Asa cum am aratat intr-un articol anterior, hipertensiunea arteriala (HTA) reprezinta un factor de risc major pentru diverse afectiuni cardio-vasculare, cele mai multe avand o gravitate deosebita atat in ceea ce priveste consecintele in plan individual, cat si la nivel de societate.

Prevalenta hipertensiunii arteriale, ca factor de risc pentru bolile cardio-vasculare in Romania, este de aproximativ 36,6% (studiul SEPHAR), dar cu mari diferente intre regiunile tarii. In acest context, este interesant de mentionat ca doua studii noi efectuate la Harvard University au fost publicate in luna iulie 2009, in Journal of the American Medical Association, ambele aratand ca anumite elemente simple de stil de viata sanatos (dieta prudenta, un program regulat de exercitii fizice, pastrarea unei greutati normale) pot scadea simtitor riscul pe termen lung de a dezvolta insuficienta cardiaca si hipertensiune arteriala. Tensiunea arteriala prezinta, asa dupa cum se stie, valori sistolice si diastolice care variaza in mod fiziologic in decursul zilei sub actiunea unor factori cum ar fi: temperatura corporala, dieta, activitatea fizica, starile emotionale. Şi diferite substante, medicamentoase sau de alta natura, pot influenta valoarea TA. Cuantificarea tensiuni arteriale normale se refera atat la valoarea tensiuni sistolice - TAS (care trebuie sa fie mai mica decat 120 mmHg), cat si la cea a tensiunii diastolice- TAD (mai mica decat 80 mmHg). Termenul de hipotensiune se refera la tensiunea mica (cu sistolica sub 90 mmHg si diastolica sub 6 mmHg). Hi pertensiunea arteriala se caracterizeaza printr-o sistolica mai mare sau egala cu 140 mmHg si o diastolica mai mare sau egala cu 90 mmHg. Pre-hipertensiunea (tensiunea „de granita") este definita de valori ale sistolicei de 120 - 139 mmHg si de valori ale diastolicei de 80 - 89 mmHg. Atat pre-hipertensiunea, cat si hipertensiunea reprezinta factori de risc pentru boala coronariana, stroke si afectarea renala. Cauzele cresterii patologie a tensiunii arteriale sunt multiple (si deci cu atat mai greu de combatut), o contributie majora avand-o, ca si in cazul altor afectiuni, influentele mediului de viata si cele ale ereditatii. Pacientii cu HTA prezinta in marea lor majoritate o scadere a elasticitatii vaselor si o crestere a rezistentei periferice vasculare. Prevalenta pre-hipertensiunii si a hipertensiunii arteriale in tarile dezvoltate si emergente este enorma. Se apreciaza ca aproximativ o treime din populatia SUA (72 de milioane de oameni) are hipertensiune. Din pacate, simpla cresterii de tensiune poate fi asimptomatica, deci poate scapa nediagnosticata. De aici si necesitatea monitorizarii, in asa fel incat hipertensiunea sa poata fi diagnosticata si tratata inainte de a produce leziuni organice.

Industria farmaceutica moderna are la dispozitie foarte multe medicamente pentru tratamentul hipertensiunii si a pre-hipertensiunii, dar asa cum am indicat in inceputul acestui articol, cele doua fenomene pot, ades, sa fie controlate si prin modificari de dieta si stil de viata, astfel prevenind sau amanandu-se necesitatea utilizarii de substante medicamentoase. Nu este mai putin adevarat si faptul ca o modificare de stil de viata este lipsita de efecte adverse sau colaterale si ca nu ridica nici problemele unor cheltuieli suplimentare deloc neglijabile pentru individ si societate. Putem imparti modificarile stilului de viata in 4 mari categorii: modificari de dieta, regim de activitate fizica, renuntarea la fumat, reducerea stresului.

Dieta: tensiunea arteriala beneficiaza in mod esential in urma modificarilor de dieta. Nume roase studii controlate randomizate efectuate pe parcursul ultimelor decenii au aratat ca reducerea aportului alimentar de sodiu si sare scade ten siunea. De exemplu, o reducere modesta (pana la 800 mg/zi de sodiu sau 4.6 g/zi de sare) la indivizii cu tensiune marita poate diminua TAS cu aproximativ 5 mmHg si TAD, cu aproximativ 2.7 mmHg. O dieta hiposodata a redus TA si la subiectii normotensivi (se reduce TAS cu 2 mmHg si TAD cu 1 mmHg). Insa media consumului de sare pe cap de locuitor este cu mult mai mare de 4,6 g. Se apreciaza ca in SUA consumul de sare pe cap de locuitor este de circa 10g/zi, din care 75% provine din mancarea procesata si numai 5% din sarea adaugata "dupa gust", la masa. Eliminarea mancarii procesate cu continut mare de sare din dieta a redus in mod esential aportul de sare si a ajutat eficient la controlul tensiunii arteriale. Recomandarile actuale ale USDA (United States Department of Agriculture) arata ca un adult sanatos ar trebuie sa manance aproximativ 2,3 mg de Na/zi (5,8 g sare – aproximativ o lingurita). Indivizii mai sensibili la efectele sodiu lui asupra tensiunii arteriale (cei cu HTA diagnosticata, cei cu varste de peste 50 de ani si persoanele cu ascendenta africana) ar trebui sa ingere mai putin de 1,5 mg de sodiu (3,8 g sare)/ zi. Un studiu publicat in luna iulie in revista „Hypertension" confirma, odata in plus, efectele reducerii consumului de sare pe trei grupuri etnice diferite: albi, asiatici si afro-americani. In toate trei grupurile, reducerea modesta a sarii a coborat semnificativ tensiunea si nivelurile albuminei urinare, putand ameliora complianta arterelor mari.

O maniera rezonabila de a avea o dieta eficienta in profilaxia HTA este adoptarea unei diete DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension), care si-a dovedit utilitatea in reducerea tensiunii arteriale atat la hipertensivi, cat si la normotensivi. Accentul se pune pe consumul de legume si fructe (nu este o noutate ca acestea sunt bogate in potasiu si foarte sarace in sodiu), cereale integrale, carne de pasare si peste, nuci si alune si de lactate ecremate. Este deci o dieta bogata in potasiu si calciu, moderat hiperproteica si saraca in lipi de, mai ales din categoria celor aterogene (saturate si colesterol). Intr-o etapa preliminara a evaluarii dietelor DASH, nivelul de sodiu a fost mentinut constant pe parcursul intregului studiu, pentru a se putea evalua actiunea celorlalti nutrienti. Cel mai recent studiu a comparat efectele dietei de zi cu zi a unui individ dintr-o tara dezvoltata, cu efectele dietei DASH, la trei valori ale aportului de sare. Cele trei niveluri de aport sodat au fost: nivelul redus (2,9 g/zi), nivelul mediu (5,8 g/zi) si nivelul ridicat – cel mai raspandit dealtfel in lumea contemporana (8,7 g/zi). La fiecare din aceste trei niveluri, indivizii care au respectat dieta DASH au avut o TAS si o TAD mai mici decat indivizii care au mancat o dieta obisnuita. Reducerile tensionale au fost vizibile atat la normo- cat si la hipertensivi. Asocierea dietei DASH cu reducerea aportului de sare a fost aditiva din punct de vedere al consecintelor, obtinandu-se un efect mai mare pe tensiunea arteriala decat in cazul adoptarii celor doua masuri in mod separat.

Exista si alte masuri dietetice care pot avea o contributie importanta in profilaxia hipertensiunii arteriale. De exemplu, consumul exagerat de alcool se asociaza cu HTA. Mai mult de doua portii de bauturi alcoolice zilnice determina cresterea tensiunii arteriale intr-o maniera lineara doza-efect. In consecinta, consumatorii excesivi de alcool vor obtine o reducere (doza-efect) proportionala a tensiunii arteriale sistolice/diastolice daca vor ingera mai putine bauturi. Consumul moderat de alcool (2 portii/zi la barbat si 1 portie/zi la femei) nu creste semnificativ tensiunea putand chiar sa scada tensiunea la femei, in comparatie cu situatia in care nu se consuma deloc alcool. Mai mult, consumul moderat de alcool s-a asociat in multe studii cu reducrerea riscului de boala coronariana, de AVC ischemic si cu o reducere a mortalitatii indiferent de cauza (element explicativ al "paradoxul francez" si al efectelor pozitive ale dietei mediteraneene). Totusi cresterea aportului zilnic de alcool dincolo de aceste limite creste riscul de HTA, de cancer cu diferite localizari si amplifica mortalitatea indiferent de cauza. Deci limitarea consumului de alcool poate fi o solutie in controlul tensiunii arteriale.

Şi cofeina poate afecta tensiunea arteriala. Se stie ca aceasta creste acut TA, dar se cunosc relativ putine despre efectele consumului sau zilnic prin intermediul cafelei Studiile randomizate referitoare la efectele cofeinei/cafelei au dat rezultate extrem de contradictorii. O analiza a mai multor studii de acest tip a observat ca un consum regulat de cofeina (sub forma de tablete) s-a asociat cu o crestere de aproximativ 4,2 mmHg a TAS si de 2,4 mmHg a TAD. Acest lucru insa nu s-a intamplat daca aceeasi cantitate de cofeina a venit din cafea, probabil din cauza altor componente ale bauturii care au contrabalansat actiunea hipertensiva a cofeinei.