• Ochiul este intr-un mod particular expus agresiunilor exterioare si a celor din mediul inconjurator. Pe de alta parte, ca orice organ, ochiul comporta o imunitate proprie atat dobandita, specifica, cat si adaptativa.

    Ochiul este intr-un mod particular expus agresiunilor exterioare si a celor
    din mediul inconjurator. Pe de alta parte, ca orice organ, ochiul comporta
    o imunitate proprie atat dobandita, specifica, cat si adaptativa.

    Daca ne indreptam atentia asupra tipurilor
    de reactii de hipersensibilitate, putem
    afirma cu convingere ca acesti factori pot
    declansa o simptomatologie imediata, cu
    grad frust de manifestare, de altfel si o
    simptomatologie variabila de la un grad
    silentios la un grad relativ lent.

    Vorbim aici de actiunea competitiva
    a segmentelor anatomice ce alcatuiesc
    ochiul, cat si a componentelor tisulare
    din diferitele arii anatomice oculare, care
    functioneaza ca un adevarat magnet, ce
    atrage diversitatea de fenomene moleculare
    si celulare ce participa la orice reactie
    alergica cu atingere oculara.

    Corneea este protejata din punct de
    vedere imunologic si de conjunctiva, care
    joaca in aceste sens rolul unei tunici implicate
    intr-o serie de sindroame alergice
    oculare.

    Insasi complexitatea structurii morfofunctionale
    a ochiului explica de la sine injuriile
    inflamatorii cu manifestare imunoalergica
    si permit diferentierea lor, dupa
    arii anatomice oculare distincte.

    Pleoapele, structuri anatomice puternic
    vascularizate, formate din tesut
    conjunctiv neted, a caror epiderma contine
    numeroase celule Langerhans, cu rol principal
    de a prezenta antigenele limfocitelor
    T, in acelasi timp activand si inducand
    raspunsul imunitar primar si secundar.

    Expuse la contactul cu pneumo-alergenii
    si alti factori iritanti din mediul
    inconjurator, ele sunt sediul de initiere si
    manifestare al procesului edematos (edemul
    palpebral alergic). Ex: urticarii, edem
    Quincke, eczeme de contact.

    Blefaritele sau blefaro-conjunctivitele
    pot manifesta efectul unei componente
    alergice, cu reactie imunologica bine
    localizata la marginea cililor pleoapelor,
    reactie care poate capata si un caracter proliferativ
    datorita activarii efectorilor celulari.

    In cazul blefaritelor, in literatura de
    specialitate se vorbeste prea putin de substratul
    alergic, dar asta nu exclude faptul ca
    pot insoti diferite forme de conjunctivita
    sau eczema de contact.

    Conjunctiva, si ea puternic vascularizata
    la randul ei, abundent populata cu
    celule efector – participante la procesul
    inflamator – alergic (limfocite T si B, mastocite,
    neutrofile), este o alta tinta de manifestare
    a alergii lor oculare.

    Atentie, caci de aceasta data eozinofilele
    nu vor fi prezente decit in cazul unui
    tesut conjunctiv patologic.

    Clasificarea conjunctivitelor alergice

    In 1994, Bloch – Michel
    face o clasificare a conjunctivitelor
    alergice astfel:

    • Conjunctivite
      acute sezoniere
    • Conjunctivite peranuale
    • Keratoconjunctivita
      de primsvara
    • Conjunctivita
      alergica atopica
    • Conjunctivita
      giganto-papilara

    Conjunctivita alergica

    Aducem in atentia medicului de medicina
    de familie forma de conjunctivita
    frecvent intalnita in practica sa de zi cu zi
    si anume conjunctivita alergica, nu inainte
    de a reaminti si alte forme de afectini cu
    implicare imuno-alergica la nivel ocular:

    • Blefarita
    • Uveita alergica
    • Keratoconjunctivita sicca

    Caracteristicile principale ale conjunctivitei
    alergice (conjunctivita acuta
    sezoniera) pot fi mai bine delimitate
    daca aducem la lumina si tabloul clinic
    care declanseaza simptomatologia acestei
    afectiuni.

    Conjunctivita alergica acuta este forma
    cea mai frecvent intalnita, ca si manifestare
    alergica la nivelul ochiului. Substratul
    simptomatologic este in primul rand dirijat
    de componentele celulare si tisulare ale
    conjunctivei in sine. In acest sens, punctul
    de origine declansator al aparatului
    simptomatic va fi activarea functiei imunoglobulinei
    E, care va induce degranularea
    mastocitelor si a bazofilelor. Ca rezultat
    al acestei reactii, histaminele, kininele,
    leucotrienele, prostaglandinele, interleukinele,
    chemokinele si alti mediatori, vor fi
    eliberati. Pacientii cu conjunctivita alergica
    au un nivel crescut de IgE in secretiile lor
    la crimale, iar fluidul lacrimal va contine de
    asemenea IgE specifica pentru alergenul
    sezonier. Eozinofilele vor fi si ele prezente,
    dar in faza de edem conjunctival, activate
    ulterior si punand in libertate proteine cationice
    cu potential inflamator, care de asemenea
    vor fi prezente in fluidul lacrimal.

    Asistam la un fenomen imuno-alergic
    competitiv dintre suprafata ochiului
    si contactul acesteia cu alergenul, soldat
    in final cu un raspuns imunitar de faza
    imediata sau intarziata.

    La oameni, faza timpurie a reactiei
    imuno-alergice se va declansa la un interval
    de aproximativ 20 de minute de la generarea
    procesului competitiv (contactul cu
    alergenul).

    De exemplu, faza timpurie este
    dependenta de doza de alergen absorbita
    pe suprafata ochiului, iar dozele mari
    de alergen pot cauza puseu inflamator
    local, ce poate persista sau progresa.
    Nu trebuie sa neglijam faptul ca faza
    intarziata, poate sa se manifeste la nivelul
    nasului sau al plamanului, dobandind un
    caracter proliferativ si polifazic. Morfologic,
    se caracterizeaza prin infiltrat celular
    inflamator: neutrofile, eozinofile, limfocite.
    Populatia celulara predominanta va fi
    reprezentata de eozinofile.

    Diagnosticul diferential

    • Conjunctivita
      bacteriana: Chlamydia;
    • Conjunctivita virala
      (adeno – virala);
    • Conjunctivita toxica;
    • Blefarita;
    • Acneea rozacee.

    Subiectii cu conjunctivita alergica comporta
    un profil alergic (TH2) al citokinelor
    prezente in fluidul lacrimal, aratand in
    acest sens o generare si productie in exces
    a interleukinelor 4 si 5 (IL4-IL5). Atunci
    cand boala va deveni cronica, poate exista
    un turnover al acestor citokine, si vorbim
    aici de profilul alergic (TH1), cu o
    productie excesiva de interferon-g, asa cum
    este cazul keratoconjunctivitei atopice.

    Cum am mai mentionat, conjunctiva
    detine o imunitate celulara si tisulara
    specifica, care nu este doar participanta la
    injuriile cauzate de contactul cu alergenul si
    la simptomatologia aferenta, ci si la efectele
    tera piei instituite.

    Interesanta devine si suita de fenomene
    ce activeaza sistemul complement, care detine
    un rol important in mecanismele de
    aparare contra alergenilor iritativ-patogeni.
    Paradoxal, in fluidul lacrimal al bolnavilor de conjunctivita poate sa apara si un titru
    crescut al fractiei C3 a complementului.
    Fenomenul imunopatologic declansat in
    acest sens va fi vasodilatarea conjunctivala
    si edemul conjunctival.

    Conjunctivita alergica sezoniera poate
    sa evolueze prin pusee diferite ca durata si
    dependente de timp.

    Debutul simptomelor ce caracterizeaza
    alergiile sezoniere este cel mai adesea lentprogresiv.
    Tabloul clinic poliorganic variaza
    de la intens pana la intens – zgomotos, cu
    afectarea frecventa a conjunctivei si a cailor
    aeriene superioare.

    Conjunctivita acuta alergica este rar
    intalnita, fara a insoti rinita alergica. Ocazional,
    simptomele oftalmologice pot fi
    mult mai proeminente, in comparatie cu
    simptomele nazale, ceea ce poate constitui
    acuza clinica majora a pacientului. Oricum,
    daca semnele unei rinite alergice sunt total
    absente, diagnosticul unei conjunctivite
    alergice va deveni dubitabil.

    Bibliografie

    • Conjunctivis – allergic,
      Clinical Knowledge Summaries
      (November 2007)
    • Owen CG, Shah A, Henshaw
      K, M. Cristea, et al; Topical
      treatments for seasonal allergic
      conjunctivitis: systematic review
      and meta-analysis of efficacy and
      effectiveness. Br J Gen Pract. 2004
      Jun;54(503):451-6.

    Conjunctivita alergica exista de asemenea
    si sub forma cronica. Simptomele sunt
    de obicei mai putin intense.

    Semnele clinice se instaleaza la cateva
    minute dupa contactul cu alergenul, dar
    interesant este faptul ca intre crize, aspectul
    conjunctivei este normal.

    Semnele functionale comporta un fason
    intrinsec si anume: hiperemia mucoasei
    bulbare cat si a mucoasei palpebrale,
    hipersecretie lacrimala, chemozis acut,
    prurit de intensitate variabila.

    In ceea ce priveste semnele asociate, ar fi
    de dorit sa tinem cont de obstructia nazala,
    rinoreea, stranutul si pruritul nazal (rinoconjunctivita),
    dispneea.

    Diagnosticul este relativ facil de justificat,
    in prezenta tabloului clinic oferit
    de semnele functionale cat si celor asociate,
    evolutiei ondulante sau in pusee, periodicitatea
    instalarii, mentinerii si remiterii
    simptomelor.

    Trebuie edificat pe baza anamnezei si
    istoricului bolii, maladia fiind de obicei
    sezoniera si atunci trebuie sa ne gandim
    la faptul ca poate exista un istoric familial
    atipic.

    Sunt confirmatorii testele de identificare
    a alergenelor sezoniere (do-zare IgE specifice in vitro sau teste
    de provocare in vivo – testare cutanata,
    de regula prin intepatura, teste prick)
    sau conjunctivale – aplicarea extractelor
    standardizate in sacul conjunctival
    intern si determinarea cantitatii de lacrimi
    si a proteinelor/mediatorilor continuti
    in acestea, in paralel cu monitorizarea
    conjunctivitei/rinitei induse, provocari
    nazale si bronsice pe cale naturala prin expunere
    (in camp/parc) si monitorizarea
    simptomelor induse,urmarirea raspunsului
    la tratament.

    Tratament

    In general se recurge la:

    • Decongestionante oculare
    • Antihistaminice
    • Steroizi (cu prudenas)
    • Inhibitori ai degradarii
      mastocitelor
      (cromoglicat de Na)
    • Imunoterapie specifica

    Examinarea unui frotiu al secretiei
    conjunctivale ofera un pretios argument
    diagnostic precum si un algoritm terapeutic
    orientativ.

    Frotiul poate desemna prezenta a
    numeroase eozinofile, dar de exemplu
    absenta lor nu poate exclude diagnosticul.
    Desensibilizarea specifica este indicata
    numai daca simptomatologia este
    foarte severa, devenind chiar invalidanta
    sau neameliorata de terapeutica medicamentoasa,
    in caz de monosensibilizare
    la un alergen in mod necesar identificat
    si a carei responsivitate in generarea
    simptomelor este dovedita.

    Medicul de famile poate lua putine atitudini
    terapeutice in fata unui bolnav care
    s-ar prezenta cu un puseu fulminant de
    manifestare al conjunctivitei alergice. Se
    va recurge la aplicarea imediata de comprese
    sterile umede – reci, eventual a unui
    colir decongestionant.

    Este bine ca pacientul sa fie directionat
    spre un serviciu de oftalmologie sau alergologie
    si, ulterior, urmarit.

    Atitudinea terapeutica specifica vizeaza
    instituirea unei scheme terapeutice care sa
    poata fi adaptata particularitatilor fiecarui
    individ in parte, dupa gradul de instalare
    si manifestare a bolii. De regula, vasoconstrictoarele
    si antihistaminicele sunt bine
    tole rate.

    In concluzie, fiecare preparat contine
    un vehicul terapeutic farmacologic activ,
    care va avea actiune asupra procesului
    imuno-alergic din cadrul conjunctivitei.
    De retinut ar fi aspectul cailor de administrare.
    De exemplu, vasoconstrictoarele
    administrate nazal pot cauza rinita
    medicamentoasa.

    Uzitarea frecventa a vasoconstrictoarelor
    in instilatii oculare poate cauza
    conjunctivita medicamentoasa, care deja
    supraadaugata celei de etiologie alergica
    va deveni greu de monotorizat, iar atitudinea
    terapeutica va fi dificila, daca nu ineficace.

    Profilaxie

    • Evitarea expunerii la
      factorii favorizanti (incusiv
      uzanta pe termen
      lung a lentilelor de contact);
    • Persoanele cu sensibilitate
      crescuta vor evita aplicarea
      cosmeticelor (in special
      a fardurilor);
    • Aplicarea preparatelor
      cu lacrimi artificiale
      este benefica;
    • Ochiul afectat nu se va
      atinge si nu va fi suprasolicitat
      prin actiuni mecanice
      (grataj/frecat);
    • Inainte de aplicarea
      tratamentului mainile
      vor fi bine spalate;
    • A se purta ochelari in
      locul lentilelor de contact
      pentru a reduce
      focarul iritativ;
    • Igiena locala
      corespunzatoare;
    • Control medical la medicul
      oftalmolog si alergolog.
    Comenteaza →

Comentarii

Cancel reply