Autor: Dr. farm. George Dan Mogosanu - S. L. Disciplina Farmacognozie-Fitoterapie, Facultatea de Farmacie, U.M.F. Craiova

Peste 70% din suprafata Pamantului este acoperita de apa. Datorita biodiversitatii si metabolitilor secundari (poliglucide, minerale, vitamine, acizi grasi polinesaturati, peptide bioactive, etc.), in mediul acvatic exista resurse medicinale valoroase, reprezentate in principal de alge, pesti si mamifere marine.

Algele ca resurse medicinale

Agarul (geloza, agarul japonez) reprezinta mucilagul gelificat si uscat obtinut din algele marine rosii ale genurilor Gelidium (G. amansii, G. corneum, G. japonicum etc.), Gracilaria (G. lichenoides, G. confervoides), Eucheuma, Pterocladia si Phyllophora (Rhodophyceae).

Algele au talul ramificat, de aprox. 25 cm lungime. Se intalnesc in marile si oceanele Extremului Orient (China, Japonia, Coreea de Sud), la 30 m adancime, fixate pe stanci. Se cultiva in Coreea, pe coastele Spaniei si Portugaliei, Marocului, S.U.A., Mexicului, in Chile, Australia, Noua Zeelanda. Talul se recolteaza manual, se usuca la soare pana se albeste, apoi se extrage cu apa acidulata cu acid sulfuric sau acid acetic, prin fierbere 30 de ore. Se filtreaza fierbinte si se raceste, cand se formeaza o masa gelatinoasa care se trece printr-o sita, pentru efilare. Se obtin fire sau fasii subtiri, translucide, membranoase, galbui.

Agar

Agarul contine: poliholozide de tip galactani, cu agaroza (70%) si agaropectina (30%); celuloza; proteine; saruri minerale. In apa rece, agarul se gonfleaza, iar la fierbere se dizolva in proportie de 1%, dupa racire formand un gel (astfel se diferentiaza de amidon). Dupa racirea rapida a solutiei fierbinti, agarul se coloreaza in albastru cu reactivul Lugol, similar amidonului. Daca solutia calda de agar se raceste lent, lasata in repaus o ora, la temperatura camerei, nu se mai coloreaza cu reactivul Lugol, spre deosebire de amidon.

Agarul are actiune demulcenta si laxativa mecanica. Mareste si fluidifica continutul intestinal prin gonflare si retinerea apei. Favorizeaza dezvoltarea florei intestinale normale (saprofite) si accentueaza peristaltismul intestinal. Se administreaza in constipatii cronice, cu atonie intestinala, dar si ca pansament gastrointestinal. Nu se absoarbe, nu este toxic si nu fermenteaza. Agarul este folosit ca excipient in tehnologia farmaceutica, pentru prepararea unor emulsii, suspensii, supozitoare, tablete, precum si ca mediu de cultura in bacteriologie.

Caraghenul (carrageen-ul, muschiul cret) este reprezentat de talul recoltat si prelucrat de la doua alge rosii: Chondrus crispus si Mastocarpus stellatus sin. Gigartina mamillosa (Gigartinaceae).

Algele au taluri ramificate dichotomic, de culoare rosie, cu lungimea de 20-30 cm. Cresc sub forma de asociatii, pe coastele europene si americane ale Atlanticului de Nord, fixate pe stanci. In perioada mai-octombrie, talul algelor se recolteaza manual, la reflux. Se curata de impuritati, se spala cu apa dulce si se usuca la soare pana se albeste. In apa rece, talul se gonfleaza, iar in apa fierbinte se dizolva in proportie de 3.3% si formeaza un gel vascos, care se intareste prin racire.

Caraghenul contine: 50-60% componente de tip galactan-sulfati, sub forma de saruri cu ionii de Ca2+ (in principal k- si λ- carrageenina); vitamine; aminoacizi; steroli (colesterol); urme de arsen; saruri minerale. Caraghenul este laxativ mecanic, antidiareic, antiulceros, demulcent, calmant al iritatiilor mucoaselor, antitusiv, antihiperco - lesterolemiant. Se administreaza in constipatii cronice, gastrite, duodenite, ulcer gastroduodenal, dispepsii, colite. Este adjuvant in curele de slabire, prin senzatia de satietate pe care o determina la administrare interna. Pulberea sau mucilagul sunt utilizate ca agenti de emulsionare sau suspendare in tehnologia farmaceutica. Caraghenul este conditionat sub forma de paiete (produs frantuzesc) sau granule nedigerabile si neabsorbabile (prof. dr. Teodor Goina, Facultatea de Farmacie din Cluj), folosite in tratamentul obezitatii sau in curele de slabire. Sub forma de decoct 5%, caraghenul este utilizat pentru actiunea antitusiva.

Laminariae stipes (laminaria) reprezinta stipii diferitelor alge brune din genul Laminaria: L. cloustonii sin. L. hyperborea, L. digitata sin. L. flexicaulis, L. saccharina, L. japonica (Phaeophyceae).

Algele din genul Laminaria cresc pe coastele stancoase ale nordului Europei (Scotia, Norvegia, Irlanda). Se recolteaza pseudotulpinile (stipii) de 1-5 cm lungime si aprox. 4 cm diametru, care se curata de impuritati, se spala, se decortica si se usuca la soare. Produsul vegetal uscat se prezinta sub forma unor baghete brun-negricioase, nesterile sau sterile, ultimele fiind perforate la unul din capete, unde se introduce un fir de matase chirurgicala, inchise in fiole cu alcool si sterilizate. In contact cu apa, fragmentele isi maresc diametrul de aprox. 10 ori, cu pastrarea rigiditatii.

Laminariae stipes contine: 60-70% poliholozide mixte (40% algina, 15% laminarina, fucoidina); oze simple; manitol; 0.5% ioduri; aminoacizi; vitamine; saruri minerale.

Acidul alginic (algina) este un polimer alcatuit din doua fractiuni: fractiunea manuronica (poli-M), avand in compozitie acid β-D-manuronic si fractiunea guluronica (poli-G), formata din unitati de acid α-Lguluronic. In alge, acidul alginic se gaseste sub forma unui complex cu ioni de Na+, Ca2+, Mg2+, partial legat cu fucani. Acidul alginic formeaza saruri solubile (alginat de Na+, K+, NH4 +, Mg2+) sau insolubile in apa (alginat de Ca2+). Complexul acid alginic- Ca2+ absoarbe apa de 100 de ori mai mult decat propria-i greutate.

Laminarina este un manitol-glucan, care atinge concentratii mai ridicate in luna septembrie. Fucoidina este un fucozan (polimer de L-fucoza), care in apa formeaza solutii foarte vascoase.

Pulberea de laminaria are actiune laxativa mecanica, protectoare asupra mucoasei gastrice, remineralizanta, anticoagulanta, hipolipemianta.

Baghetele de laminaria erau utilizate in chirurgia abdominala si ginecologica. In chirurgia abdominala, pentru drenarea ranilor rezultate din interventii chirurgicale, este necesara mentinerea unui canal deschis (autocuratirea ranii, prin eliminarea secretiilor patologice). In ginecologie, fragmentele de laminaria se imbiba si isi maresc volumul, dilatand colul uterin, lent, fara dureri. Pulberea de laminaria se administreaza intern, pentru aportul de ioduri (sursa de iod) si pentru actiunea laxativa mecanica. Este materie prima pentru obtinerea acidului alginic, folosit ca: antihemoragic de uz extern - alginatul de calciu sub forma de vata (in epistaxis, gingivoragii) sau pudra micronizata (in ulcer varicos); excipient in tehnologia farmaceutica - agent de ingrosare, liant, dezagregant, retardant, pentru emulsii, suspensii, preparate retard si enterosolubile; inlocuitor de frisca, in spray-uri cu frisca artificiala.

Sarea de sodiu a acidului polimanuronic poate fi utilizata ca adjuvant in regimul alimentar restrictiv din obezitate.

Materii prime cu lipide farmacologic active

Jecoris oleum (uleiul sau untura de peste) reprezinta uleiul gras izolat din ficatul proaspat al pestelui Gadus morhua si al altor specii de Gadus, cod (Gadidae).

Codul poate atinge lungimea de 1-1.5 m si masa de aprox. 50 kg. Se pescuieste din Oceanul Atlantic si Oceanul Inghetat de Nord. La nivel mondial, cei mai mari producatori de ulei de peste sunt Rusia, Norvegia si China. Ficatul de cod atinge masa de 1-2 kg si se prelucreaza proaspat, in 2-3 ore, dupa indepartarea viscerelor. Ficatul este maruntit si supus electrolizei, in solutie concentrata de clorura de sodiu, cand se elibereaza uleiul gras. Electrolizatul se trateaza cu vapori de apa, la cel mult 500C, in atmosfera de dioxid de carbon si se centrifugheaza. Uleiul eliberat se purifica prin racire la -50C. Partea care se solidifica se indeparteaza, gliceridele acidului stearic nefiind agreate in produs.

Jecoris oleum contine: gliceride ale unor acizi grasi nesaturati si saturati; lecitine; fosfor; bromuri; ioduri; vitamine (A, D2, D3, E).

Uleiul de peste prezinta urmatoarele actiuni farmacologice: vitaminizanta, troficizanta antirahitica, antimicrobiana si cicatrizanta, datorita vitaminelor A si D; remineralizanta, datorita oligoelementelor (fosfor, ioduri, bromuri) si vitaminelor D, care contribuie la fixarea calciului. Pentru actiunea sa vitaminizanta, uleiul de peste se administreaza intern in: avitaminoze, rahitism, osteoporoza, osteomalacie, subnutritie, tuberculoza, scrofuloza, carii den - tare, psoriasis, crestere, gravidie.

Proprietatile antitumorale ale produsului Jecoris oleum au fost atribuite acidului eicosapentaenoic. Uleiul de peste mai contine si o componenta antituberculoasa, cu efecte indirecte, cercetata pentru prima data in Romania de catre prof. dr. Viorica Cucu (Facultatea de Farmacie din Cluj). Uleiul de peste se administreaza sub forma de capsule gelatinoase sau emulsie, ca factor de crestere la copii. Sub forma de clisme, este recomandat in tratamentul oxiuriazei. In Romania, cercetarile privind valorificarea faunei Marii Negre au condus la obtinerea, din ficatul speciei Squalus acanthias, rechin, caine de mare (Squalidae), a unui ulei bogat in vitamine (A, D3), lecitina si prostaglandine.

Prin continutul de acizi grasi ω-3, in principal acid eicosapentaenoic (EPA) si acid do cosahexaenoic (DHA), uleiul extras din ficatul unor pesti de apa rece - somon (Salmo salar), hering (Clupea harengus), macrou (Scomber scombrus) - prezinta actiune benefica asupra organismului: normalizeaza tensiunea arteriala, previne ateroscleroza si aritmiile cardiace, amelioreaza gravitatea simptomelor la pacientii cu astm bronsic si boli pulmonare obstructive cronice, in afectiuni maniaco-depresive, diabet, cancer, boli autoimune etc.

Materii prime cu aplicatii in tehnologia farmaceutica

Cetaceum (cetaceu, spermacet, spermantet, alb de balena) reprezinta ceara cristalina purificata, extrasa din cavitatile craniene si pericraniene ale speciei Physeter macrocephalus sin. P. catodon, casalot (Physeteridae). Casalotul este un mamifer marin din Oceanele Atlantic, Pacific si Indian, cea mai mare balena cu dinti, care poate atinge 21 m lungime si 9 m diametru in zona capului. Cavitatile care contin cetaceu se gasesc in partea frontala a craniului, in dreptul narilor. Prin perforarea craniului se colecteaza ule iul scurs (pana la 5 t) si se lasa in repaus, cand depune un strat solid, alb, care se inlatura. Uleiul ramas se raceste la 5 grade C pentru a depune o masa semisolida, care ulterior se purifica prin presare si spalare cu hidro xid de potasiu, pentru indepartarea urmelor de ulei gras. Produsul semisolid obtinut se topeste in apa fierbinte, se spala, se toarna in forme si se lasa in repaus pentru solidificare.

Se obtine o masa alba, cu aspect cristalin si structura lamelara, care se separa usor in foite translucide, sidefii, onctuoase la pipait, cu miros slab caracteristic. Prin umectare cu alcool sau ulei vegetal, cetaceul devine usor pulverizabil.

Cetaceum contine in principal ceride, respectiv esteri ai alcoolului cetilic cu acizii palmitic, miristic, lauric, stearic, predominand palmitatul si miristatul de cetil, alaturi de insaponifiabil si esteri ai alcoolilor miricilic si stearilic.

Cetaceul are actiune emolienta. Este baza pentru unguente, cerate si creme cosmetice. Reprezinta asa-numitul "secret al cremelor de zi", datorat intervalului de topire mai ridicat. Pudrele adera foarte bine pe cetaceu. Cetaceul este utilizat mai ales la obtinerea preparatului Linimentum calcii (liniment oleo-calcar).

Ambreina este o substanta aromata, nevolatila, fixatoare de parfum, care face parte din compozitia ambrei ("ambre gris", ambra grisea), produsa in intestinul de casalot si eliminata sub forma unor concretiuni de culoare cenusie, spongioase, care plutesc pe apa.