Proprietatile citotoxice ale cuisoarelor au fost evaluate pe culturi de celule endoteliale si pe culturi de celule de cancer mamar si de cancer de colon. Componentele active responsabile de efectul citotoxic, apoptotic si antiangiogenic sunt in principal eugenolul, acizii triterpenici pentaciclici si sescviterpenoidele (β-cariofilen).

Ca aromatizant si condiment, cuisoarele sunt utilizate in arta culinara inca din cele mai vechi timpuri. In medicina traditionala, se recomanda intr-o gama larga de afectiuni: astm, bronsita, dureri dentare, infectii gingivale, colici, dispepsie, meteorism abdominal, greata, reumatism, hepatita virala, splenopatii, cefalee, astenie, rani, intepaturi de insecte etc. Uleiul volatil de cuisoare este folosit pentru actiunea analgezica si anestezica, in aplicatii locale, dar si ca aromatizant in industria alimentara. Eugenolul este un fenol activ, cu proprietati speciale, component principal care imprima actiunea farmacologica cuisoarelor si uleiului volatil de cuisoare. Se crede ca eugenolul ar favoriza sarcina, lucru inca neverificat. Cuisoarele (Caryophylli flos) reprezinta bobocii florali uscati dupa recoltare de la specia Eugenia caryophyllus sin. Caryophyllus aromaticus sin. Syzygium aromaticum, arbore de cuisoare (Myrtaceae).

Uleiul volatil de cuisoare (Caryophylli aetheroleum) se obtine prin hidrodistilarea bobocilor florali.

Eugenia caryophyllus este un arbore inalt de 10-15 m, originar din Insulele Moluce (Asia de Sud-Est), spontan in Indonezia, Fili pine, Vietnam, India, Sri Lanka si cultivat in Africa (Zanzibar, Madagascar, Tanzania).

Obtinere

Cuisoarele sunt probabil cele mai cunoscute mirodenii. Datorita formei, au capatat denumirea actuala, care deriva din limba latina, de la "clavus", sau din limba franceza, de la "clou". In timpul recoltarii, bobocii florali sunt alb-verzui, dar prin uscare la temperatura scazuta isi schimba culoarea in brun sau brun-roscat. Pedunculii florali se separa si sunt supusi distilarii cu apa, cand se obtine "uleiul volatil din gheare". In apa, cuisoarele cad la fundul vasului sau plutesc in pozitie verticala. Cand nu mai contin ulei volatil, plutesc la suprafata apei in pozitie orizontala.

Compozitie chimica

Caryophylli flos contine: 15-20% ulei volatil; 10-12% tanin catehic; flavonoide; cromone sau 2-metilbenzopirone (eugenina si derivati); floroglucinoli (eugenona); acizi triterpenici pentaciclici (acid betulinic, acid oleanolic, acid ursolic); rasini; lipide; acizi polifenolcarboxilici; oze; mucilagii. Uleiul volatil este bogat in eugenol liber sau esterificat (70-96%), insotit de izoeugenol, β-cariofilen (5-14%), eugenona. Farmacopeea Europeana editia a 7-a precizeaza un continut de minim 15% ulei volatil cu cel putin 84-96% eugenol liber si esterificat.

Actiuni si utilizari

Originare din Insulele Moluce sau "Insulele Mirodeniilor" (Arhipelagul Indonezian), cuisoarele erau cunoscute de peste doua milenii din sudul-estul Asiei si pana in Orientul Indepartat, in China fiind utilizate pentru improspatarea si parfumarea respiratiei celor care solicitau audiente la imparat. Valorand mai mult decat greutatea lor in aur, cuisoarele au fost aduse in Europa de catre negustorii arabi, in secolul al IV-lea.

Incepand cu anul 1400, produsul vegetal a intrat in istoria comertului si a descoperirilor geografice. Din secolul al XVI-lea, portughezii au cucerit Insulele Moluce si timp de aproape 100 de ani au detinut monopolul pentru Europa in comertul cu mirodenii. La vremea aceea, cuisoarele erau foarte scumpe, 1 kg de produs uscat fiind echivalent cu 7 g de aur. Insa, incepand cu secolul al XVII-lea, olandezii au preluat comertul cu mirodenii si au facut tot ce le-a stat in putinta ca in Europa sa se mentina cel mai ridicat pret la cuisoare.

In jurul anului 1800, englezii au eliminat monopolul olandezilor, prin plantarea arborilor de cuisoare aproape peste tot in coloniile din zonele calde (mai ales in Africa). In prezent, Zanzibarul este cel mai mare producator mondial de cuisoare.

Actiunea analgezica si anestezica locala

Uleiul volatil de cuisoare este folo sit ca analgezic si anestezic local in dureri dentare, migrene, dureri articulare. In medicina dentara, pasta cu eugenat de zinc se foloseste in obturatia de canal (plomba) provizorie, cu rol de dezinfectie in profunzime si de calmare a durerilor provocate de inflamatia pulpei dentare. La contact direct cu tesutul viu, eugenolul poate induce leziuni histologice, fapt ce a determinat ca unii dintre medicii stomatologi sa renunte la utilizarea lui in cadrul medicatiei intracanaliculare.

Actiunea antiinflamatoare si antiagreganta plachetara

Actiunea antiinflamatoare a eugenolului si a derivatului sau acetilat are la baza inhibitia prostaglandin-sintetazei si a chimiotactismului leucocitelor, efecte evidentiate dupa administrare p.o., in model experimental de edem al urechii de sobolan. Eugenolul are si actiune antiagreganta plachetara.

Actiunea antihistaminica si antispastica

Cuisoarele sunt utilizate ca adjuvant in astm si diverse boli alergice, prin faptul ca eugenolul reduce hipersensibilitatea prin inhibitia eliberarii histaminei din mastocite, atat in vitro, cat si in vivo. De asemenea, eugenolul si acetatul de eugenil prezinta actiune antispastica.

Actiunea antioxidanta

Cuisoarele sunt antioxidante in principal prin continutul de eugenol si acetat de eugenil. Actiunea antioxidanta a fost evidentiata prin teste in vitro si in vivo. In vitro, uleiul volatil de cuisoare are efect antioxidant mai puternic decat BHA (Butylated Hydroxyanisole), α-tocoferol sau trolox (analog hidrosolubil al vitaminei E), substante antioxidante de referinta.

Actiunea antitumorala

Pe langa actiunea antioxidanta, de prevenire a formarii si de inactivare a radicalilor liberi, totalul polifenolic din frunza, tulpina si scoarta arborelui de cuisoare are si actiune antiangiogenica si citotoxica. Efectul antiangiogenic a fost evidentiat in vitro asupra inelelor aortice de sobolan. Extractele au prezentat o inhibitie semnificativa a dezvoltarii microvasculare a explantelor de tesut aortic de sobolan. Proprietatile citotoxice ale cuisoarelor au fost evaluate pe culturi de celule endoteliale si pe culturi de celule de cancer mamar si de cancer de colon. Componentele active responsabile de efectul citotoxic, apoptotic si antiangiogenic sunt in principal eugenolul, acizii triterpenici pentaciclici si sescviterpenoidele (β-cariofilen).

Actiunea antistres-adaptogena

Extractul hidroalcoolic de cuisoare prezinta actiune antistres-adaptogena, evidentiata in experiment farmacodinamic, in doza de 200 mg/kg-corp, p.o., la sobolani mentinuti o anumita perioada in conditii de stres indus de frig, zgomot, hipoxie.

Actiunea hipoglicemianta si hipolipemianta

Uleiul volatil de cuisoare moduleaza raspunsurile fiziologice la sobolanii cu diabet indus prin streptozotocina. Administrarea p.o. de cuisoare, in doza echivalenta cu 100 mg/kg-corp/zi eugenol, la sobolani masculi rasa Sprague-Dawley, cu diabet provocat cu streptozotocina, a condus la normalizarea valorilor glicemiei si a redus peroxidarea lipidica prin refacerea nivelelor normale de enzime antioxidante. Studiul a demonstrat, astfel, efectul protector in vivo al cuisoarelor la nivelul organelor interne si al tesuturilor (cristalin, miocard, mai putin pentru ficat si deloc pentru rinichi), in hiperglicemia cronica. Actiunea moderat hipoglicemianta a cuisoarelor ar putea fi datorata continutului de eugenol si acetat de eugenil.

Actiunea antibacteriana si antimicotica

In concentratii mici (10-2-10-3 mM/ l), eugenolul este bactericid si fungicid, activ asupra unui mare numar de specii patogene. Eugenolul creste permeabilitatea membranelor biologice si prezinta actiune antibacteriana asupra Escherichia coli, Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa, Listeria monocytogenes, Salmonella enterica, S. typhi, Helicobacter pylori.

Uleiul volatil de cuisoare si eugenolul actioneaza asupra unor bacterii periodontopatogenice: Fusobacterium nucleatum, Porphylomonas intermedia, P. gingivalis. Datorita caracterului sau lipofil, eugenolul penetreaza membrana bacteriilor Gram(-), alterand structurile intracelulare. In plus, prin efectul sau chemoatractant fata de Salmonella typhi, eugenolul ar putea fi utilizat in profilaxia si tratamentul febrei tifoide. Actiunea antibacteriana a eugenolului este favorizata de un pH alcalin, prin urmare substanta activa este mai eficienta la administrare in vivo.

Actiunea antivirala

Extractul apos din cuisoare, Caryophylli aetheroleum si eugenolul inhiba replicarea virusului herpes simplex (HSV - Herpes simplex Virus) si a virusului hepatitei C (HCV - Hepatitis C Virus). Eugenolul prezinta actiune antivirala mai intensa decat uleiul volatil sau extractul apos din cuisoare.

Actiunea antiparazitara

Uleiul volatil de cuisoare si eugenolul inhiba cresterea parazitului Giardia lamblia, prin inducerea de numeroase alterari morfologice: modificari ale formei celulare, aparitia de precipitate in citoplasma, vezicule autofage, internalizarea flagelilor si a discului ventral, rupturi ale membranelor etc. Inhibitia aderentei trofozoitilor este esentiala pentru controlul infestarii cu giardia. Uleiul volatil induce modificari ale viabilitatii si aderentei trofozoitilor de giardia in timpul incubatiei. Aderenta a fost inhibata inca din prima ora de incubatie, iar dupa sapte ore liza trofozoitilor s-a observat pentru cca. 50% din celule. Eugenolul a inhibat aderenta dupa trei ore de la incubatie, dar nici dupa sapte ore nu a indus liza celulara. Rezultatele evidentiaza ca, in afara eugenolului, uleiul volatil de cuisoare mai contine si alte componente active responsabile de distrugerea precoce a trofozoitilor.

Inhibitia sintezei de melanina

Extractul metanolic din cuisoare a fost evaluat din punctul de vedere al inhibitiei sintezei de melanina, pe culturi celulare de melanom de soarece (linia B16). Eugenolul (100 μg/ml) si acetatul de eugenil (200 μg/ ml) au inhibat sinteza de melanina cu 60%, si respectiv cu 40%, prezentand o toxicitate scazuta la concentratiile sus-mentionate. β-Cariofilenul din compozitia uleiului volatil de cuisoare nu inhiba sinteza de melanina, dar in schimb este citotoxic. Cercetarile ulterioare ar putea confirma utilizarea eugenolului si a acetatului de eugenil, in aplicatii locale, pentru decolorarea cicatricelor hiperpigmentate si a pistruilor.

Produse farmaceutice

Produsele Caryophylli flos si Caryophylli aetheroleum nu mai sunt oficinale in Farmacopeea Romana editia a X-a. Atunci cand se prescrie Caryophylli aetheroleum se poate elibera eugenol pur. Uleiul volatil de cuisoare face parte din compozitia unor solutii sau creme cu efect revulsiv, analgezic si anestezic local, in dureri musculare sau articulare, migrene. Ca aromatizante si antiseptice, in concentratie de 1-5%, uleiul volatil de cuisoare si eugenolul intra in compozitia unor ape de gura, paste de dinti, sapunuri.

Pentru obstructiile provizorii de canal, in mod obisnuit se utilizeaza pansamentul cu eugenat de zinc - eugenolat de zinc sau ZOE (Zinc Oxide Eugenol), respectiv chelatul care se formeaza intre doua molecule de eugenol si un atom de Zn. Eugenatul de zinc se asociaza cateodata cu Tinctura Benzoe, pentru a modifica timpul de intarire al pastei.

Alte utilizari

Cuisoarele sunt folosite pe scara larga in arta culinara. In industria alimentara, uleiul volatil de cuisoare este aromatizant si conservant (antioxidant, antimicrobian). De exemplu, in preparatele din carne si in branzeturi actioneaza contra bacteriei Listeria monocytogenes, responsabila de aparitia listeriozei. Uleiul volatil de cuisoare a fost testat impotriva microorganismelor responsabile de alterarea produselor alimentare, mai ales in prezenta umiditatii. Conform normelor Food and Drug Administration (FDA), daca se utilizeaza in concentratie de maxim 1500 ppm, in toate tipurile de produse alimentare, uleiul volatil de cuisoare este "in general, considerat ca sigur". In plus, Comitetul de Experti in Aditivi Alimentari din cadrul Organizatiei Mondiale a Sanatatii a stabilit ca doza zilnica de ulei volatil administrata la om nu trebuie sa depaseasca 2.5 mg/kg-corp.

In industria chimica, eugenolul este materie prima pentru diverse semisinteze organice, dar mai ales pentru obtinerea vanilalului.

Eugenolul este folosit si in piscicultura, pentru sedarea pestilor, fiind sigur, eficient si relativ ieftin.

Inca din anul 1880, in Indonezia, cantitati mari de cuisoare se consuma in amestec cu tutunul, sub forma de tigari "kretek", invelite in panusi. In folclorul indonezian se crede ca prima tigara din cuisoare a fost fumata in incercarea de a atenua durerile de piept cauzate de astmul bronsic. (Prin arderea tigarilor se elibereaza o cantitate mare de eugenol, cu efect analgezic si anestezic local). Tot in Indonezia, cuisoarele sunt mestecate frecvent in asociere cu nuca de betel.

Toxicitate

In doza mare, uleiul volatil de cuisoare este toxic in special la copii, provocand deprimarea sistemului nervos central, necroza hepatocelulara, convulsii si/sau tulburari majore de coagulare. Metabolizat si excretat rapid, in principal conjugat si in cantitate foarte mica epoxidat, eugenolul nu este carcinogen; in schimb, la administrare externa, in doze mari este caustic la nivelul pielii si al mucoaselor. Utilizat ca atare, pur, in odontologie, uleiul volatil de cuisoare poate determina iritatii ale mucoasei gingivale. In uleiul volatil este prezenta si o substanta cu efect narcotic, inca nestudiata (probabil eugenina), dar care nu provoaca efecte secundare de tip greata, cefalee, depresie respiratorie.