• Bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC, COPD, COLD), pneumopatia cronica
    nespecifica (CNLSD), obstructia cronica a cailor aeriene (CAO), sau alti termeni echivalenti, au fost utilizati in ultimii 30 de ani, pentru a defini afectiunile pulmonare care
    au ca predominanta dificultatea in expiratie, implicit disfunctia ventilatorie obstructiva.
    Diferentierea se va face in acord cu anamneza pacientului si status-ul sau clinic.

    Prin prisma studiilor experimentale,
    cercetarile epidemiologice au
    atras atentia asupra relatiei dintre
    poluare si suferinta cronica
    pulmonara. Daca fumatul este asociat
    poluarii atmosferice, este lesne de inteles
    ca efectul celor doua noxe este unul sinergic
    si nu supraadaugat. Persoanele cele mai
    expuse sunt cele care locuiesc si desfasoara
    activitati in zone poluate, cu atat mai mult cu
    cat printre acestea exista si fumatori. O forma
    distinctiva de poluare poate fi socotita chiar
    si atmosfera din interiorul locuintei. Infectiile
    din copilarie determina aparitia fenomenelor
    respiratorii si dereglarea functiei pulmonare
    la adolescenti. Studiile epidemiologice sustin
    totusi ca bronsita cronica simpla este legata in
    mod cert si de fumat. Prin aportul sau cercetarea
    epidemiologica monitorizeaza frecventa,
    distributia si factorii determinanti ai bolii in
    populatiile umane.

    Explorarea functionala pulmonara denota
    mecanismele fiziopatologice ale bronhopneumopatiei
    obstructive cronice. Evaluarea debitelor
    la expirul fortat si a capacitatii vitale
    pulmonare, precum si a elastantei pulmonare
    au aratat, pe de alta parte, faptul ca atat
    emfizemul pulmonar cat si bronsita cronica
    pot exista fara determinare obstructiva.
    Totusi, cand la consult se prezinta un pacient
    dispneic, ca rezultat al acestor consecinte,
    obstructia poate fi evidentiata in majoritatea
    cazurilor.

    Obstructia cailor respiratorii se asociaza
    de obicei cu cresterea rezistentei lor precum
    si diminuarea debitelor maxime ale fluxului
    respirator. Alterarea debitelor maximale respiratorii
    este rezultatul unor procese interdependente
    complete si dinamice intre sectiunea
    cailor respiratorii, elastanta pulmonara si capacitatea
    de colabare a cailor respiratorii. Mai
    mult decat atat, un expir prelungit sau deficitar
    asociat cu obstructia, va conduce spre o
    crestere dinamica a CRF, daca inspirul va avea
    loc inainte ca aparatul respirator sa atinga
    procesul de echilibru static. Sunt frecvent
    semnalate valorile crescute ale capacitatii pulmonare
    totale. De cele mai multe ori si capacitatea
    vitala este redusa, obstructia importanta
    a cailor respiratorii putand fi detectabila
    chiar la o capacitate vitala normala. Disfunctiile
    de mecanica ventilatorie pulmonara mai
    sus amintite pot avea efecte nedorite asupra
    modificarilor din parenchimul cailor respiratorii.
    De obicei, manifestarile clinice vor depinde
    de raspunsul ventilator pulmonar al unui plaman cu functie dereglata. Dispneea
    sau afectarea capacitatii de munca nu
    trebuie neglijate sau superficial abordate.

    Simptomatologie

    Tusea – predominant matinala, este adesea
    declansata la contactul cu aerul rece sau
    fumul de tigara, exacerbandu-se in cursul
    infectiilor intercurente.

    Expectoratia – Datorita reziduurilor din
    fumul de tigara, bolnavii apreciaza culoarea
    sputei ca fiind alba, cenusie sau neagra.
    Atunci cand sputa va prezenta un aspect sanguinolent
    sau va fi insotita de hemoptizii repetate
    se suspecteaza o posibila asociere cu
    cancerul bronsic.

    Dispneea – are un caracter ondulant
    in aceasta afectiune, accentuandu-se pe parcursul
    puseelor de infectie bronsica.

    Imunitatea specifica a barierei
    vasculare la nivel alveolar.
    Fenomene imunitare
    bronho-alveolare in BPOC

    Anticorpii reprezentati de toate clasele de
    imunoglobuline „traduc” practic mecanismele
    imunitare cu mediere preponderenta la nivelul
    bronhiei, in cursul acestei boli. De aceasta
    data, componenta nespecifica a mecanismului
    (mucusul, bariera muco-ciliara) constituie
    practic „apertura” bronhovasculara. In ceea
    ce priveste mecanismele imunitare normale si
    patologice la acest nivel de segment anato mic
    pulmonar, imunocompetenta implica atat
    componenta celulara a raspunsului imun cat si
    componenta moleculara. Procesele imunitare
    cu sediu alveolar de manifestare sunt dirijate
    in general de celulele reprezentate de macrofagul
    alveolar si limfocite care, impreuna cu
    componenta nespecifica, formeaza „apertura”
    alveolocapilara.

    De exemplu, clasificarea reactiilor de hipersensibilitate
    de catre Gell si Coombs,
    ar inscrie bronhopneumopatia obstructiva
    cronica in tipul II al acestor reactii (reactii de
    tip citotoxic-citolitic). Insusi anticorpii antiplaman
    si anticorpii anti-membrana bazala
    alveolara evidentiaza suficient de clar componenta
    autoimuna a BPOC. Generarea si proliferarea
    procesului autoimun implica fenomene
    de interactiune si cooperare celulara,
    dar si tisulara. Complexele antigen-anticorp,
    de dimensiuni mari (20S), se vor depune in
    membrana bazala alveolocapilara, pentru ca
    mai apoi sa intervina activarea sistemului
    complement, prin fixarea complementului pe
    aceste complexe cu rezultat final in antrenarea
    chemotactismului pentru polimorfonucleare,
    necroza fibrinoida a vaselor (vasculita)
    si a structurilor adiacente (alveolita).

    Incidenta BPOC in lume

    Incidenta in lume a BPOC cunoaste o
    variatie de procentaj cu variabile situate intre
    3-7% in tarile calde, slab industrializate,
    17-30% in tarile industrializate si peste
    35% in tarile nordice. In Romania, inca din
    1995 s-a cunoscut raportarea unui procentaj
    cuprins intre 3-4% in mediile nepoluate,
    15-19% in mediul urban si aproximativ 30%
    in zonele de atmosfera intens poluata.

    Mortalitatea

    Potrivit statisticilor O.M.S. bronhopneumopatiei
    obstructive cronice i se datoreaza
    un procentaj de 1-7% din totalul deceselor.
    Spre exemplu, din cauza procentajului mare
    al tuberculozei, aprecierea mortalitatii datorate
    BPOC in alte tari, este mai greu de facut.
    Cu toate acestea se citeaza cifre ridicate in
    comunitatile rurale din Australia, Egipt, Noua
    Guinee (12,6%). In mod cert cauza majora o
    constituie fumatul. Mortalitatea comporta o
    rata crescuta in raport cu varsta la ambele sexe,
    dar cu caracter predominant asupra sexului
    barbatesc, dupa varsta de 40 de ani. Alti factori
    care influenteaza mortalitatea sunt asa cum
    am mai spus, urbanizarea si mediul profesional.
    Expunerea la poluare intricata cu tuberculoza
    si existenta neoplasmului pulmonar reflecta
    un procentaj semnificativ crescut in populatiile
    cu numar ridicat de fumatori.

    Comenteaza →

Comentarii

Cancel reply