Home

Corelarea pregatirii postuniversitare cu aquis-ul comunitar


Pregatirea postuniversitara si informarea la standardele cele mai inalte reprezinta atuurile profesionistului ancorat in prezent.

Pregatirea postuniversitara si informarea la standardele cele mai inalte reprezinta atuurile profesionistului ancorat in prezent.

Orice specialist in Sanatate va fi de acord ca deciziile clinice si care oglindesc consilierea pacientului trebuie luate pe baza celor mai concludente informatii stiintifice de care dispunem in prezent. Obtinerea informatiilor stiintifice este azi la indemana profesionistului prin internet sau programul de pregatire postuniversitara.

In conformitate cu legislatia actuala, formele de invatamint postuniversitar farmaceutic sunt:

  • rezidentiatul,
  • obtinerea titlului de farmacist specialist,
  • obtinerea de competente si supra-specializari,
  • masteratul si doctoratul.[1]

Educatia Farmaceutica Continua se refera la: participari la cursuri postuniversitare si manifestari stiintifice, publicarea de materiale stiintifice de profil farmaceutic si abonamente la reviste de specialitate nationale/ internationale.

Legislatia care a fost adoptata in domeniul formarii profesionale continue a avut in vedere continuarea reformei sistemului de formare profesionala prin implementarea principiilor europene referitoare la asigurarea calitatii, descentralizare, parteneriat social si transparenta a sistemului, consolidarea institutionala a sistemului de formare profesionala.

Pentru a determina cresterea investitiilor in formare profesionala, noul Cod al Muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003 (MO nr. 72/5.02.2003), intrat in vigoare la 23 ianuarie 2006, prevede, in Titlul VI - Formarea profesionala, drepturile si obligatiile angajatorilor si respectiv ale salariatilor privind formarea profesionala. Potrivit acestor prevederi, "Planul de formare profesionala" face parte integranta din contractul colectiv de munca, salariatii avand dreptul de a fi informati cu privire la continutul planului de formare profesionala, modalitatile concrete de formare profesionala, drepturile si obligatiile partilor; durata formarii si alte aspecte privind formarea, fac obiectul unor acte aditionale la contractele individuale de munca. Datorita adoptarii aquis-ului comunitar salariatii au posibilitatea sa incheie cu angajatorii contracte speciale de formare profesionala. "Conform art.194, in cazul in care participarea la stagiile de formare profesionala presupune scoaterea partiala din activitate, salariatul participant va beneficia de drepturi salariale astfel:

  • daca participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioada ce nu depaseste 25% din durata zilnica a timpului normal de lucru, acesta va beneficia, pe toata durata formarii profesionale, de salariul integral corespunzator postului si functiei detinute;
  • daca participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioada mai mare de 25% din durata zilnica a timpului normal de lucru, acesta va beneficia de salariul de baza si, dupa caz, de sporul de vechime.

Daca participarea la cursurile sau stagiul de formare profesionala presupune scoaterea integrala din activitate, contractul de munca alsalariatului respectiv se suspenda, acesta beneficiind de o indemnizatie platita de angajator, prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca, dupa caz.

Pe perioada suspendarii contractului individual de munca, in conditiile prevazute mai sus, salariatul beneficiaza de vechime la acel loc de munca, aceasta perioada fiind considerata stagiu de cotizare in sistemul asigurarilor sociale de stat." [2]

In ceea ce priveste reforma institutionala si promovarea dialogului social in formarea profesionala a adultilor, prin Legea nr. 132/1999 s-a infiintat Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA), organism tripartit, autonom, cu rol consultativ in promovarea politicilor si strategiilor privind formarea profesionala a adultilor.

Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei a elaborat Planul National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca (PNAO), care a fost aprobat prin HG nr. 759/ 2002. Acesta contine masuri pentru imbunatatirea formarii profesionale continue si sprijinirea invatarii pe tot parcursul vietii, dupa cum urmeaza:

  • Inlaturarea blocajelor din activitatea de formare profesionala a adultilor;
  • Completarea cadrului legislativ privind formarea profesionala continua;
  • Elaborarea de catre patronate impreuna cu sindicatele a planurilor anuale de formare profesionala, la nivel de intreprindere, prin care se da posibilitatea salariatilor sa participe la diverse forme de pregatire profesionala. [3]

In domeniul formarii profesionale continue au fost derulate, sau sunt in derulare o serie de programe si proiecte ce urmaresc consolidarea sistemului de formare continua, printre care:

  • Proiectul "Promovarea formarii profesionale in Romania", avand ca parteneri Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale din Romania si Ministerul Cooperarii si Dezvoltarii Economice din R.F. Germania, a contribuit la consolidarea celor trei Fundatii romano-germane de pregatire profesionala si integrarea lor in reteaua nationala a furnizorilor de formare, precum si la acordarea asistentei tehnice pentru consolidarea si dezvoltarea Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor;
  • Proiectul de infratire institutionala "Sprijin pentru Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei pentru formare profesionala continua", avand ca parteneri Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei din Romania si Ministerul Educatiei din Danemarca;
  • Programul "Leonardo da Vinci" (PLV II) vizeaza inovarea si cresterea calitatii si se implementeaza actiuni de mobilitate pentru formarea profesionala a unor grupuri de elevi, studenti, tineri sau muncitori aflati in formare sau a unor profesori sau formatori;
  • Programul "Youth for Europe", derulat de Ministerul Tineretului si Sportului, care vizeaza actiuni de formare profesionala adresate tinerilor." [4]

In cadrul unor proiecte bilaterale, a unor proiecte finantate prin Programul PHARE sau cofinantate de Banca Mondiala, unitatile si institutiile de invatamant au fost asistate pentru a-si dezvolta capacitatea institutionala privind furnizarea de cursuri de formare profesionala continua. Pachetul de masuri a vizat capacitatea institutiei de a identifica nevoile de formare individuala si la nivelului pietei fortei de munca, elaborarea continuturilor individualizate de formare a adultilor, organizarea si desfasurarea procesului de formare profesionala, examinare si evaluare. Prin proiectele multianuale PHARE TVET vor fi asistate 22 unitati de invatamant pentru a deveni centre de resurse pentru dezvoltarea economica si sociala la nivelul comunitatii care include si servicii de formare profesionala continua.

Sistemul de formare profesionala continua (FPC) nu este complet operational. Problemele cheie sunt legate de: acreditarea furnizorilor de FPC, oferta limitata de programe de "pregatire a formatorilor" si participarea redusa la acestea, acreditarea la nivel national a certificatelor obtinute international in domeniul formarii profesionale, lipsa unei corespondente intre certificatele de absolvire a cursurilor de formare profesionala a adultilor si certificatele emise de sistemul national de invatamant, iar sistemul certificarii partiale este neoperational.

Romania are cea mai mica rata de participare la formarea continua, comparativ cu alte tari in curs de aderare, dar si cu media UE :

Rata de participare a adultilor la educatie si formare profesionala
  Romania Bulgaria Ungaria Slovacia Tari candidate 13 State in curs de aderare la UE (10) UE 15
2001 1,1 1,5 3,0 n.a 3,6 4,6 3,2
2002 1,1 1,3 3,3 9.0 n.a. 4,9 3,4

Sursa: Country Monografh - Executive Summary, Turin, Wednesday, 19 March 2003

Programele derulate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale din Romania vizeaza atat farmacistii clinicieni, pe cei ce lucreaza in industria farmaceutica cat si farmacistii de oficina. Insa pana in prezent, cursurile de pregatire postuniversitara pot fi organizate numai sau in colaborare cu o universitate acreditata. Manifestarile stiintifice pot fi organizate de una din institutiile urmatoare:

  • Universitati de Medicina si Farmacie,
  • Ministerul Sanatatii si Familiei/ Ministerul Educatiei si Cercetarii,
  • Societatea de Stiinte Farmaceutice, de Istorie a Farmaciei si altele din domeniul farmaceutic,
  • Colegiul Farmacistilor din Romania.

Unitatea de creditare este Ora de Educatie Farmaceutica Continua (EFC). Punctajul maxim admis la nivel national pentru farmacisti este de 40 ore EFC/ an. In functie de participarea la diferite forme EFC acestea se echivaleaza cu credite. Se pot lua in calcul punctaje obtinute in ultimii 3 ani.

Creditarea participarilor la manifestari stiintifice locale si nationale, cu/fara lucrare se face in functie de durata efectiva astfel:

  1. Participarea la conferinta va primi un numar de ore EFC dublu pentru fiecare conferinta,
  2. Participarea cu lucrari (comunicari orale, postere)
    • se adauga jumatate din numarul de credite corespunzator manifestarii pentru fiecare lucrare pentru prim autor,
    • se adauga un sfert din numarul de credite pentru ceilalti autori.
Participarea la manifestari stiintifice internationale recunoscute din domeniul farmaceutic se va credita cu de 3 ori numarul de ore EFC conferit de catre organismul care a creditat manifestarea. [1]

 

In Uniunea Europeana

Farmacistii sunt protejati de legi proprii,care asigura armonizarea standardelor minime privind educarea si formarea practica. Nici o alta profesie din Sanatate nu urmeaza o formare axata exclusiv pe medicamente. Astfel, fiecare farmacist a urmat si a obtinut studiile necesare inainte de a fi autorizat sa exercite in tara sa, fiind considerat, de catre autoritati si cetateni, un veritabil expert in medicamente. In interesul general, toti farmacistii exercita profesia respectand Codul de etica si normele profesionale stricte.

Farmacistii sunt angrenati in programe de formare profesionala continua pentru a-si mentine nivelul de competenta de-a lungul carierei lor. In toate statele membre, reglementarile profesionale in vigoare sunt concepute pentru a asigura protectia cetatenilor europeni, printr-un inalt nivel de calitate al serviciilor oferite.

In Romania

Programele de pregatire continua pentru farmacisti sunt reglementate in Romania, dar tematicile acestora sunt, de cele mai multe ori, putin legate de activitatea practica, ceea ce are drept consecinta mai mult un interes formal si impus de CNAS farmacistilor, si, mai putin o cerinta a propriei lor pregatiri profesionale, necesara in relatia cu bolnavul. Pregatirea profesionala consta, in majoritatea cazurilor, din abonamente la reviste de specialitate si manifestari stiintifice creditate de Colegiul Farmacistilor deoarece reprezinta o metoda facila de obtinere a creditelor EFC in conditiile in care angajatorul nu respecta Art.190. din Codul Muncii.("Angajatorii au obligatia de a asigura participarea la programe de formare profesionala pentru toti salariatii, dupa cum urmeaza: a) cel putin o data la 2 ani, daca au cel putin 21 de salariati; b) cel putin o data la 3 ani, daca au sub 21 de salariati. Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesionala se asigura de catre angajatori.").

Modelul de Curriculum Vitae european mentioneaza la rubrica Educatie si Formare: numele si tipul institutiei de invatamant prin care s-a realizat formarea profesionala, domeniul, tipul calificarii/ diploma obtinuta, nivelul de clasificare a formei de instruire/invatamant. Participarile la diverse manifestari stiintifice nu sunt apreciate ca programe de pregatire postuniversitara pentru farmacisti in UE.

Modul de pregatire postuniversitara a profesionistilor din domeniul farmaceutic romanesc trebuie orientat spre programe de un real interes pentru activitatea practica (asa cum exista in UE) iar participantul este necesar sa obtina o diploma atestata international care sa certifice valoarea cunostintelor sale.

Bibliografie

  1. D. Lupuliasa - Programul National de Educatie Farmaceutica Continua, Rev. Lumea Farmaceutica, 10.2002
  2. Codul Muncii, 23 ianuarie 20063.
  3. HG nr. 759/2002
  4. http://www.guv.ro

 

Parteneri media

 

 

 




Additional information