Farmacia clinica este o specializare care s-a impus datorita progreselor din domeniul terapiei medicamentoase si intrucat farmacistul de spital are posibilitatea unui contact permanent cu bolnavul internat si cu echipa de ingrijire (medici, asistenti medicali).

Terapia medicamentoasa din spital este de neconceput fara un parteneriat intre medic - farmacist - asistent medical. Farmacistul de spital, cu expertiza in farmacie clinica, participa la activitatile de prescriere, preparare - eliberare, administrare si urmarire terapeutica.

Pentru folosirea corecta a medicamentelor, farmacistul de spital poate sa intervina inaintea prescrierii, in timpul prescrierii si dupa prescrierea medicatiei.

Interventia farmacistului de spital inaintea prescrierii

Farmacistul de spital trebuie sa-si exercite un rol activ in eliberarea protocoalelor de tratament din spitalul respectiv. Farmacistul de spital poate sa joace un rol important in promovarea evitarii abuzului de medicamente prin sublinierea inutilitatii antibioticelor si unor roborante in majoritatea infectiilor de cai respiratorii superioare, combatand eroarea frecventa de "terapie in ecuatie" (febra = antibiotic) si prin descurajarea utilizarii unor medicamente care nu si-au dovedit eficienta.

Interventia farmacistului din spital in timpul prescrierii

Farmacistul de spital controleaza posologia, in special la populatia pediatrica la care dozajul se stabileste in functie de greutatea sau suprafata corporala. Farmacistul de spital controleaza: precautiunile de folosire, contraindicatiile si interferentele medicamentoase. Comparativ cu farmacistul care lucreaza in reteaua de ambulator (farmacii "deschise"), farmacistul de spital are o pozitie privilegiata, cunoscand la fiecare pacient internat schema completa si starea functionala a unor sisteme si organe.

O alta activitate importanta a farmacistului de spital o reprezinta "ajustarea" terapeutica prin prepararea unor doze individuale, in special pentru populatia pediatrica. Pregatirea in farmacie a unor doze individuale reduce riscul erorilor in prepararea in sectia clinica a dozei pentru o administrare, prin reducerea riscului contaminarii si prin evitarea riscului inactivarii prin pastrare.

Interventia farmacistului de spital dupa prescriere

Dupa prescriere, farmacistul de spital participa la urmarirea terapeutica, la ameliorarea compliantei si la activitatea de cercetare stiintifica.

In activitatea de urmarire terapeutica prin anamneza se poate aprecia evolutia sub tratament. De mare ajutor in urmarirea terapeutica sunt fisele de urmarire pentru unele boli cronice(diabet zaharat, astm bronsic), care, prin implicarea bolnavului la urmarirea tratamentului, contribuie la cresterea compliantei. In conditiile in care pentru urmarire se dozeaza nivelul seric al medicamentului, farmacistul clinician participa la stabilirea "timing-ului" recoltarilor de produse biologice si la ajustarea dozelor in functie de nivelul seric.

Farmacistul de spital poate participa la ameliorarea compliantei prin explicatii acordate bolnavului asupra mecanismului de actiune a medicamentului, evolutia bolii cu si fara tratament etc. In acelasi timp farmacistul de spital informeaza bolnavul asupra unor efecte adverse posibile.

Farmacistul de spital trebuie sa faca parte din echipa care efectueaza studii asupra medicamentelor. Cunostintele de farmacocine tica pot fi folosite in studii asupra raportului eficienta/cost pentru diferite scheme terapeutice.

Pentru realizarea acestor dezidera tefarmacistul de spital trebuie sa posede cunostinte despre: caracterul si evolutia bolilor mai frecvente din spitalul respectiv, metodologia cercetarii stiintifice, medicina pe baza de dovezi.

Diferite studii subliniaza efectele benefice ale activitatii medicale de spital asupra asistentei medicale.

Intr-un review (1) sunt sintetizate rezultatele din 31 de studii care analizeaza activitatea farmacistului clinician de spital. Activitatile cel mai frecvent identificate au fost: monitorizarea prescrierii cu identificarea unor erori de prescriere si monitorizarea efectelor adverse. Prin activitatea farmacistului de spital au fost reduse costurile si s-a ameliorat calitatea asistentei medicale.

Intr-un alt review (2) Kaboli PJ si colaboratorii sintetizeaza rezultatele unui numar de 36 de studii. Dintre activitatile mai frecvente de farmacie clinica se mentioneaza participarea la vizite in 10 studii si analiza prescriptiei in 11 studii. Prin aceste activitati au fost reduse efectele adverse si erorile de prescriere, a crescut aderenta la tratament si a fost redusa durata de spitalizare.

Leape LL si colaboratorii (3) demonstreaza ca, prin participarea farmacistului la vizita in sectia de terapie intensiva, a fost redusa rata efectelor adverse cauzate de erori la prescriere cu 66%.

Alte studii (4, 5) demonstreaza reducerea mortalitatii intraspitalicesti prin participarea farmacistului clinician la decizia prescrierii si la urmarirea terapeutica

Prin participarea farmacistului clinician la elaborarea schemei terapeutice a fost redus costul pentru medicatie / bolnav (6, 7). Prin sugestiile formulate de farmacist pentru modificarea prescriptiilor s-au realizat economii de 177 USD / bolnav (7).

Pentru schimbarea activitatii clasice efectuate de farmacistul de spital intr-o activitate moderna de farmacie clinica de spital este necesara formarea de specialisti cu expertiza in domeniu, crearea de posturi pentru farmacistul clinician in spitalele mari, pregatirea continua a acestora prin diferite forme de invatamant postuniversitar si convingerea medicilor asupra utilitatii farmacistului clinician de spital, pentru acceptare si suport.