Recenta aparitie a epidemiilor de gripa la pasari si mai nou la porcine genereaza ingrijorare in lumea medicala si nu numai. Sub amenintarea producerii de noi variante antigenice de virus, oamenii de stiinta cauta solutii de preintampinare, iar guvernele pun in functiune programe de biosecuritate.

Gripa este o boala infectioasa acuta cunoscuta de secole. Este o infectare a cailor respiratorii provocata de virusuri gripale de tip A si B, aflate in circulatie intr-un anumit sezon. Si parca in ciuda alarmelor lansate de specialisti privitoare la gripa A "porcina", cea "veche", traditionala, gripa sezoniera continua ofensiva ei in emisfera nordica a planetei. Astfel, virusul gripei sezoniere are mai multe sanse de disruptie sociala decat cel "porcin".

Specialistii avertizeaza ca in sezonul gripal care urmeaza sunt foarte raspandite trei tulpini noi pentru sistemul nostru imunitar: A/Brisbane/ 59/2007 (din familia H1N1), A/ Brisbane /10/2007 (H3N2) si B/ Brisbane /60/2008. Ele sunt deja incluse in vaccinurile antigripale pentru gripa sezoniera de anul acesta. Dar oricare ar fi tulpina care produce infectarea, sunt identice mecanismele prin care virusul actioneaza si cele prin care apare raspunsul imun.

Vaccinarea pare sa fie singura posibilitate certa de prevenire a gripei, dar utilizarea vaccinurilor in acest scop este limitata din considerente economice.

Vaccinarea anuala este tratamentul de electie pentru prevenirea bolii si este recomandata categoriilor de risc, cum sunt diabeticii, cei cu afectiuni cardiovasculare, persoanele afectate de boli respiratorii cronice sau celor cu imunitate scazuta, pentru a preveni eventualele complicatii.

Din cauza versatilitatii virusurilor gripale, vaccinurile ofera imunitate pe scurta durata, folosirea lor presupunand o permanenta cunoastere a tipurilor existente in teritoriu. Pentru a avea eficienta trebuie ajustata permanent compozitia antigenica a vaccinului in functie de evolutia reasortarii genomice a virusurilor. OMS apreciaza ca in cazul aparitiei unei pandemii de gripa nu ar fi posibila o productie suficienta de vaccin, nici macar pentru populatia Europei, in ciuda eforturilor statelor si companiilor farmaceutice care produc vaccinuri.

Boala veche, pandemie noua

Comunitatea internationala este in stare de alerta. Dupa gripa sezoniera, SARS si gripa aviara, gripa porcina naste panica in populatia mondiala. Aceasta forma de gripa, in particular, este o afectiune respiratorie cauzata de un virus gripal de tip A. In genere, virusul gripei porcine nu infecteaza omul, dar, ca toate tipurile de virusuri gripale si acesta sufera mutatii continue. Cazurile de infectare umana cu virusuri care provoaca gripa porcina se intalnesc in genere in comunitati, la persoanele cu expunere directa la porcine sau cele care lucreaza in industria de prelucrarea a carnii de porc. Simptomele gripei porcine sunt similare celei sezoniere si contrar a ceea ce cred multi, virusul acestui tip de gripa nu se transmite prin preparatele fabricate din carne de porc. Potrivit autoritatilor sanitare, o temperatura de pregatire a carnii de 60 – 70 grade Celsius este suficienta de a neutraliza virusul. Insa calea de transmitere de la persoana la persoana este aceeasi ca la gripa sezoniera, motiv in plus ca specialistii sa recomande o igiena stricta a mainilor pentru reducerea riscului de infectare.

Potrivit ghidurilor terapeutice medicamentele antivirale cunoscute in tratamentul gripei sunt amantadina, rimantadina, oseltamivir si zanamivir. Insa, virusul A/H1N1 s-a dovedit rezistent la amantadina si rimantadina, astfel incat OMS recomanda in tratamentul gripei provocate de acest tip de virus numai oseltamivir si zanamivir.

Complicatii

Complicatiile gripei apar atunci cand infectia atinge tractul inferior respirator, bronhiile si plamanii. Cele mai des intalnite complicatii sunt bronsitele si pneumoniile, cand in genere exista suprainfectare bacteriana.

Acestea apar in perioada acuta a gripei si se prelungesc, facand convalescenta lenta si dificila. Cei mai expusi sunt copiii foarte mici, batranii, pacientii cu afectiuni cardiace si pulmonare si cei diabetici.

Gripa poate fi asociata cu doua tipuri de pneumonie: pneumonia virala si pneumonia secundara, uneori cele doua afectiuni putand co-exista.

O forma de complicatie mai grava, dar extrem de rara, este pneumonia fulminata, cand deteriorarea starii de sanatate a pacientului este precipitata, riscul de deces fiind foarte mare.

Pneumonia virala

Pneumonia virala reprezinta inflamarea plamanilor din cauza infectarii cu virusi de tip: influenza (gripa), adenovirus, rinovirus, citomegalovirus, virusul herpetic simplex, hantavirus etc.

Cea mai mare parte a persoanelor afectate, pe sezoanele epidemice, are varste mai mari de 40 de ani. In 40% dintre cazuri, pacientii nu au factori de risc asociati aparitiei acestei complicatii (afectiuni cardio- pulmonare, boli cardiace reumatice, neoplazii, transplant de organe, terapie cu medicamente citostatice sau cu steroizi, graviditie, infectie cu HIV).

Pacientii prezinta tuse persistenta, tahipnee si apnee, care pot induce un sindrom de detresa respiratorie. Majoritatea cazurilor de pneumonie se vindeca in 1-3 saptamani, cazurile serioase dureaza mai mult si de cele mai multe ori necesita spitalizarea. In cea mai mare parte a cazurilor insuficienta respiatorie grava intervine intre prima si a patra zi de boala. Tehnicile de ventilatie asistata permit ameliorarea starii bolnavilor grav, dar chiar si asa, mortalitatea ramane ridicata.

Pneumonia secundara

Infectarea cu virusul gripal este adesea complicata de pneumonii bacteriene secundare, cel mai adesea cauzate de Streptococcus pneumoniae si de Staphylococcus aureus (izolat in 25% dintre cazuri). In alte cazuri microorganismele responsabile de suprainfectare sunt Haemophilus influenzae si bacilii Gram-negativi.

Infectia bacteriana poate fi insotita de febra, persistenta simptomelor respiratorii si tusea productiva din a doua saptamana. Simptomatologia poate fi mai grava la pacientii cu BPOC, unde deteriorarea functiei respiratorii este potentata de existenta fibrozei chistice. La astmatici pot aparea crize de dispnee, din a cincea zi de la debut pana in a zecea.

Alte complicatii

Foarte rar, virusul gripal poate fi izolat si implicat in afectarea altor ogane in afara tractului respirator.

Epidemia de gripa poate creste riscul aparitiei meningitei, boala manifestandu-se in cele doua saptamani ale gripei. Alte complicatii neurologice care apar secundar gripei pot fi convulsiile, in prezenta febrei foate ridicate, la copii, encefalitele, sindromul Reye, hepatitele si hipoglicemia. Aceasta din urma apare foarte des la copiii carora li s-a administrat acid acetilsalicilic (aspirina).

De asemenea, in prima saptamana de la debutul gripei poate aparea socul toxic, consecinta a suprainfectiei cu Staphylococcus aureus si mai rar cu streptococi din grupul A.

O alta complicatie a gripei, mai putin frecventa, este miocardita, o crestere a incidentei acesteia inregistrandu-se dupa pandemiile provocate de virusuri gripale de tip A.

Si femeile gravide sunt expuse in cel de-al doilea si al treilea trimestru, cand pot aparea complicatii de natura cardiorespiratorie, consecinta a gripei.