• O stare puternica de anxietate, agitatie psihomotorie, idei delirante sau idei de persecutie. Sunt simptome pe care le pot manifesta unii pacienti ce se adreseaza medicului de familie sau farmacistului. Astfel de manifestari sunt specifice tulburarilor psihiatrice, dar frecvent le intalnim la consumatorii de alcool, droguri sau alte substante.

    O stare puternica de anxietate,
    agitatie psihomotorie, idei delirante
    sau idei de persecutie. Sunt
    simptome pe care le pot manifesta
    unii pacienti ce se adreseaza
    medicului de familie sau farmacistului.
    Astfel de manifestari sunt
    specifice tulburarilor psihiatrice,
    dar frecvent le intalnim la consumatorii
    de alcool, droguri sau
    alte substante.

    Multi dintre tinerii anxiosi sau care sunt
    suspectati de debut de schizofrenie sunt
    de fapt dependenti de substante. Evaluarea
    medicala si psihiatrica a lor este adesea greu
    de facut pentru ca sunt necooperanti si ascund
    adevaratele substante si cantitati pe care le consuma.

    Medicul se poate simti adesea manipulat de
    un astfel de pacient si isi pierde rabdarea.

    E important
    sa depaseasca aceste sentimente si sa poata
    contribui la ameliorarea starii pacientului prin alte
    mijloace. In primul rand, informatiile e bine sa le
    obtina nu numai de la el ci si de la familia lui, iar
    pe parcursul tratamentului sa mentina un contact
    strans cu membrii familiei. E important ca membrii
    familiei sa fie incurajati sa ceara sprijin si sa nu
    incerce sa faca singuri fata situatiei. Altfel, ei risca
    sa formeze un triunghi al dependentei format din
    persoana dependenta, o persoana care devine persecutor
    (care insista sa renunte la substanta) si una
    care devine protector (care ii gaseste mereu scuze
    si il ajuta). Atat persecutorul cat si protectorul nu
    fac decat sa intretina dependenta. De cele mai
    multe ori, membrii familiei cedeaza insistentelor
    victimei (consumatorul) de a nu cere sprijin specializat,
    sub promisiunea ca poate sa-si revina singur.

    Adesea insa, incercarile sale sunt sortite esecului
    oricata vointa ar avea.

    In acelasi timp familia trebuie sa fie pregatita sa
    faca fata unei lupte lungi si istovitoare. In procesul de
    recuperare apar recaderi care sunt descurajante atat
    pentru victima cat si pentru familie. Daca insa aceste
    recaderi sunt tratate ca facand parte din procesul de
    vindecare, situatia este abordata mai usor.

    Dincolo de simptomele fiziologice, consumul de
    substante determina si afectari grave ale echilibrului
    psihic. Astfel, abuzul de substante se asociaza
    frecvent cu tulburari de personalitate – personalitate
    antisociala, borderline, narcisica. De altfel, in cazul
    evaluarii unui pacient care acuza simptome specifice
    anxietatii, depresiei, psihozei, trebuie sa fie luata in considerare si posibilitatea ca aceste simptome sa fie
    de fapt determinate de abuzul de substante.

    EXAMINAREA MEDICALA

    Un prim examen recomandat este cel de toxicologie.
    Iar testele de urina pot releva prezenta
    substantelor in organism. De obicei o substanta
    apare in examenul urinei timp de doua zile din momentul
    ingerarii. Sunt insa substante de tipul barbituricelor
    sau alcoolului care se depisteaza mai bine
    prin analiza sangelui.

    In acelasi timp este necesar un examen somatic.
    Sunt semne ale consumului ce pot fi identificate la
    prima vedere – narile marite, culoarea galbena a pielii
    si ochilor, vocea ragusita, abdomenul proeminent
    semn al inflamarii ficatului, picioare si brate contractate,
    zgarieturi, rani, clipit si miscari ale ochilor anormale
    (prea rapide sau prea lente), palme rosii.

    Alte semne sunt vizibile la o examinare mai
    atenta. Abuzul subcutanat sau intravenos poate fi
    identificat dupa cicatricile, abcesele, infectiile, hepatita,
    tetanos. Drogurile inhalate (cocaina, heroina)
    pot duce la perforarea septului nazal, hemoragii
    nazale, rinita. Iar uzul de cocaina, fumatul
    anumitor droguri pot duce la bronsita, astm sau
    alte conditii respiratorii cronice.

    DEPENDENTA

    Conform DSM IV (Diagnostic and Statistical
    Manual of Mental Disorders) dependenta este
    o nevoie fizica sau psihica de a lua o substanta.
    Dependenta psihologica numita si habituare se
    caracterizeaza prin dorinta pofta (craving) de substanta,
    continua sau intermitenta. Iar dependenta
    fiziologica se caracterizeaza prin toleranta, nevoia
    de a lua substanta pentru a evita aparitia sindromului
    de sevraj sau abstinenta. De altfel prezenta simptomelor
    de sevraj indica faptul ca nu este vorba doar
    de un abuz de substante, ci de dependenta.

    SEMNELE INTOXICATIEI
    SI ALE SEVRAJULUI

    In cazul substantei de tip opioid semnele
    intoxicatiei sunt: somnolenta, vorbire erbioasa, afectarea
    atentiei sau memoriei, analgezie, anore xie, pulsiune
    sexuala descrescuta, hipoactivitate. Daca este
    vorba de sevraj semnele sunt: pofta de drog, greata,
    varsaturi, mialgii, lacrimatie, rino ree, dilatare pupilara,
    transpiratii, diaree, febra, insomnie, cascat.

    Cand e vorba de intoxicatia cu amfetamina sau
    cocaina semnele pot fi: transpiratie, frisoane, tahicardie,
    dilatare pupilara, tensiune arteriala crescuta,
    greata, varsaturi, tremor, aritmii, febra, convulsii,
    scaderea in greutate, uscaciunea gurii, impotenta,
    halucinatii, hiperactivitate, iritabilitate, agresivitate,
    ideatie paranoida.

    Daca intervine sevrajul apar: disforie, oboseala,
    tulburarea somnului, agitatie, pofta.

    Cand substanta consumata este un sedativ, hipnotic
    sau anxiolitic semnele sunt: vorbire ebrioasa,
    necoordonare, mers instabil, afecta rea atentiei sau a
    memoriei. In caz de sevraj apar: greata, varsaturi, stare
    de rau general, slabiciune, hiperactivitate, anxietate,
    iritabilitate, sensibilitate crescuta fata de sunete si lumina,
    tremor grosier, insomnie marcata, convulsii.

    Mai sunt si alte substante fata de care toleranta
    organismului este mai mare, iar efectele daunatoare
    apar in urma consumului indelungat. Este vorba in
    special de cafea si tutun.

    Cafeina se gaseste in cafea, bauturi acidulate,
    cacao, produse pentru slabit, ceai, ciocolata, medicamente
    impotriva racelii, stimulente etc. In cazul
    unei intoxicatii cu cafeina simptomele sunt:
    agitatie, insomnie, neliniste, nervozitate, congestia
    fetei, diureza, tulburari gastro intestinale, tresariri
    musculare, flux ratacitor al gandirii si vorbirii, tahicardie
    sau aritmii cardiace, agitatie psihomotorie.

    In cazul unei intoxicatii grave pot sa afara simptome
    psihotice, anxietate. Sevrajul este marcat de
    cefalee ce poate dura 4-5 zile.

    Tutun. Dependenta de nicotina este cea mai
    raspandita si cea mai letala tulburare prin consum
    de substante. Adesea este intalnita impreuna cu
    dependenta de alte substante. Fumatul determina
    boala pulmonara obstructiva cronica, cancere,
    boala ischemica coronariana, boala vasculara periferica.
    Sevrajul, care poate dura cateva saptamani,
    se caracterizeaza prin dorinta de nicotina, iritabilitate,
    frustrare, manie, anxietate, dificultati de concentrare,
    neliniste, cresterea apetitului.

    Pe langa toate acestea, in ultima perioada se
    constata tot mai des situatii de abuz de bauturi
    energizante si de medicamente destinate stimularii
    activitatii nervoase folosite in tratamentul dementei
    de tip Alzheimer.

    PSIHOTERAPIA IN DEPENDENTA
    DE SUBSTANTE

    In astfel de cazuri, indiferent de tipul de substanta
    de care se abuzeaza, terapia individuala este
    adesea ineficienta, recomandata fiind terapia de
    grup. Desigur o terapie unu la unu (terapeut – client)
    poate ajuta persoana dependenta sa supravietuiasca
    abstinentei, dar mai departe are nevoie de resocializare,
    de suport din partea semenilor.

    Clientii cu adictii sunt in general dificili. Cei mai
    multi beau sau consuma droguri inainte de intalnirea
    cu medicul, pentru a-i face fata.

    Medicamentele sunt necesare in timpul tratamentului
    de dezintoxicare sub internare, pentru a
    evita convulsii sau delirum tremens, cand sufera de
    schimbari permanente ale starii sau cand a intervenit
    o psihoza, pe langa psihoterapie are nevoie de
    tratament psihiatric.

    Pe langa semnele fiziologice descrise anterior,
    persoana dependenta are si un comportament
    specific: mesteca exagerat de multa guma,
    este agresiva, lipseste de la scoala sau de la munca,
    practica sexul intamplator, acuza palpitatii, atacuri
    de panica, insomnie, anxietatea alternata cu depresie,
    nu reuseste sa aiba o rutina a zilei.

    Dupa oprirea administrarii substantei, din punct
    de veder psihic, poate interveni o stare de tristete
    care poate dura intre 6 luni si un an denumita
    depresie reactiva. In aceasta perioada e bine sa nu
    se prescrie medicamente care sa ajute la scurtarea
    perioadei, suferintei, iar simptomele sa fie ameliorate
    prin psihoterapie, grupuri de suport, terapie
    ocupationala.

    Panica este un alt moment ce poate interveni in
    procesul de recuperare. Pacientul poate fi extrem de
    activ, are o dispozitie iritabila, maniacala. Apare teama
    de esec emotional si pacientul tinde sa se suprasolicite.
    Asa ajunge sa dezvolte atacuri de panica.

    In aceasta perioada scopul terapeutic este de
    a-l mentine in prezent si nu de a rememora trecutul.
    Accentul se pune pe ce a facut in acea zi ca sa
    nu consume, ca sa-i fie bine, nu pe rememorarea
    copilariei care poate fi perceputa in aceasta stare
    ca fiind oribila, traumatizanta.

    Terapia axata pe schimbarea convingerilor
    gresite debuteaza cu adevarat dupa cel putin 6 luni
    de sustinere si incurajare pentru a rezista vietii zilnice,
    prezente. Specialistul, fie psihoterapeut fie
    medic, trebuie sa-si aminteasca in permanenta
    ca in primul an de abstinenta pacientul e mai rau
    decat pare la prima vedere, e mai afectat, bolnav.

    Are nevoie de program terapeutic, atat el cat si
    familia, pentru a suporta schimbarile din interior si
    din dinamica familiei. Nu-i poti cere sa functioneze
    in sarcinile vietii (munca, relatiile sociale, relatia
    intima) deoarece depune mult efort pentru a se
    abtine sa nu consume. Sunt situatii in care unii consumatori
    sunt prea entuziasti si vor sa recupereze
    rapid timpul pierdut, ei trebuie temperati pentru a
    nu se suprasolicita.

    Organismul are nevoie de un an pentru a-si redobandi
    echilibrul chimic, neurologic. Iar in aceasta
    perioada este necesara monitorizarea programului,
    evenimentelor si mentinerea contactului cu familia.
    Pe parcursul procesului de vindecare apar diverse
    provocari de tipul problemelor de concentrare,
    afectarii memoriei, capacitatii de abstractizare,
    dezorientarii. E bine ca pacientul si familia sa fie
    avertizati pentru a nu se speria, a nu simti ca pierd
    controlul, lupta.

    Daca trei sarcini importante ale vietii: munca,
    relatiile sociale si relatia intima sunt inca afectate
    in aceasta perioada, se poate pune accentul
    pe alte doua sarcini: grija fata de sine (alimentatie,
    somn, sport etc) si sarcina spiritualitatii. Este vorba
    de sensul pe care pacientul il da vietii. Sarcina
    spiritualitatii nu este vazuta in sensul de religie, bisericii,
    care in general este respinsa de persoana
    dependenta fiind considerata ridicola sau doar un
    sistem care pedepseste. Astfel, pacientul ar trebui
    directionat spre alt tip de grup, spre a gasi o
    implinire spiritua la. Ei trebuie sa faca fata unui paradox
    al acestei boli: chiar daca ei constientizeaza
    ca-si fac rau sunt dispusi sa reia consumul.
    In cazul persoanelor abstinente suferinta, doliul,
    sunt prelungite similar cu pierderea unei persoane
    dragi. Par sigure si calme, dar echilibrul lor
    este fragil.

    Comenteaza →

Comentarii

Cancel reply