Piata locala de echipamente medicale este evaluata la circa 200 – 250 de milioane de euro de reprezentantii principalelor companii furnizoare de echipamente medicale, in lipsa unor studii specializate pe acest segment.

Piata locala de echipamente medicale este evaluata la circa 200 – 250 de milioane de euro de reprezentantii principalelor companii furnizoare de echipamente medicale, in lipsa unor studii specializate pe acest segment.

Piata de aparatura medicala inregistreaza un boom in Romania, pe fondul competitiei crescute din piata de sanatate privata, dar si pe fondul investitiilor mai mari preconizate pentru sectorul de stat, sunt de acord reprezentantii companiilor producatoare de echipamente medicale. Astfel, in conditiile in care piete similare din regiune cresc cu ritmuri de maxim 10 – 15%, jucatorii din piata autohtona de echipamente medicale mizeaza pe ritmuri de crestere a businessului de circa 30%. Este avantajul unei piete aflate la inceput, care compenseaza prin dinamica lipsa de volum. Marii furnizori de echipamente medicale, precum Siemens, Gene ral Electric si Philips, se bat pe o piata tanara, in care nevoia de echipare e foarte mare, in cautarea unui profit care, in piete saturate precum cele din vestul Europei, e mult mai greu de obtinut.

MEDICINA PRIVATA, CRESTERE CONSTANTA

Factorii favorizanti sunt interesul din ce in ce mai mare pentru medicina privata ca business, care se manifesta atat din partea unor medici cu vocatie de antreprenori, dar si din partea unor investitori fara legatura apropiata cu domeniul, care simt potentialul de crestere. „O relaxare a cresterii sectorului de servicii medicale private va aparea cel mai devreme in trei – patru ani. Cine pune frana acum, pierde momentul”, crede Mihail Marcu, presedintele MedLife, liderul pietei de servicii medicale private.

De altfel, deocamdata nici nu e prea greu, piata fiind la inceput si suficient de primitoare ca sa ajunga pentru toata lumea. „Tot mai multi oameni care nu au legatura directa cu domeniul medical investesc aici”, spune Marian Ghinescu, director general Siemens Romania pe divizia de Healthcare. Centrul Medical Elim este o afacere care a crescut in Pitesti, s-a extins in tara si, din acest an, va deschide o clinica de cinci milioane de euro si la Bucuresti. „Sunt de profesie jurist. Am fost in strainatate, in Germania, am vazut cum merg lucrurile, am inteles ca este potential si am cumparat un mic centru de laborator in Pitesti acum cativa ani”, isi aminteste Adrian Dumbrava, director general CM Elim. Reteaua de clinici de imagistica Hiperdia a avut la baza interesul unui grup de oameni de afaceri israelieni, care au inteles potentialul pietei locale si au investit intr-o clinica la Brasov, in 1997. Acum, Hiperdia are o retea de opt clinici la nivel national, si, anunta la inceputul acestui an, o data cu intrarea fondului de investitii Bedminster in actionariatul companiei, intentia de a extinde rapid reteaua cu alte 15 – 20 de unitati.

O alta categorie de investitori sunt profesionistii domeniului, medici care au si aptitudini manageriale. Unul din exemple este clinica Neuromed din Timisoara, creata de medicul Horia Ples, specializata in neurologie si cardiologie si echipata cu aparatura de ultima generatie, sau clinica de chirurgie oftalmologica Oculus, infiintata de sotii Moraru, de profesie medici. Retelele MedLife si CMU au fost, de asemenea, fondate de medici.

INCEPUTUL, CU SECOND HAND

Majoritatea antreprenorilor care au acum afaceri de milioane de euro au luat primele echipamente second hand, de prin Olanda sau Germania, cu bani imprumutati. „Primele aparate le-am luat de la un targ de echipamente second hand din Olanda, cateva zeci de mii de euro, altele fiind foste aparate pe care le aruncau spitalele de stat; mai puneam cate un bec, mai schimbam o piesa”, isi aminteste de inceputurile din anii 1995 Cristian Moraru, seful clinicii Oculus. Acum, Oculus face afaceri de doua milioane de euro pe an si are aparatura de ultima generatie. Hiperdia a pornit tot cu echipamente second hand. Investitiile au fost permanent upgradate, si acum, lantul de clinici are unele din cele mai performante aparate. Cu opt clinici medicale, Hiperdia mizeaza in acest an pe afaceri de peste sapte milioane de euro. Numai in 2007 investitiile in Hiperdia s-au ridicat la 7,5 milioane de euro.

INVESTITIA MEDIE PE PROIECT, 500.000 DE EURO

Nivelul mediu al investitiei in sectorul privat este in jur de 500.000 de euro, spune Marian Ghinescu, Siemens Healthcare. Exista insa si proiecte de milioane de euro. Un exemplu este Centrul de Diagnostic al CMU, care a insemnat o investitie de 7,5 milioane de euro, din care 2,7 milioane numai in aparatura.

Acest interes din mediul privat se vede in businessul producatorilor de echipamente. In 2007, cifra de afaceri a Siemens Healthcare a crescut de peste doua ori, la 16 milioane de euro, de la 6,8 milioane euro in 2006. Pentru 2008, oficialii companiei se asteapta la o noua dublare. „Trendul este puternic ascendent, dar aceasta crestere de doua – trei ori a cifrei de afaceri vine nu vine din licitatiile cu statul, ci din relatia cu privatul”, explica Ghinescu.

Dotarile cele mai uzuale sunt ecografele, mamografele, dar exista cerere si pentru Compu ter Tomograf (CT), Rezonanta Magnetica Nucleara (RMN), angiografe, medicina nucleara. Pentru a veni in intampinarea investitorilor care nu au legatura cu medicina, sau chiar a medicilor care vor sa fie degrevati de amanunte consumatoare de timp, furnizorii de echipamente sau firme terte au dezvoltat conceptul de proiect la cheie, in care amenajarea spatiului destinat aparaturii este preluata de furnizorul de echipamente.

Siemens a realizat primele proiecte la cheie anul trecut, iar oficialii companiei considera ca este unul din motivele cresterii businessului, in timp ce GE, celalalt jucator important din aceasta piata, colaboreaza cu Medicare Leasing pentru finantarea proiectelor, iar pentru realizarea de proiecte la cheie cu Medicare Technics. Aceasta din urma mizeaza in acest an pe o crestere a cifrei de afaceri de 34%, la 16,5 milioane de euro, pe masura ce clinicile private incep sa isi dezvolte competente chirurgicale si au nevoie de noi aparate, spune Mugur Stancu, presedintele Consiliului de Administratie Medicare Technics.

PROGRAMUL DE EVALUARE A SANATATII, MOTIV DE CRESTERE

Un factor suplimentar care a dinamizat cererea pare sa fi fost programul de evaluare a sanatatii populatiei, pentru ca a obligat pacientul sa mearga la medic. „Ne asteptam la un consum mare in continuare, deoarece programul de evaluare a sanatatii populatiei a dat niste efecte colaterale: a impins masa de asigurati catre medic. Consumul de mamografie si ecografie a crescut foarte mult, numarul de trimiteri a crescut cu 50 – 60 % in urma programului de evaluare a sanatatii”, explica Marian Ghinescu, Siemens Romania.

STATUL PROMITE UN MILIARD DE EURO PENTRU APARATURA

Statul ramane un client important al pietei de echipamente medicale, in conditiile in care gradul de dotare al spitalelor este inca scazut, iar mare parte din echiparea actuala este uzata, cel putin moral. De exemplu, la Iasi, la Spitalul Spiridon, functioneaza un CT vechi de 20 de ani, astfel incat spitalul a dezvoltat un parteneriat pentru imagistica cu una din cele doua clinici private specializate. Proiectul celor 32 de spitale, cu 13.226 de paturi noi, este cea mai mare ambitie actuala a Ministerului Sanatatii.

Proiectul va fi finantat in proportie de 85% cu bani de la Uniunea Europeana. Evaluat la 3,2 miliarde de euro, acest proiect va insemna, spun furnizorii de echipamente, investitii de un miliard de euro in aparatura. Totusi, acest proiect se intinde pe o perioada de opt ani, iar in primii trei ani, pana nu sunt finalizate constructiile, nu va genera o crestere a pietei. Ultimul mare proiect al statului pentru echiparea spitalelor, in valoare de 280 de milioane de euro, s-a derulat in anul 2000. Insa la stat, echipamentele performante sunt folosite numai la 50% din capacitate, spun reprezentantii companiilor furnizoare de echipamente, din experienta de service pe care o au pana acum in piata.

LIPSA MEDICILOR, PRINCIPALA FRANA

Principala limitare a sistemului vine din domeniul resurselor umane. Lipsa medicilor nu poate fi suplinita de abundenta aparatelor. „Lipsa personalului calificat ne impiedica sa ne dezvoltam”, spune Ruxandra Scarlat, reprezentant Gral Medical, care explica ca intentiile de dezvoltare ale companiei in teritoriu sunt temperate de greutatea de a gasi personal. Pentru centrul din Ploiesti compania a ales sa deplaseze medici din Bucuresti, insa aceasta solutie nu e viabila pentru zone mai indepartate. In judetul Covasna exista doua centre de imagistica, bine dotate cu aparatura, dar care trebuie sa imparta medicii cu sistemul de stat. „Sfera privata absoarbe forta de munca de la stat provocand suprapuneri si insatisfactii in ambele parti”, spune Marian Ghinescu. Pentru personalul mediu, situatia e si mai dramatica, pentru ca acest segment e si mai afectat de migratie.

O alta limitare a sistemului vine din „lipsa de informare a medicilor generalisti, care nu stiu sa apeleze la noile tipuri de investigatii”, explica Anca Petca, presedinte Euromedic, o companie care adus in Bucuresti primul PET-CT, de provenienta GE, dupa o investitie de 5 milioane de euro. Euromedic a anuntat si investitii de 40 de milioane de euro in urmatoarele 18 luni, care cuprind inca doua PET-CT-uri. Doua saptamani mai tarziu, firma Pozitron Diagnosztica a inaugurat la Oradea un al doilea PET-CT in Romania, de productie Siemens.

DIN 2003, NICI UN ESEC PE IMAGISTICA

Cererea neacoperita este demonstrata de mersul afacerilor celor care s-au incumetat sa investeasca. „Din 2003, nu s-a inregistrat nici un esec pe imagistica”, spune Dan Captaru, director de operatiuni la Medicredit Leasing. Statisticile arata ca ar fi nevoie de un CT la 100.000 de persoane, un RMN la 200.000 de locuitori, si un PET-CT la doua milioane de locuitori. Potrivit lui Radu Lupu Gorduza, seful operatiunilor GE in Romania, un PET-CT se amortizeaza in doi ani, dupa care veniturile cresc in proportie geometrica. Tot Gorduza estima, in toamna anului trecut, ca avem in Romania circa 50 de RMN-uri, si ar mai fi spatiu pentru alte 60, care inseamna in bani circa 60 de milioane de euro.

Cele mai rentabile sunt centrele de imagistica, explica Dan Captaru, dupa care urmeaza cele de dignostic si laborator. In general, un proiect se amortizeaza in trei – patru ani, arata experienta finantarii prin leasing. Insa Adrian Dumbrava, de la Centrul Medical Elim, spune ca proiectele proprii s-au amortizat de doua ori mai repede decat estima. Ceea ce arata inca o data dimensiunea cererii neacoperite si spatiul de business pe care il au operatorii privati.

POLONIA, O PIATA DE UN MILIARD DE EURO

Conform unor studii facute de compania de cercetare de piata PMR, in Polonia, piata de echipamente medicale atinge un miliard de euro, urmand sa creasca cu peste 12% anual. Pana in 2010, piata poloneza de echipamente medicale ar putea ajunge la 1,5 miliarde de euro. Reprezentantii producatorilor si importatorilor de echipamente medicale din piata poloneza considera ca principalul factor care va atrage dezvoltarea businessului va fi imbunatatirea statutului financiar al spitalelor, pe baza fondurilor suplimentare de la Uniunea Europeana si a cresterii finantarilor de la autoritatile locale.

Un alt factor care va stimula dezvoltarea pietei de echipamente medicale consta in cresterea gradului de informare atat al pacientilor, cat si al medicilor. Conform studiu lui PMR, o se-rie de companii farmaceutice, pe fondul unei piete farma relativ saturate si a competitiei acerbe din domeniu, sunt tentate sa-si diversifice businessul, fie pe piata echipamentelor medicale, fie pe cea a consumabilelor. Printre exemple se numara Bristol-Myers Squibb, cu subsidiara sa Conva Tec, Abbott, care ofera dispozitive medicale pentru diabetici, Adamed, producator de dispozitive medicale pentru ginecologie sau Novo Nordisk, care detine si echipamente medicale pentru diabetici.

Principalele probleme care greveaza dezvoltarea pietei sunt subfinantarea sectorului public de sanatate, dar si reglementarile haotice si problemele de personal.

Leave a reply