Calitatea apei potabile si a apelor minerale naturale

Potrivit legii, prin apa potabila se intelege apa destinata consumului uman, respectiv orice apa in stare naturala sau tratata utilizata pentru baut, pentru prepararea hranei si in alte scopuri casnice, indiferent de originea acesteia si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie sau distribuita in diverse recipiente, cat si apa care provine din surse locale (fantani, izvoare etc.) folosita pentru baut, gatit sau in alte scopuri casnice.

In anul 2002 a fost adoptata Legea nr. 458 privind calitatea apei potabile, aceasta cons tituind in forma actuala legea-cadru a calitatii apei potabile. Dispozitiile Legii nr. 458/2002 nu se aplica apelor naturale minerale, recunoscute ca atare de catre auto ritatile competente si apelor cu efecte terapeutice, acestora din urma aplicandu-li-se reglementarile privitoare la produse farmaceutice.

Parametrii de calitate ai apei sunt microbiologici, chimici si indicatori, valorile si concentratiile maxime admise pentru acesti parametri fiind cuprinse in tabelele 1A, 1B, 2 si 3 din Anexa 1 a Legii nr. 458/2002. Monitorizarea calitatii apei potabile se asigura de catre producator, distribuitor si de catre directia de sanatate publica judeteana. Directiile de sanatate publica judetene asigura supravegherea si controlul monitorizarii calitatii apei potabile, cu respectarea dispozitiilor legale cuprinse in Norma de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 974/2004. Potrivit acestor Norme, apa potabila este considerata sanogena si curata daca in proba prelevata la iesirea din rezervorul de inmagazinare, valorile pentru parametrii bacterii coliforme, E.coli si streptococi fecali sunt cele cuprinse in anexa 1 a Legii nr. 458/2002, si daca rezultatul determinarilor pentru bacteriile coliforme arata absenta acestora in 95% din probele prelevate, pe durata unui an calendaristic. Producatorul de apa trebuie sa asigure prelevarea si analizarea saptamanala a unei probe de apa de la iesirea din fiecare rezervor de inmagazinare aflat in functiune, pentru a verifica conformarea cu valorile parametrilor: bacterii coliforme toale, E.coli, streptococi fecali, turbiditate si dezinfectantul rezidual. Monitorizarea calitatii apei potabile se realizeaza numai de catre laboratoarele inregistrate in acest scop la Ministerul Sanatatii. Aceste laboratoare trebuie sa transmita rezultatele directiei de sanatate publica judetene si producatorului de apa. Directia teritoriala de sanatate publica transmite lunar primariilor rezultatele monitorizarii si pune la dispozitia persoanelor interesate aceste rezultate. Directia de sanatate publica judeteana, impreuna cu producatorii si distribuitorii de apa potabila, publica anual in buletinul informativ al institutiei raportul judetean privind calitatea apei potabile. Instalatiile individuale de apa de folosinta publica, fantanile si izvoarele vor fi monitorizate de catre directia judeteana de sanatate publica cel putin odata pe an, costurile prelevarii probelor si analizarii apei fiind suportate de catre primaria din localitate.

Medicii de familie din localitatile in care apa din fantanile si izvoarele publice este necorespunzatoare, trebuie sa informeze pacientii asupra riscurilor pentru sanatate in cazul folosirii unei astfel de ape de baut. In situatia in care apa din fantanile si izvoarele publice are concentratia de nitrati mai mare decat valoarea prevazuta de lege, primaria este obligata, in conformitate cu dispozitiile art. 50 alin. 9 din HG nr. 974/2004, sa asigure apa potabila fara plata pentru sugari si copiii mici pana la 3 ani. In cazul in care apa potabila constituie un pericol pentru sanatatea umana, directia de sanatate publica judeteana va dispune interzicerea sau restrictionarea utilizarii apei potabile, iar consumatorii vor fi informati de indata si vor primi toate recomandarile ce se impun. La inceptul acestui an, a fost declansata procedura de infringement pe motiv de neconformitate impotriva Romaniei, din pricina incalcarii aquis-ului comunitar prin transpunerea necorespunzatoare a Directivei europene 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman, insa legiuitorul roman a remediat aceasta disfunctionalitate, prin aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 11/2010 prin care a fost modificata corespunzator Legea nr. 458/2002. Acest nou act normativ, O.U.G. nr. 11/2010, aduce modificari mai ales la capitolul „Derogari” din Legea nr. 458/2002: la cererea producatorului sau distribuitorului de apa potabila, directia de sanatate publica judeteana poate aproba pe o perioada determinata, de maxim 3 ani, o prima derogare de la parametrii valorici stabiliti prin lege pentru calitatea apei potabile, cu conditia ca o astfel de derogare sa nu constituie un pericol potential pentru sanatatea populatiei si numai daca nu exista nicio alta alternativa pentru aprovizionarea cu apa potabila a populatiei. Cu 3 luni inainte de expirarea perioadei de derogare, producatorul sau distribuitorul de apa potabila intocmeste un raport privind progresul inregistrat si, eventual o cerere pentru o a doua derogare, documentatie care se inainteaza directiei de sanatate publica judeteana. Directia de sanatate publica judeteana elaboreaza in baza acestor documente un referat tehnic pe care il transmite centrului regional de sanatate publica. La propunerea centrului regional de sanatate publica, Institutul National de Sanatate Publica inainteaza Ministerului Sanatatii decizia de acordare a celei de-a doua derogari, iar Ministerul Sanatatii va informa in cel mai scurt timp Comisia Europeana cu privire la aceasta decizie. In cazuri exceptionale, Ministerul Sanatatii poate solicita Comisiei Europene aprobarea unei a treia derogari pentru o perioada de cel mult 3 ani. In ceea ce priveste sursele ce asigura apa potabila in mediul rural, respectiv fantani, puturi de mica adancime si captari de apa, vor fi controlate la un interval de 1-3 luni prin prelevare de probe de apa si analize de laborator. Costurile de prelevare si analiza a apei se suporta de catre proprietarul sursei de apa. Starea de apa potabila constatata prin analize va fi consemnata pe o placuta aplicata la vedere, pe sau in vecinatatea sursei de apa. Detinatorii si utilizatorii acestor surse de apa au obligatia de a asigura accesul la sursa de apa a organelor de control pentru prelevarea de probe si sa ia toate masurile pentru a asigura protejarea acesteia impotriva contaminarilor de orice fel.

APA POTABILA IMBUTELIATA

Apele potabile imbuteliate se supun Normelor de Igiena aprobate de Ordinul nr. 341/2007 privind apele potabile imbuteliate, altele decat apele minerale naturale sau decat apele de izvor, comercializate sub denumirea de apa de masa. Apa potabila imbuteliata este definita ca fiind apa care se imbuteliaza in diverse recipiente, inchise ermetic, fiind curata si potrivita pentru consumul direct, fara tratament suplimentar. Apa potabila imbuteliata este considerata aliment. Calitatea apei potabile imbuteliate trebuie sa corespunda cerintelor de calitate prevazute in anexa nr. 1 a Legii nr. 458/2002 si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii igienice: toate apele imbuteliate trebuie sa fie colectate, transportate, depozitate si imbuteliate conform reglementarilor in vigoare; sursele de apa trebuie sa fie avizate sanitar; in cazul fiecarei surse de apa este necesara determinarea compozitiei chimice si microbiologice a apei pe o perioada de cel putin un an, pentru a se observa variatiile sezoniere de calitate si cantitate. Etichetarea apelor potabile imbuteliate trebuie sa respecte dispozitiile Hotararii Guvernului nr. 106/2002 completata si modificata, privind etichetarea alimentelor. Apele potabile imbuteliate, altele decat apele minerale naturale sau decat apele de izvor, vor fi etichetate sub denumirea de „apa de masa”. Producatorul de apa potabila imbuteliata sub denumirea de apa de masa este obligat a solicita in scris inregistrarea produsului in Registrul apelor potabile imbuteliate, altele decat apele minerale sau apele de izvor.

APA MINERALA

Exploatarea si comercializarea apelor minerale naturale este supusa Norme lor tehnice aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1020/2005. Apele minerale naturale sunt apele extrase de pe teritoriul tarii, recunoscute de autoritatea competenta conform legii ca fiind ape minerale naturale. Apele minerale importate sunt recunoscute ca atare numai daca autoritatea competenta din tara de extractie certifica acest fapt, durata de valabilitate a certificarii fiind de 5 ani, cu posibilitatea reinnoirii. O apa minerala, asa cum se prezinta la sursa, nu poate face obiectul nici unei alte adaugari decat incorporarea de dioxid de carbon in conditiile legii. La sursa si in timpul comercializarii, apele minerale naturale nu trebuie sa contina paraziti si microorganisme patogene, Escherichia coli si alte bacterii coliforme si streptococi fecali (in 250 ml de esantion examinat), bacterii anaerobe sulfitoreducatoare cu inmultire prin spori (in 50 ml de esantion examinat), pseudomonas aeruginosa (in 250 ml de esantion examinat). Apa minerala naturala se imbuteliaza si se ambaleaza astfel incat sa nu fie permisa modificarea calitatilor sale initiale. Potrivit dispozitiilor art. 4 ale H.G. nr. 1020/2005, acest act normativ nu se aplica apelor minerale naturale utilizate la sursa in scopuri curative in unitati de tratament balnear si apelor care sunt considerate medicamente. Avand in vedere intrarea in vigoare a Directivei 2009/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului Europei pri vind exploatarea si comercializarea apelor minerale naturale, este necesara transpunerea in legislatia romaneasca a acestui act cu caracter normativ, sens in care in prezent este supus dezbaterilor proiectul de hotarare de guvern privind modificarea H.G. nr. 1020/2005. Potrivit acestui proiect legislativ, se va modifica art. 4 lit. a) din H.G. nr.1020/2005, in sensul ca dispozitiile acesteia nu sunt aplicabile apelor care sunt produse medicinale in sensul Directivei 2001/83/CE de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman. De asemenea, se propune modificarea art. 8 din H.G. nr. 1020/2005 in sensul ca separarea compusilor din fier, mangan, sulf si arsen din anumite ape minerale prin tratamentul cu aer imbogatit cu ozon va putea fi realizata numai daca acest tratament respecta conditiile de utilizare ce vor fi stabilite de catre Comisia Europeana dupa consultarea Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara instituita prin Regulamentul CE nr. 178/2002. In scopul prevenirii pericolului de alte rare a surselor de apa, in jurul lucrarilor de captare, a constructiilor si instalatiilor destinate alimentarii cu apa potabila, a surselor de apa potabila destinata imbutelierii si a surselor de ape minerale se instituie zone de protectie sanitara. Caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara sunt reglementate de Normele speciale aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 930/2005. Potrivit art. 12 din aceste Norme, dimensiunile si configuratia zonelor de protectie se stabilesc de catre unitatile atestate de autoritatea publica centrala din domeniul apelor, prin studii hidrogeologice. Aceste studii vor fi supuse expertizei efectuate in cadrul Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, facand exceptie de la aceasta prevedere captarile care furnizeaza debite medii de pana la 10 mc/zi sau care deservesc mai putin de 50 de persoane.