• Una dintre cele mai mari firme de asigurari din lume, Lloyd’s, a lansat luna trecuta un raport-avertisment in ceea ce priveste iminenta unei pandemii de gripa.

    Una dintre cele mai mari firme de asigurari
    din lume, Lloyd’s, a lansat luna trecuta
    un raport-avertisment in ceea ce priveste
    iminenta unei pandemii de gripa.

    Raportul, intitulat „Pandemiile – Impactul
    Potential asupra Asigurarilor”, sustine ca
    o astfel de catastrofa mondiala ar putea
    afecta PIB-ul global cu 10%, lasand asiguratorii sa
    infrunte pierderi majore. Raportul a subliniat cateva
    concluzii deloc imbucuratoare pentru omenire:

    1. O pandemie este inevitabila. Cu o frecventa
    de aparitie atestata istoric de 30-50 de ani, este
    prudent sa presupunem ca o pandemie va izbucni
    candva in viitor. Gravitatea unor asemenea evenimente
    variaza foarte mult; unele estimari sugereaza
    faptul ca, pana acum, cea mai severa pandemie
    a ucis, in 1918, pana la 100 de milioane de persoane.
    Multe pandemii ii afecteaza pe cei tineri si
    pe cei varstnici, insa unele dintre ele (inclusiv evenimentul
    din 1918) ii pot afecta, in mod pervers, pe
    cei mai sanatosi.

    2. E posibil ca pandemia din 1918 sa nu fi fost
    cel mai rau caz. Este fara indoiala adevarat ca evenimentul
    din 1918 a fost extrem in comparatie cu alte pandemii inregistrate in istorie. Oricum,
    multe scenarii publicate ce prezinta „cazul cel mai
    defavorabil” iau 1918 ca punct de referinta. Exista
    pericolul sa fim prea optimisti din pricina acestui
    unic scenariu. Exista si alte forme de pandemie pe
    langa gripa, iar unele sunt asociate cu un risc de
    mortalitate mai ridicat. Pregatirea pentru pandemie
    ar trebui sa ia in considerare o varietate de scenarii,
    pentru a fi siguri ca planurile sunt suficient
    de flexibile.

    3. Impactul economic poate fi semnificativ. Se
    estimeaza ca o repetare a evenimentului din 1918
    va cauza o recesiune globala al carei impact va
    atinge valori cuprinse intre 1% si 10% din produsul
    intern brut global. Majoritatea industriilor vor
    fi afectate, unele mai mult decat altele. In special
    industriile care presupun un contact fata in fata
    semnificativ vor resimti impactul. Investitiile companiilor
    de asigurari pot fi afectate, in functie de
    gradul lor de siguranta. Efecte economice si sociale
    mai ample pot duce la forme secundare de
    pierderi pentru asiguratori.

    4. Sunt posibile numeroase pierderi pentru
    companiile de asigurari. Pentru unele categorii de
    afaceri, cum sunt asigurarile de viata si de sanatate,
    este limpede ca impactul va fi negativ. Pentru alte
    categorii de afaceri, situatia este mai putin clara,
    insa multe forme ale asigurarii de raspundere civila,
    incluzand riscuri generale, asigurarea managerilor
    (D&O) si de malpraxis medical, precum si produse
    specifice ce acopera intreruperea afacerii
    sau anularea evenimentului ar putea fi afectate de
    asemenea. Limitele interne ale pierderilor cauzate
    de pandemie (verticale si laterale) ar putea include
    aceasta expunere la riscuri.

    5. Pot aparea efecte secundare. Evenimentele
    care genereaza tulburari globale si sociale pot da
    nastere unor efecte secundare considerabile. E departe
    de a fi clar care dintre acestea vor aparea
    (daca vor aparea), insa, pentru a planui revenirea
    la normalitate, merita sa le luam in calcul pe
    toate. De exemplu, anarhia din New Orleans de
    dupa uraganul Katrina s-ar putea repeta in cazul
    in care fortele de politie sunt afectate. Pretentii
    traditionale, precum pierderile cauzate de incendii,
    ar putea fi exacerbate daca serviciile de pompieri nu
    mai sunt eficiente si daca stocurile comerciantilor
    sunt insuficiente.

    OMENIREA IN FAZA
    PREPANDEMICA

    Nu toate pandemiile sunt legate de gripa; acest
    aspect este discutat mai pe larg in sectiunea „alte
    forme de pandemie”. Totusi, din cauza anumitor
    nelinisti curente, Organizatia Mondiala a Sanatatii
    (WHO – en. World Health Organization) a initiat un
    set de instructiuni specifice privind pandemiile de
    gripa.

    Astfel, sunt precizate trei conditii ale unei
    asemenea pandemii: 1. apare un nou subtip de virus
    al gripei; 2. el infecteaza oamenii, cauzand boli
    grave; si 3. el se raspandeste usor si sustinut in randul
    oamenilor.

    Planul global de pregatire impotriva gripei
    al WHO defineste etapele pandemiei de
    gripa, evidentiaza rolul jucat de WHO
    si recomanda cele mai potrivite masuri
    nationale care trebuie luate inaintea
    si i n timpul unei pandemii. Fazele sunt
    urmatoare:

    Perioada interpandemica:

    Faza 1: Nici un nou subtip al
    virusului de gripa nu a fost detectat
    la oameni.

    Faza 2: Nici un nou subtip al
    virusului de gripa nu a fost detectat
    la oameni, insa o varianta animala
    a sa ameninta imbolnavirea oamenilor.

    Perioada de alerta pandemica:

    Faza 3: Infectie/i umana/e cu
    un nou subtip, insa fara raspandire
    sau cu raspandire redusa.

    Faza 4: Grup(uri) mic(i) cu
    transmitere de la om la om limitata
    si localizata.
    Faza 5: Grup(uri) mai mare / mari, dar cu
    raspandire de la om la om, tot la nivel local.

    Perioada pandemica:

    Faza 6: Transmitere intensificata si sustinuta in
    randurile populatiei.

    FAPTE SI STATISTICI

    Raportul prezentat de Lloyd’s previzioneaza ca o
    pandemie este inevitabila. Au existat o serie de pandemii
    de-a lungul timpului, iar din secolul XVII ele au
    avut o frecventa de aparitie intre 30 – 50 de ani. Ne
    aflam in prezent in Faza 3 a planului WHO, din pricina
    ingrijorarilor privind Gripa Aviara H5N1.

    Ultima pandemie de gripa a avut loc in anul
    1968. SIDA reprezinta o pandemie ce se mani festa
    in prezent. Pandemiile variaza ca impact de la multe
    sute de mii pana chiar la sute de milioane de morti.
    Gravitatea si impactul sunt foarte nesigure: unele
    pandemii i-au afectat pe cei tineri si batrani, pe cand
    altele au avut impact asupra populatiei active.

    Pandemia de gripa din 1918 a aparut imediat
    dupa sfarsitul Primului Razboi Mondial si a ucis mai
    multi oameni decat conflagratia insasi. Numarul estimat
    de morti variaza considerabil intre 20 si 100
    de milioane. Acest eveniment se distanteaza ca cea
    mai grava pandemie de gripa atestata. A infectat
    aproximativ 30% din populatie si a avut o rata de
    mortalitate de pana la 2,5%.

    In mod neobisnuit, aceasta pandemie a afectat cel
    mai mult persoanele cu varste cuprinse intre 20 si 40
    de ani (cei mai tineri si mai batrani au fost si ei afectati,
    dar nu mai mult decat in cazul unei gripe sezoniere
    obisnuite). O posibila explicatie a acestui fenomen
    este faptul ca respectiva specie de virus (H1N1) a
    provocat o reactie exagerata a sistemului imunitar
    uman (cunoscuta ca „furtuna citokinika”), afectandu-i, in mod ironic, pe cei mai sanatosi. Cercetari recente
    sugereaza ca bacteriile care profita de sistemele
    imunitare slabite si de fluidele din plamani au
    reprezentat o importanta cauza a mortii in pandemia
    din 1918, astfel incat antibioticele reprezinta un element
    esential in orice strategie de aparare.
    Asistam la un proces continuu de mutatie a
    virusilor animali, dintre care unii afecteaza oamenii.

    De exemplu, lista (neexhaustiva) de mai jos ne
    arata cat de des se intampla acest lucru. Recent,
    monitorizari mai eficiente au aratat cu claritate
    frecventa mutatiilor care, presupunem noi, au trecut
    neobservate la inceput:

    • 1918 Pandemie „gripa spaniola” H1N1
    • 1957 – 58 Pandemie „gripa asiatica” H2N2
    • 1968 – 69 Pandemie „gripa Hong Kong”
      H3N2
    • 1977 noua varianta umana „gripa ru –
      seasca” H1N1
    • 1997 noua varianta umana H5N1
    • 1999 noua varianta umana H9N2
    • 2002 noua varianta umana H7N2
    • 2003 noi variante umane H7N7, H7N2,
      H9N2, SARS (sindromul respirator acut sever)
    • 2004 noi variante umane H7N3, H10N7

    In cadrul unei conferinte organizate de Lloyd’s
    si XL in 2008, Profesorul Lindsey Davies, Director
    National al Pregatirii pentru Pandemia de Gripa, a
    inventariat cateva trasaturi-cheie ale unei pandemii
    de gripa dintr-o perspectiva britanica:

    • Picaturile pe care le producem atunci cand
      tusim sau stranutam reprezinta principala modalitate
      de raspandire (directa sau indirecta).
    • Perioada de incubatie de 1 – 4 zile.
    • Adultii sunt foarte contagiosi timp de 4 – 5
      zile dupa aparitia simptomelor, copiii – mai mult
      timp.
    • Adultii cu gripa fara complicatii pot lipsi de
      la serviciu pana la zece zile.
    • Unul sau mai multe valuri de gripa care dureaza
      vreo 15 saptamani pe plan national (6 – 8
      saptamani pe plan local).
    • Aceste valuri pot aparea la intervale de cateva
      saptamani sau luni.
    • Punct culminant in cele doua saptamani din
      mijlocul perioadei de manifestare a valului.
    • Raspandire rapida in intreaga tara.
    • Daca pandemia izbucneste in alta parte,
      probabil va ajunge in Marea Britanie in cel mult 2
      – 4 saptamani.
    • O pierdere maxima probabila se bazeaza pe
      o rata de imbolnavire de 50% si o rata maxima
      de mortalitate de 2,5% din cei care prezinta simptome
      specifice.

    In ceea ce priveste ultimul punct, vezi discutia
    de mai jos referitoare la pandemia din 1918 ca cel
    mai rau scenariu posibil.

    Agenti antivirali – Profesorul Davies a mai observat
    ca utilizarea agentilor antivirali preventiv, ca masura
    profilactica (un tratament menit sa impiedice aparitia
    bolii), ar putea reduce semnificativ raspandirea, dar
    ar putea avea si efecte secundare nedorite. Atunci
    cand sunt folosite pentru tratamentul persoanelor gripate,
    antiviralii ar trebui sa reduca riscul de aparitie
    a unor complicatii, precum pneumonia, cu pana la
    50%; ei pot reduce lungimea gripei fara complicatii
    cu aproximativ o zi si caracterul ei contagios.

    Obiectivul
    agentilor antivirali este de a reduce perioada bolii
    cu un procent de aproximativ 10%, nu de a o evita.
    Odata ce un virus a fost diagnosticat, antiviralii pot
    reduce substantial riscul mortii; de asemenea, atunci
    cand sunt combinati cu alte metode de bun simt, precum
    statul acasa in caz de boala, ei pot reduce viteza
    de raspandire a infectiei, oferind astfel timp pentru
    crearea unor vaccinuri.

    Vaccinuri – pana in momentul aparitiei unui
    virus exista atatea necunoscute, inca nu putem
    prepara un vaccin. Apoi dureaza cateva luni sa
    izolam virusul si sa cream un vaccin; acesta, prin
    urmare, nu va fi disponibil in lupta cu primul val
    al pandemiei. Multi sfatuitori accentueaza
    faptul ca pregatirea nu ar trebui sa mizeze pe un
    vaccin imediat. Cercetari recente ale colectivului
    condus de Chen au dovedit ca o abordare alternativa
    a productiei de vaccin, bazata pe extragerea
    „radacinii” de ADN comune din virusi inruditi si
    producerea unor anticorpi din ea, este mai rapida
    decat abordarea traditionala si ofera protectie
    impotriva unei game mai mari de mutatii ale virusului.
    Totusi, cercetarile privind aceasta abordare
    promitatoare se afla intr-un stadiu incipient.

    STAM MAI BINE AZI?

    Multi comentatori considera ca impactul unei
    pandemii ar fi redus daca ea s-ar produce azi.
    Iata cateva dintre argumentele in favoarea acestei
    afirmatii:

    • Medicamente mai bune – (agenti antivirali,
      vaccinuri pentru al doilea val, modalitati de scadere
      a febrei, antibiotice)
    • Raspuns coordonat – WHO va coordona
      un raspuns global la pandemie; Reglementarile
      Internationale privind Sanatatea (vezi sectiunea de
      reglementari) cedeaza natiunilor responsabilitatile
      obligatorii legal. Un succes recent a fost inregistrat
      in cazul pandemiei SARS din 2002-3 (vezi studiul
      de caz de mai jos)
    • Modele ale gripei – au fost create de numeroase
      companii, inclusiv din industria asigurarilor;
      ele ajuta la planificare.
    • Metode de comunicare mai bune – Avand la
      dispozitie numeroase forme de comunicare in masa
      (televiziune, radio, Internet), publicul poate juca un
      rol activ in combaterea raspandirii, iar profesionistii
      din domeniul sanatatii sunt informati mai bine si
      mai rapid.
    • Populatie mai sanatoasa – In tarile dezvoltate,
      populatia este bine hranita si sanatoasa in
      multe cazuri. (Dupa cum se vede mai jos, asta nu
      se intampla pretutindeni.)

    Totusi, exista si contraargumente care sugereaza
    ca impactul pandemiei ar putea fi mai puternic
    decat in trecut:

    • Retele globale – Multe afaceri fac acum
      parte dintr-o retea globala de furnizori si clienti.
      Bunuri si marfuri, inclusiv alimente, sunt transportate
      la nivel global, purtand potentiali agenti patogeni.
      Modelul „exact la timp” (en. just-in-time) al
      multor afaceri ar putea genera stocuri insuficiente
      de medicamente sau chiar mancare.
    • Turismul global – In 1918, pandemia
      s-a raspandit rapid in toata lumea din pricina
      demobilizarii trupelor. Astazi, numarul persoanelor
      care calatoresc in jurul lumii (cu avioane, trenuri,
      autovehicule sau nave), il depaseste cu siguranta
      pe cel de atunci, astfel incat boala s-ar raspandi si
      mai rapid.
    • Populatie mai mare – Populatia globala a fost
      estimata in septembrie 2008 la 6,7 miliarde, adica
      de aproape 3,5 ori mai mare decat cea din 1918.
      Ne putem astepta ca populatia afectata sa fie mai
      mare, doar ca o consecinta a acestui ni vel de expunere
      mai mare, in timp ce alte valori ar ramane
      la fel.
    • Concentratie mai mare in orase – Pentru prima
      data in istorie, in 2008 mai multi oameni traiesc
      in orase decat in afara lor. In 1918, oamenii erau
      mai dispersati, din cauza unor economii mai rurale.
      Pandemiile se pot raspandi rapid in interiorul
      oraselor, ca urmare a densitatii mari a populatiei si
      a numarului mare de navetisti.
    • Mase mari de oameni bolnavi – In lumea
      in curs de dezvoltare exista mase mari de oameni
      bolnavi, inclusiv cei cu SIDA (si, implicit, deficienta
      imunitara), care nu vor fi suficient dotati pentru a
      infrunta o pandemie.

    Desigur, un factor-cheie ce determina impactul
    unei pandemii este insasi puterea agentului patogen:
    cat de usor se raspandeste, cat este de contagios
    si care este rata sa de mortalitate. Urmatoarea
    pandemie ar putea fi mai puternica sau mai slaba
    decat exemplele din trecut.


    POTENTIALE EPIDEMII?

    In ultimul timp, s-a pus foarte mult accentul
    pe pandemia de gripa. Acest lucru este justificat
    de faptul ca virusul gripei aviare H5N1 a dus deja
    la contaminari limitate intre oameni, determinand
    astfel WHO sa treaca la al treilea nivel din planul
    pandemic. Conform organizatiei amintite: „Experti
    din cadrul WHO si nu numai considera ca lumea
    se afla acum mai aproape de o noua pandemie de
    gripa decat in orice moment din 1968 incoace”.

    Totusi, atunci cand te pregatesti pentru aparitia
    unor noi riscuri, este important sa tii cont de alternative.
    Exista multi alti agenti patogeni care ar putea da
    nastere unei pandemii si chiar au facut-o in trecut.
    Urmatoarea scurta des criere comenteaza cateva exemple,
    insa aceasta lista nu incearca sa fie exhaustiva.

    Virusul Hendra – Identificat pentru prima data
    in 1994, afecteaza in principal caii. Au fost observate
    si cazuri umane, ceea ce ne da motive de
    ingrijorare. Australia cunoaste in prezent o epidemie
    raspandita, dar pana acum virusul nu a trecut
    granitele sale.

    Virusul Nipah – Este inrudit biologic cu Hendra
    si a fost descoperit in 1999. Pana azi, stim ca se
    transmite doar prin contact apropiat si fluide provenind
    de la animalele infectate, astfel incat oamenii
    sunt molipsiti mai greu. WHO sugereaza ca
    transmiterea este mai facila pentru Nipah decat
    pentru Hendra, dar estimeaza ca riscurile sunt
    mici in prezent. Totusi, o rata de mortalitate ce se
    apropie de 50% este ridicata si de aceea virusul a
    fost clasificat ca potential agent infectios (en. biohazardous).

    Holera – Odinioara holera reprezenta o importanta
    cauza a mortii in intreaga lume. Epidemiile
    actuale sunt in general ingradite de bunele practici
    de sanatate publica. Ultima pandemie de ho lera s-a
    desfasurat in anii ’60 – ’70, implicand printre altele
    Italia, URSS si India. Recent a aparut o rezistenta la
    medicamente datorata in mod specific folosirii incorecte
    a antibioticelor.

    Variola – Din fericire, eradicata in prezent,
    exceptand cateva specii pastrate in laboratoare
    medicale din toata lumea. Inainte de a fi stopata,
    a ucis sute de milioane de oameni si a avut o rata
    de mortalitate de 30%. Se crede ca unele dintre
    primele pandemii atestate au fost de varsat. Data
    fiind virulenta sa, exista temeri ca variola ar putea
    deveni o amenintare terorista daca s-ar ajunge
    la virus.

    HIV / SIDA – A ucis 25 de milioane de persoane
    din 1981, ceea ce o face una dintre cele
    mai distrugatoare pandemii din istorie; desigur,
    ea continua sa se dezvolte. Se transmite prin fluide
    corporale si nu a progresat asa de rapid cum
    se temeau initial specialistii din tarile dezvoltate.
    Din pacate, in Africa, unde sunt localizate
    doua treimi din toate cazurile de HIV, situatia e
    diferita. Marea variabilitate genetica si mutatiile
    frecvente fac ca un vaccin eficient impotriva
    HIV-ului sa fie dificil de creat.

    Ciuma bubonica - considerata de multi responsabila
    pentru Moartea Neagra, care a ucis
    30% – 60% din populatia Europei in secolul XIV.
    Transmisa prin muscaturile puricilor, a reusit sa se
    raspandeasca rapid in intreaga lume. Azi poate fi
    tratata cu antibiotice, iar boala se intalneste rar in
    tarile dezvoltate.

    Tuberculoza (TBC) – Se raspandeste prin aer,
    iar WHO estimeaza ca o treime din populatia lumii
    a fost infectata candva; in fiecare secunda
    o persoana este contaminata. Putine infectii
    ajung la stadiul de boala completa. Reprezinta
    o importanta cauza a mortii printre suferinzii
    de SIDA. Ca masura de precautie, ar trebui
    observat ca primul antibiotic eficient a fost creat
    de abia in 1946. Din anii 1980 incoace, s-au
    ivit specii rezistente la medicamente, solicitand
    tratamente mai scumpe si mai lungi; exista azi
    cazuri de specii integral rezistente la medicamente,
    care sunt efectiv incurabile. Urmarea ca
    la carte a programelor antibacteriale este vitala
    pentru a reduce riscul aparitiei unor asemenea
    specii rezistente. S-a dovedit ca utilizarea unor
    medicamente pentru a suprima sistemul imunitar
    creste riscul aparitiei tuberculozei.

    Febra de Lassa, febra Rift Valley, virusul Marburg,
    virusul Ebola si febra hemoragica boliviana
    -
    Toate sunt boli periculoase, care necesita contact
    apropiat pentru a se raspandi. Sunt contagioase,
    insa simptomele apar rapid, iar raspandirea poate
    fi stopata de obicei prin carantina. Exista temeri ca
    aceste boli ar putea deveni, prin mutatie, mai usor
    transmisibile. Ebola cunoaste cel mai ridicat nivel
    de biosiguranta si e considerata o potentiala arma
    terorista.

    Comenteaza →

Comentarii

Cancel reply