Co-Diovan 160 mg/25 mg, comprimate filmate (un comprimat filmat contine 160 mg valsartan si 25 mg hidroclorotiazida); Co-Diovan 80 mg/12,5 mg, comprimate filmate (un comprimat filmat contine 80 mg valsartan si 12,5 mg hidroclorotiazida); Co-Diovan 160 mg/12,5 mg, comprimate filmate (un comprimat filmat contine 160 mg valsartan si 12,5 mg hidroclorotiazida)

Producatorul si detinatorul autorizatiei de punere pe piata este compania Novartis Pharma GmbH, Germania.

Grupa farmacoterapeutica: antagonisti de angiotensina II (valsartan) in combinatie cu diuretice (hidroclorotiazida).

Codul ATC: C09D A03.

Co-Diovan, o combinatie in doze fixe, este indicat in tratamentul hipertensiunii arteriale la pacientii a caror tensiune arteriala nu este controlata adecvat prin monoterapie cu valsartan.

Valsartan este un antagonist activ prin administrare orala si specific al receptorilor angiotensinei II (Ag II). El actioneaza selectiv asupra subtipului de receptorii AT1, care determina efectele cunoscute ale angiotensinei II. Concentratiile plasmatice crescute de Ag II, dupa blocarea receptorilor AT1 de catre valsartan, pot stimula receptorii AT2 neblocati, ceea ce pare a contrabalansa efectul receptorilor AT1. Valsartanul nu prezinta nici un fel de activitate de tip agonist partial la nivelul receptorului AT1 si are o afinitate mult mai mare (de aproximativ 20.000 de ori) pentru receptorii AT1, comparativ cu afinitatea pentru receptorii AT2. Valsartanul nu inhiba ECA, numita si kininaza II, care transforma Ang I in Ang II si degradeaza bradikinina. Potentarea efectelor secundare asociate bradikininei nu trebuie asteptate. In studiile clinice, care au comparat valsartan cu un inhibitor ECA, incidenta tusei neproductive a fost semnificativ mai mica (p<0,005) la pacientii tratati cu valsartan, comparativ cu cei tratati cu un inhibitor ECA (2,6% comparativ cu 7,9%). Administrarea valsartanului la pacientii hipertensivi a determinat scaderea tensiunii arteriale, fara modificarea frecventei cardiace. Locul de actiune al diureticelor tiazidice (hidroclorotiazida) este predominant la nivelul tubului renal distal. Modul de actiune al tiazidelor este prin inhibarea transportorilor Na+Cl-, probabil prin competitia pentru situsul ionului Cl-, afectand mecanismele de reabsorbtie a electrolitilor:

  • direct, crescand excretia de sodiu si clorura in cantitati aproximativ echivalente;
  • indirect prin aceasta actiune diuretica, reducand volumul plasmatic, cu o crestere consecutiva a activitatii reninei plasmatice, secretiei aldosteronului si pierderii urinare a potasiului si o scadere a concentratiei plasmatice a potasiului.

Relatia renina – aldosteron este mediata de angiotensina II, astfel incat, prin administrarea concomitenta de valsartan, pierderea de potasiu este mai putin pronuntata decat a fost observata in monoterapie cu hidroclorotiazida. Asocierea in doze fixe de 160 mg valsartan cu HCTZ (hidroclorotiazida) 12,5 mg sau 25 mg a imbunatatit controlul presiunii sanguine la un procent mai mare de pacienti fata de monoterapia cu 160 mg valsartan. Suplimentar, combinatia in doze fi xe cu 25 mg HCTZ a fost semnificativ mai eficienta decat combinatia cu doza mai scazuta de HCTZ. In studiile clinice controlate cu valsartan + HCTZ a aparut hipokalemia dependenta de doza. Hipokalemia a aparut mai frecvent la pacientii carora li s-au administrat 25 mg HCTZ decat la cei carora li s-au administrat 12,5 mg HCTZ. Nu sunt in prezent cunoscute efectele benefice ale valsartanului in asociere cu hidro-clorotiazida asupra mortalitatii si morbiditatii cardiovasculare.

Produsul contine o combinatie noua pentru Romania si a fost autorizat prin procedura nationala (simplificata nCADREAC) pentru produsele autorizate in Uniunea Europeana prin procedura de recunoastere mutuala.

Leave a reply