|
In comparatie cu alti europeni, romanii sunt mari consumatori de antibiotice. Pana de curand, acestea puteau fi achizitionate fara reteta, ceea ce a ingrijorat lumea medicala, care a sanctionat fenomenul prin semnale de alarma, atragand atentia asupra dezvoltarii rezistentei germenilor fata de unele medicamente.
Lipsa unui ghid terapeutic a fost un alt motiv pentru care consumul de antibiotice a luat amploare. De aceea, "autoritatile ar trebui sa faca ceea ce fac autoritatile din tarile civilizate ale lumii, adica sa elaboreze (desigur, cu ajutorul specialistilor) si sa impuna o politica nationala de utilizare a antibioticelor, iar medicii ar trebui sa respecte o astfel de politica", este de parere prof. dr. Ioan Fulga, membru in Comisia de Farmacologie si Toxicologie din MS.
Antibioticele sunt incadrate in grupa terapeutica J - Antiinfectioase de uz sistemic, grupa care anul trecut a inregistrat, conform firmei de sondare de piata AMAR Marketing, vanzari de aproximativ 603.890 mii de RON in anul 2005. Datele furnizate de AMAR sunt strict legate de vanzarile farmaciilor catre populatie, pretul luat in considerare fiind cel de vanzare cu amanuntul si nu cel de achizitie al farmaciilor.
De altfel, medicamentele acestei clase ocupa locul trei din punct de vedere al vanzarilor, dupa cele care se adreseaza sistemului cardiovascular si celui nervos. Din datele AMAR, clasa Antiinfectioaselor de uz sistemic a avut anul trecut o cota de piata care s-a situat in jurul a 15 procente (C - Sistem cardiovascular: aproximativ 24% si N - Sistem nervos: aproximativ 20%). (Fig1)
O analiza a datelor AMAR arata ca, in primele trimestre ale anului trecut, vanzarile au avut acelasi volum, 14%, iar dupa o scadere in trim. 3 s-au ridicat la finele anului la 15,4%.
Novartis domina piata antiinfectioaselor
Defalcarea pe subgrupe arata ca patru sunt cele care domina vanzarile:
J01 - Antibioticele de uz systemic, J02- Antimicoticele de uz sistemic, J05- Antiviralele si J07- Vaccinurile. Cota cea mai mare o ocupa insa subgrupa J01, cea a antibioticelor care la randul lor au avut ca varf de vanzari trimestrele 1 si 3, atunci cand cotele de piata au trecut de 80%. (Fig.2)
De remarcat este cresterea cu mai bine de 9 procente a vanzarilor la vaccinuri, de la 3% in trim.1 la 12,8% la sfarsitul anului. Aceasta crestere nu se poate traduce decat prin reactia populatiei in fata perspectivei gripei aviare si a ingrijorarii lumii medicale la posibilitatea aparitiei unei pandemii.
Producatorul care domina piata pe acest segment este forma Novartis, a carei cota de piata a fost anul trecut constanta, de aproximativ 25%.
Acesta este urmat, insa la distanta considerabila, de doua dintre firmele componente ale grupului GSK: GlaxoSmithKline (aproximativ 12%) si Europharm (aproximativ 11%).
10 producatori acopera peste 90% din piata de profil
Potrivit datelor furnizate de AMAR Marketing, 9 producatori au asigurat pe parcursul celor patru trimestre ale 2005 o distributie la nivel national a produselor proprii, in procente de peste 90%. Acestia sunt: Antibiotice, Armedica, Institutul Cantacuzino, Egis, Europharm, GlaxoSmithKline, KRKA, Novartis, Sicomed.
Vaxigrip - cel mai vandut vaccin in Q.IV 2005
Panica provocata de o posibila pandemie de gripa aviara a marcat si hitlist-ul intocmit de AMAR Marketing pe ultimul trimestru al 2005.
Primul loc este ocupat de vaccinul produs de SanofiAventis, Vaxigrip, cu o cota de 3,4% (avand un pret mediu intalnit la vanzare de 25,39 RON), iar cel de-al doi-lea medicament solicitat in farmacii a fost antiviralul Copegus, al companiei F. Hoffman - La Roche (avand un pret mediu intal-net la vanzare de 3.087,37 de RON). Insa hitlist-ul AMAR este dominat de antibiotice, din cele 15 pozitii, 12 sunt ocupate de acestea. Cele mai vandute antibiotice in IV.Q05 sunt: AmpicilinaForte 500 mg (Novartis, 3,74 RON), Augmentin Bis 1 g (GSK, 54,75 RON), Ephicilin 500 mg (Euro pharm, 5,31 RON).
Cefalosporinele, cele mai vandute medicamente in lume
Vanzarile mondiale de antibiotice si antifungice sunt aproximate la 26 miliarde de dolari, din care 7 milioane de dolari sunt inregistrate la formele injectabile. Istoric, vanzarile la cefalosporine se mentin pe o cota mare de piata, iar introducerea recenta a noilor fl uorochinolone si ketolide promite vanzari mari si la alte subclase terapeutice.
O suta de agenti antibacterieni de pe piata actuala au fost dezvoltati folosind variatii ale noua elemente de baza. In ultima decada, cresterea rapida a infectiilor severe si fatale cauzate de bacterii rezistente la medicamente este tratata ca o problema globala de sanatate publica.
Este foarte important ca prin metodele stiintifice sa se descopere noi forme medicamentoase care in urmatorii 40 de ani sa inlocuiasca substantele la care germenii au capatat rezistenta. Viitorul promite mari oportunitati pentru acele companii care raman in prima linie a descoperirilor farmacologice.
Riscurile excesului de antibiotice
"In cazul antibioticelor exita 2 tipuri de riscuri la care «ne expunem», riscuri de ordin peresonal si riscuri de ordin social.
Riscurile de ordin personal se refera la faptul ca antibioticele, ca orice alte medicamente, prezinta reactii adverse. Cele mai frecvente reactii adverse sunt asa-numitele disbacterioze intestinale, care apar atunci cand se administreaza pe cale orala antibiotice cu spectru larg. Acestea, fiind cu spectru larg, distrug flora intestinalasa profita, iar colonul (intestinul gros) se repopuleaza cu alti microbi. Daca repopularea se face cu un microb patogen, apar boli intestinale. Daca repopularea se face in cursul tratamentului, microbul care repopuleaza colonul va fi prin definitie rezistent la antibioticul cu care se face tratament. Daca repopularea se face in mediu spitalicesc, se poate intampla ca aceasta repopulare sa se faca cu un microb polirezistent (rezistent la foarte multe antibiotice). Pot sa apara, in acest fel, boli infectioase intestinale, uneori foarte grave, cateodata foarte greu de tratat, deoarece sunt produse de microbi extrem de rezistenti la antibiotice. Sunt posibile, desigur, si multe alte reactii adverse, dar acestea sunt foarte diferite de la un antibiotic la altul.
Reactiile adverse de ordin social se refera la faptul cautilizarea larga si mai ales necorespunzatoare a antibioticelor dezvolta microbi rezistenti la acele antibiotice, astfel incat, in timp, antibioticele devin ineficace. Este vorba de o ineficacitate fata de boala nu fata de bolnav. Bolnavul tratat necorespunzator se poate vindeca, dar daca transmite boala unei alte persoane, noul bolnav nu mai raspunde la fel de bine la antibioticul cu care a fost tratat bolnavul anterior. Se poate demonstra ca rezistenta microbilor la antibiotice este cu atat mai frecvent intalnita, cu cat antibioticul este mai vechi si a fost mai frecvent si mai necorespunzator utilizat in zona geografica respectiva, pentru ca rezistenta microbilor la antibiotice difera de la o zona geografica la alta. Spre exemplu, la noi in tara, cefalosporinele nu erau utilizate inainte de 1989 (nu era permis importul lor), cand a fost permis importul lor erau extraordinar de eficace, iar astazi dupa15 ani de larga si adesea necorespuzatoare utilizare, eficacitatea lor a scazut remarcabil.
Deci, ca o concluzie, utilizarea abuziva si necorespunzatoare a anitibioticelor duce inevitabil la scaderea eficacitatii lor si la compromiterea sociala a acestor medicamente."
prof. dr. Ioan Fulga.
|
