pacient si
    respectarea ghidurilor de practica.
    Atorvastatina sub forma cristalizata
    are un loc aparte in acest sens.

    Ghidurile sunt ferme si tot atat
    de fermi si insistenti trebuie sa fim
    noi in abordarea pacientilor expusi
    riscului. Pentru viata lor, pentru
    calitatea vietii lor si pentru respectul
    nostru ca profesionisti.

    Bibliografie

    1. World Health Organization,
    International Society of
    Hypertension Writing Group. 2.
    2003 World Health Organization
    (WHO)/International Society of
    Hypertension (ISH) statement on
    management of hypertension. J
    Hypertens. 2003;21:1983-1992

    2. European Heart Journal
    doi:10.1093/eurheartj/ehm236

    3. European Journal of
    Cardiovascular Prevention and
    Rehabilitation 2007, 14(Supp 2):
    E1-E40.

    4. A. Lawrence Gould et al,
    Cholesterol Reduction Yields
    Clinical Benefit , Circulation.
    1998;97:946-952.

    5. Majid Ezzati et al, Estimates of
    global and regional potentil health
    gains from reducing muliple major
    risk factors Lancet. 2003:362:271-
    280.

    6. Kannel WB. In: Genest J et al,
    eds. Hypertension:
    Physiopathology and Treatment.
    New York, NY: McGraw-Hill, Inc;
    1977:888-910.

    7. Neaton et al., 1992. J.D. Neaton,
    H. Blackburn, D. Jacobs, L.
    Kuller, D.J. Lee and R. Sherwin ,
    Serum cholesterol level and mortality
    findings for men screened in
    the multiple risk factor intervention
    trial. Archives of Internal Medicine
    152 (1992), pp. 1490-1500.

    8. J. Emberson et al, Evaluating the
    impact of population and high-risk
    strategies for the primary prevention
    of cardiovascular disease
    European Heart Journal (2004)
    25, 484-491

    Comenteaza →

Comentarii

Cancel reply