• Trebuie subliniat faptul ca prevalenta alergiei la polen in Romania este semnificativa, iar incidenta ei este in crestere fata de deceniile precedente.

    Alergia la polen (polinoza) are in Romania caracter sezonier si se poate manifesta ca rinita alergica, conjunctivita alergica, rinoconjunctivita alergica sau astm alergic. Totusi, clasificarea traditionala a rinitelor si conjunctivitelor alergice, precum si a astmului alergic, in forme sezoniere si perene, este, la momentul actual, nesatisfacatoare din mai multe motive, mai ales in conditiile schimbarilor climatice din mai multe zone geografice, inclusiv in tara noastra. Este dificil de diferentiat formele sezoniere de cele perene la pacientii cu sensibilizari multiple la alergene de exterior (polenuri, fungi) si de interior (acarieni din praful de casa, gandaci de bucatarie, epitelii de animale, mucegaiuri). Multi pacienti sunt sensibilizati concomitent la alergene sezoniere si perene, iar in anumite zone din lume variatiile sezoniere mici determina ca expunerea la polenuri sa cauzeze simptome pe tot parcursul anului. Nivelul expunerii la alergene considerate clasic perene (alergenele acarienilor din praful de casa) poate avea variatii sezoniere, legate in special de umiditate.
    Clasificarea moderna a afectiunilor alergice respiratorii si conjunctivale conform recomandarilor WAO consta in diferentierea acestora in forme intermitente si persistente.
    Termenii de astm sau rinita/conjunctivita alergica sezoniera sunt inca valabili pentru astmul sau rinita/conjunctivita alergica intermitenta cu simptome in timpul sezonului polenic.

    Informatii utile pentru pacienti

    • Manifestarile sugestive in timpul sezoanelor polenice, cu debut si durata diferita pentru diferitele tipuri de polenuri de plante, pot fi:
      • stranut, mancarime de nas (prurit nazal), nas care curge apos (rinoree apoasa), nas infundat (obstructie nazala), sugerand rinita alergica;
      • unii pacienti pot acuza mancarime in cerul gurii (prurit palatinal) si in ureche (prurit otic), oboseala (fatigabilitate), durere de cap (cefalee), lipsa poftei de mancare (anorexie), scaderea sau lipsa mirosului (hiposmia sau anosmia);
      • lacrimare, mancarime de ochi (prurit conjunctival), ochi rosu (eritem/hiperemie conjunctivala) sau pleoape umflate (edem conjunctival/chemosis), sugerand conjunctivita alergica;
      • tuse, respiratie suieratoare (wheezing), senzatie de sufocare (dispnee) sau de constrictie a pieptului (constrictie toracica), sugerand astmul alergic.
    • Grauncioarele de polen care produc alergii sunt in marea lor majoritate cele ale plantelor polenizate cu ajutorul vantului, in timp ce polenurile mai mari si mai grele ale plantelor cu flori colorate au importanta redusa.
    • Sezoanele polenice pot fi primavara devreme (polenul de arbori si arbusti timpurii), sfarsitul primaverii pana la mijlocul verii (polenul de graminee) sau vara tarziu pana toamna (polenul de buruieni).
    • Pacientii cu manifestari in perioada zborului pufului de plop sunt in cea mai mare parte sensibilizati de fapt la polenul de graminee.

    Uneori, durata manifestarilor alergiei la polen poate fi mai prelungita la pacientii cu mai multe tipuri de sensibilizari. Orice pacient cu astfel de manifestari trebuie sa se adreseze medicului de familie pentru evaluarea oportunitatii trimiterii la medicul alergolog.

    Informatii utile pentru medicul de familie

    • Grauncioarele de polen care produc alergii sezoniere sunt in marea lor majoritate cele de dimensiuni mici, ale plantelor anemofile (polenizate cu ajutorul vantului), in timp ce polenurile plantelor entomofile (plante cu flori viu colorate, polenizate de insecte) sunt mai mari si mai grele si au importanta redusa in polinoza.
    • Grauncioarele de polen ale plantelor anemofile au dimensiuni mai mici decat diametrul firului de par, sunt produse de obicei in cantitati mari, sunt usor aeropurtate, de aceea masurile de evitare a expunerii la polenuri sunt dificil de realizat in practica.
    • Sezoanele polenice in Romania sunt:
      • februarie – mai: sezonul polenului de arbori si arbusti timpurii, in special din familia Betulaceae (alun, arin, mesteacan);
      • mai – iulie: sezonul polenului de graminee salbatice (firuta, timoftica, paius rosu, golomat, vitelar, ovascior, iarba de gazon, iarba campului etc.) si al polenului gramineelor de cultura (secara, ovaz, orz, grau);
      • iulie – septembrie: sezonul polenului de buruieni (ambrozie, macris marunt, patlagina ingusta, urzica mare si in special pelinarita sau pelinul negru).
    • Pacientii cu manifestari in perioada zborului papusului (pufului) de plop sunt in cea mai mare parte sensibilizati de fapt la polenul de graminee, deoarece sezonul polenic al gramineelor se suprapune peste cel al zborului papusului de plop.
    • Prelungirea duratei simptomelor alergiei la polen se poate datora sensibilizarilor multiple la mai multe tipuri de polenuri, dar si la mucegaiuri de exterior.
    • Factorii de care depinde polenizarea si contactul cu grauncioarele de polen sunt: tipul de planta, cultivarea sau raspandire ei salbatica, zona geografica, momentul zilei, altitudinea si curentii de aer, temperatura si, nu in ultimul rand, precipitatiile.
    • Pacientii cu manifestari sugestive de rinita, conjunctivita sau astm in timpul sezoanelor polenice trebuie trimisi pentru evaluare alergologica la medicul cu specializare in alergologie si imunologie clinica.

    Rolul medicului cu specialitatea alergologie si imunologie clinica in asistenta pacientilor cu alergie la polen este esential. Medicul alergolog va reevalua anamnestic pacientii si va realiza investigarea etiologica in vivo si in vitro. Testele cutanate alergologice nu se realizeaza de personal medical fara pregatire in asistenta anafilaxiei alergice si chiar daca deseori se realizeaza in servicii de ambulator, ele sunt efectuate in clinici de alergologie la pacientii cu risc crescut sau in timpul sezonului polenic. Diagnosticul de specialitate implica uneori si teste in vitro pentru diagnosticul alergiei mediate IgE, cu determinarea IgE alergen-specifice in ser sau alte fluide biologice.
    Planul terapeutic stabilit pentru fiecare pacient in parte se realizeaza in conformitate cu noile ghiduri OMS si WAO de diagnostic si tratament.
    Tratamentul include atat profilaxia expunerii la polenuri si alergene inrudite incriminate in producerea simptomelor, cat si tratamentul farmacologic (sistemic sau topic) si, in cazuri selectionate de catre medicul specialist alergolog, imunoterapie cu vaccinuri alergenice (denumirea actuala corecta a desensibilizarii la alergen).
    Importanta evaluarii alergologice etiologice deriva nu numai din faptul ca imunoterapia cu vaccinuri alergenice este singura modalitate de influentare a cursului natural al alergiei la polen, prescrisa dupa dovedirea mecanismelor alergice mediate IgE (teste cutanate alergologice pozitive si/sau IgE specifi ce serice), ci si din faptul ca la unii pacienti exista reactivitate incrucisata intre polenurile aeropurtate si alergene alimentare (fructe, nuci, legume, condimente etc.) care pot produce manifestari clinice de alergie alimentara, inclusiv sindrom de alergie orala sau chiar anafilaxie care poate avea prognostic grav.

    Informatii utile pentru reducerea expunerii la polenuri

    • Evitarea activitatilor exterioare, in aer liber, cand concentratia polenurilor este mare (in sezoanele polenice, in special in zilele calduroase si uscate), se prefera activitati in zilele umede, innorate sau ploioase.
    • Evitarea pe cat posibil a zonelor cu concentratii crescute de polenuri (in unele tari se realizeaza previziuni pentru starea polenurilor in atmosfera), nu se recomanda schimbarea domiciliului pentru evitarea expunerii la anumite polenuri, deoarece aceasta este o masura ineficienta, iar vacantele se prefera in zone cu concentratii reduse de polen (la mare pe plaja).
    • Nu se recomanda plimbari, alergari sau picnicuri in parcuri sau in mediu rural in timpul sezonului polenic.
    • Se evita cositul sau taierea/tunsul ierbii si, daca este absolut necesar, se impune purtare de masca si ochelari protectori.
    • Se recomanda inchiderea ferestrelor/geamurilor locuintei sau autovehiculelor, utilizarea instalatiilor de aer conditionat si a filtrelor speciale pentru alergene, in perioada sezonului polenic.
    • Purtarea de ochelari protectori in mediul exterior (preferabil cu aparatoare la partile superioare si laterale ale ramelor).
    • Spalarea frecventa a fetei cu apa in cursul zilei si dusul la sosirea la domiciliu pentru indepartarea grauncioarelor de polen.
    • Uscarea lenjeriei si a hainelor preferabil in uscator, nu in mediu exterior, in timpul sezonului polenic.

    In final, trebuie subliniat ca prevalenta alergiei la polen in Romania este semnificativa, iar incidenta ei este in crestere fata de deceniile precedente.
    Alergia la polen afecteaza calitatea vietii pacientilor, performantele scolare sau productivitatea muncii. De asemenea este de mentionat faptul ca o mare parte din bolnavii cu rinita alergica cu sensibilizare la polenuri au simptome de conjunctivita alergica.
    Rinita alergica reprezinta un factor de risc pentru astmul alergic. Un procent semnificativ din pacientii cu rinita alergica vor dezvolta astm. In plus, rinita alergica si astmul alergic pot fi considerate manifestari ale aceleasi afectiuni alergice respiratorii (sindromul rinita alergica si astm coexistent). pot fi considerate manifestari ale aceleasi afectiuni alergice respiratorii (sindromul rinita alergica si astm coexistent).
    Rinita alergica netratata corespunzator agraveaza astmul coexistent, tratamentul optim al rinitei are efecte benefice asupra simptomatologiei astmului si tratamentul corect al rinitei alergice poate preveni aparitia astmului.

    WAO

    Noua terminologie pentru bolile alergice propusa in Raportul Comitetului Revizuirii Nomenclaturii al Organizatiei Mondiale de Alergie (World Allergy Organization, WAO), publicat in 2004, reprezinta o actualizare a Declaratiei oficiale privind Pozitia Academiei Europene de Alergologie Si Imunologie Clinica referitoare la Nomenclatura Revizuita, care a castigat o recunoastere internationala rapida si extensiva.
    WAO, organism international alcatuit din peste saptezeci de societati de alergologie si imunologie clinica din intreaga lume, este o organizatie care isi desfasoara activitatea in colaborare cu Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), oferind multiple materiale educationale si recomandari utile in domeniul alergologiei. Revizuirea nomenclaturii pentru alergie ofera un limbaj comun care permite oamenilor de stiinta, medicilor si pacientilor sa comunice mai bine in domeniul alergologiei.

    Comenteaza →

Comentarii

Cancel reply