• Farm. drd. Mihaela Mariana Stancu

    Conceptul ingrijirilor farmaceutice si primele recomandari privind Buna Practica Farmaceutica
    au fost adoptate si promovate din 1993 de organizatiile profesionale internationale precum:
    Federatia Farmaceutica Internationala, EuroPharm Forum, Grupul Farmaceutic al Uniunii
    Europene, precum si de Organizatia Mondiala a Sanatatii.

    La aparitia profesiei de farmacist,
    rolul lui in ocrotirea sanatatii
    publice era foarte clar definit, constand
    in prepararea medicamentelor
    prescrise de medic. Farmacistul avea
    un statut social bine determinat si
    pozitionat in societate.
    Evolutia in timp a profesiei de
    farmacist a fost influentata de factorii
    externi si, mai putin, de factori
    din interiorul profesiei.
    Traditional, farmacistii erau orientati spre medicament si nu spre
    pacient, farmacistul asigura calitatea
    produselor preparate de el conform
    principiului secundum artem, iar cea
    de a doua obligatie a fost si de a
    oferi sfaturi consumatorilor care
    doreau sa procure medicamente fara
    prescriptie medicala.

    Importanta farmacistului, ca
    preparator de medicamente, a inceput
    treptat sa se diminueze din
    cauza dezvoltarii intensive a industriei
    farmaceutice.

    Rolul lui profesional s-a redus
    substantial, fiind, pe de o parte, delimitat
    de industria farmaceutica, iar
    pe de alta parte, de extinderea
    functiilor medicului.

    La inceputul anilor ’90, rolul farmacis
    tilor in societate a evoluat spre
    modelul de ingrijiri farmaceutice.
    In prezent, sunt adoptate mai
    multe strategii de dezvoltare perpetua
    a profesiei de farmacist.
    De exemplu, in Marea Britanie
    Societatea Farmaceutica Regala a
    adoptat strategia „Farmacia in era
    noua” (engl. Pharmacy in new age),
    iar EuroPharm Forum promoveaza
    „Viziunea asupra profesiei 2020″
    (engl. Vision of profession 2020).

    Organizatia Mondiala a
    Sanatatii (OMS) si Federatia Internat
    ionala a Farmacistilor (Federation
    Internationale Pharmaceutique
    – FIP) au adoptat in anul 2000
    conceptul „Farmacistul de sapte
    stele” in concordanta cu standardele
    de Buna Practica Farmaceutica.
    In conformitate cu conceptia
    FIP, farmacistul comunitar in viitorul
    apropiat:

    - va fi un expert in ingrijiri farmaceutice,
    in farmacoterapie si in
    promovarea sanatatii;

    - va fi un comunicator profesionist
    cu pacientii si cu alti profesionis
    ti in sanatate;

    - va oferi produse, servicii si informat
    ii de inalta calitate;

    - va documenta activitatile sale,
    va comunica rezultatele colegilor.
    (http://www.fip.org/community_p
    harmacy)

    In viziunea specialistilor, ca de
    exemplu W. P. Munroe, ingrijirile
    farmaceutice sunt percepute ca si
    „un serviciu in care efectele clinice
    si psihosociale ale terapiei medicamentoase
    asupra pacientului sunt
    sistematic si continuu monitorizate”,
    concept acceptat predominant
    in Australia si SUA.

    In opinia cercetatorilor C. D.
    Hepler si L. M. Strand, ingrijirile
    farmaceutice presupun cooperarea
    farmacistului cu pacientul si cu medicul
    in vederea elaborarii, implementa
    rii si monitorizarii planului terapeutic
    care va avea rezultate terapeutice
    specifice pentru pacient.
    Definitia conceptului de ingrijiri
    farmaceutice, formulata de savantii
    C. D. Hepler si L. M. Strand, constituie
    baza teoretica a stiintei date in
    multe tari din Europa.

    Ingrijirile farmaceutice sunt
    percepute diferit in diverse tari
    avand ca temei, variate sisteme farmaceutice.
    Consiliul Europei, prin Comitetul
    de Experti pentru Standarde
    de Calitate si Siguranta in Practica
    Farmaceutica si Ingrijiri Farmaceutice,
    a efectuat in 2009 un studiu
    consacrat evaluarii ingrijirilor farmaceutice
    in Europa.

    Rezultatele studiului au demonstrat
    ca notiunea de „ingrijiri farmaceutice”
    a fost acceptata de majoritatea
    tarilor europene, insa nu a fost
    suficient implementata in practica.
    Conceptul ingrijirilor farmaceutice
    si primele recomandari privind
    Buna Practica Farmaceutica au fost
    adoptate si promovate din 1993 de
    organizatiile profesionale internationale
    precum: Federatia Farmaceutica
    Internationala, EuroPharm Forum,
    Grupul Farmaceutic al Uniunii
    Europene, precum si de Organizatia
    Mondiala a Sanatatii.

    Este demonstrat ca introducerea
    standardelor in activitatea profesionala
    a farmacistilor contribuie la eficientizarea
    asistentei farmaceutice.

    De exemplu, implementarea
    ghidurilor de consultare in activitatea
    cotidiana a farmacistilor in Finlanda,
    a ridicat semnificativ nivelul
    de consultatii oferite, atat in procesul
    eliberarii medicamentelor conform
    prescriptiilor medicului, cat si
    in procesul automedicatiei pacien-
    tilor.

    Farmacistul trebuie sa fie con-
    stient de responsabilitatea pe care o
    are, alaturi de ceilalti profesionisti
    din sanatate si de pacienti, in obtinerea
    unui rezultat pozitiv al tratamentului.

    Servicii farmaceutice

    Profesia de farmacist este una
    de prestare a serviciilor, desi deseori
    farmaciile sunt asociate cu medicamentele.
    Farmacistii presteaza servicii
    livrand medicamente conform
    prescriptiilor, fara prescriptii, precum
    si alte produse medicale si parafarmaceutice.
    O clasificare a serviciilor farmaceutice,
    promovata de catre organizat
    iile profesionale internationale,
    este cea elaborata in anul 2000 de
    catre Departamentul de Sanatate al
    Marii Britanii.

    In documentul strategic cu titlul
    „Farmacia in era noua” au fost
    determinate cerintele fata de asistent
    a profesionala farmaceutica
    pentru imbunatatirea si largirea volumului
    de servicii farmaceutice prestate
    pacientilor, printre care: determinarea
    necesitatilor terapeutice individuale,
    cooperarea in utilizarea
    medicamentelor si prescrierea repetata,
    evaluarea tratamentului.

    OMS si FIP considera ca
    aceasta abordare poate deveni un
    model al farmaciei viitorului si in
    alte tari. Serviciile farmaceutice, in
    acest sens, sunt clasate in: esentiale,
    consolidate si avansate, accentul
    fiind plasat pe calitate si rezultat.
    Serviciile esentiale sunt cele
    care trebuie sa fie acordate permanent
    de toate farmaciile comunitare.

    Aceste servicii includ:

    - eliberarea produselor farmaceutice,
    insotite de recomandarile
    necesare pentru a asigura utilizarea
    lor sigura si eficienta si inregistrarile
    datelor respective.

    - promovarea modului sanatos
    de viata

    - recomandarile privind aspectele
    sanatatii si participarea activa
    in programe nationale/ locale.

    - recomandarea automedicatiei
    pentru pacientii cu imbolnaviri
    minore

    - oferirea sfaturilor si suportului
    pacientilor cu imbolnaviri minore,
    pentru a asigura beneficiul
    maxim in procesul automedicatiei.

    - indreptarea pacientilor spre
    specialistii de profil din domeniul
    sanatatii

    - receptionarea medicamentelor
    pentru ulterioara distrugere a
    acestora.

    Serviciile consolidate sunt cele
    aprobate la nivel local in dependenta
    de necesitatile populatiei din acel teritoriu.
    Autoritatile locale din domeniul
    sanatatii stabilesc lista serviciilor
    si le achita.

    Serviciile consolidate:

    - aplicarea schemelor de administrare
    supravegheata;
    – revederea clinica a medicatiei;
    – prescrierea suplimentara;
    – servicii de contraceptie hormonala
    de urgenta;
    – schimb de seringi;
    – combaterea fumatului;
    – aplicarea schemelor de tratament
    in cazul imbolnavirilor minore;
    – servicii la domiciliu;
    – ingrijiri paliative, etc.

    Unele din aceste servicii necesita
    instruirea suplimentara a farmacistului,
    altele necesita cerinte aditionale
    fata de incaperile si dotarea farmaciilor.
    Servicii avansate sunt cele ce
    solicita instruirea si acreditarea
    farmacistului care le presteaza
    si/sau in acest sens, trebuie sa fie
    respectate anumite cerinte suplimentare
    vizavi de anumite incaperi ce ar asigura confidentialitate
    pacientului. Aceste servicii includ:
    revederea utilizarii medicamentelor
    si interventia in prescriptie –
    farmacistul periodic va comunica
    cu pacientii privind tratamentele
    lor si ii va ajuta sa-si solutioneze
    problemele legate de intrebuintarea
    medicamentelor. Recomandarile vor fi oferite atat pacientului,
    cat si medicului.

    Farmacistii in Marea Britanie
    sunt platiti de Departamentul de
    Sanatate cate 23 lire sterline pentru
    fiecare pacient cu medicatia reva
    zuta, numarul lor fiind limitat la
    200 per farmacie, pentru a evita
    abuzul financiar.

    Farmacistii pot contribui la
    mentinerea sanatatii populatiei cu
    aparitia unor efecte farmacoeconomice
    pozitive pentru societate, in
    cateva domenii de baza, si anume:

    1. Managementul imbolnavirilor
    cronice in asistenta primara –
    prin servicii de management al
    medicamentelor (ex. revederea
    medicatiei si monitoring-ul terapeutic),
    prin servicii de eliberare
    repetata a medicamentelor si prin
    reducerea incidentei reactiilor adverse
    ale medicamentelor.

    2. Imbunatatirea prevenirii si
    tratamentului bolilor cronice –
    prin recomandarile oferite pacien-
    tilor privind utilizarea corecta si
    eficienta a medicamentelor, prin
    testarea factorilor de risc pentru
    bolile cardio-vasculare, prin screening-
    ul pentru determinarea precoce
    a diabetului, precum si prin
    servicii de combatere a fumatului
    si de promovare a compliantei la
    tratament.

    3. Prestarea serviciilor directe
    si facilitarea accesului la alte servicii
    de asistenta primara pentru
    grupurile sociale vulnerabile. Fiind
    cei mai accesibili profesionisti din
    domeniul sanatatii, farmacistii
    sunt disponibili pentru toate categoriile
    de pacienti si pot influenta
    pozitiv starea de sanatate a categoriilor
    sociale vulnerabile prin prestarea
    serviciilor directe.

    4. Ajutor in reducerea inegalitat
    ilor in domeniul sanatatii prin
    interventii specifice (ex. Servicii
    de suport prestate familiilor cu copii
    mici, parintilor tineri, bolnavilor
    mentali, etc.)

    5. Incurajarea si suportul populat
    iei in ceea ce priveste controlul
    asupra sanatatii proprii. Noile
    servicii farmaceutice trebuie direc-
    tionate spre aceste avantaje. Promovarea
    alfabetizarii in domeniul
    sanatatii (intelegerea prospectelor
    de ambalaj al medicamentelor,
    evaluarea informatiei medicale si
    cooperarea cu sistemul de sanatate)
    reprezinta cheia procesului de
    imbunatatire a automedicatiei).

    6. Facilitarea automedicatiei
    responsabile in cazul imbolnavirilor
    minore, drept urmare oferindu-
    le medicilor oportunitatea de a
    acorda mai mult timp si atentie
    unor situatii mai complicate.
    (http://www.euro.who.int/Docu
    ment/E85730 –
    EuroPharmForum. Pharmacy-based
    hypertension management
    model: protocol and guidelines,
    2005.)

    Literatura de specialitate australiana
    relateaza ca serviciile prestate
    de farmacistii bine instruiti si
    motivate, pot economisi anual
    pentru sistemul de sanatate circa
    15 milioane dolari australieni (100
    milioane dolari SUA). De asemenea,
    indispensabila devine evaluarea
    si autoevaluarea competentelor
    farmacistilor.

    Exista mai multe ghiduri de
    consiliere a pacientilor, insa recomandat
    pentru utilizare de catre
    Consiliul Europei este cel elaborat
    de Institutul de Practici de Medicat
    ie Sigure (Institute for Safe
    Medication Practices) din SUA
    (http://www.ismp.org/selfassessments/
    Book )
    Conform documentului dat,
    consilierea pacientilor are la baza
    abordarea unor probleme terapeutice
    ale pacientilor privind imbuna-
    tatirea calitatii sanatatii si vietii lor.
    Pentru realizarea acestui obiectiv
    farmacistul trebuie sa analizeze
    informatia medicala a pacientului,
    sa ia in consideratie aspectele fizice,
    psihologice, socio-culturale,
    emotionale si intelectuale ale pacientului,
    precum si atitudinile lui
    fata de propriile probleme de
    sanatate. Ghidul de consiliere elaborat
    in SUA, cuprinde 35 de activitat
    i din 4 domenii: evaluarea necesitat
    ilor, managementul tratamentului,
    precautii si avertizari, comunicarea.
    Studiile demonstreaza
    ca volumul informatiei ce se ofera
    pacientilor este limitat din cauza
    insuficientei instruirii farmacistilor,
    rezistentei pacientilor, lipsei de
    confidentialitate, insuficientei timpului
    pentru conversatie.

    Comenteaza →

Comentarii

Cancel reply