In a doua jumatate a secolului al XX-lea, datorita popularitat ii crescute a dietei macrobiotice, radacina de brusture a fost adoptata la nivel international si pentru utilizarile sale culinare. Prin continutul de fibre dietetice, saruri minerale, aminoacizi etc., radacina de brusture, recoltata numai de la plante tinere, are un aport caloric scazut. Este consumata traditional in Asia (in Japonia poarta numele de "gobo", iar in Coreea de "u-eong") sub forma unor preparate culinare, adesea in amestec cu legume sau cu peste.

Radacina de brusture prezinta actiune antimicrobiana si antimicotica, coleretica si tonic-amara, laxativa, diuretica si diaforetica (depurativa), antitumorala. Se utilizeaza traditional in boli hepatobiliare (colecistite, litiaza biliara, hepatita), urinare (cistite, litiaza renala), dermice (acnee, furunculoza, seboree, alopecie, ulcer varicos), orale (stomatite, afte bucale), metabolice (guta). Frunzele de brusture au actiune emolienta, antipruriginoasa si trofica, fiind folosite local, in tratamentul unor afectiuni dermatologice, dar si in intepa- turi de insecte. Bardanae radix reprezinta radacina speciei Arctium lappa, brusture, lipan (Asteraceae). A. lappa este o specie eurasiatica, bienala, ierbacee, ruderala, comuna in flora Romaniei. Rezista la seceta si la temperaturi extreme. In America de Nord este considerata specie invaziva.

Obtinere

Radacinile de brusture, care pot atinge 1 m. lungime si 2 cm. diametru, se recolteaza toamna, in primul an de vegetatie sau primavara, in cel de-al doilea an. Se scutura de impuritati, se spala rapid in curent de apa rece, se zvanta si apoi se indeparteaza resturile de tulpini, partile lignificate sau cele degradate. Radacinile mai groase sunt despicate longitudinal. Se usuca la o temperatura de maxim 35 - 400C. In scop medicinal, inainte de inflorire (mai - iunie) se recolteaza si frunzele fara petiol (Bardanae folium). Fructele (Bardanae fructus) se folosesc in medicina traditionala chinezeasca, sub denumirea de "niupangzi", pentru proprietatile lor antibiotice.

Compozitie chimica

Produsul Bardanae radix contine: lignani, in principal arctiozida (arctiina) sau arctigenolglucozida; 45% inulina; 10 - 15% poliene si poliine sulfurate, cu structura liniara (arctinol, arctinal, acid arctic, arctinona) sau ciclica (lappafen A), formate prin aditia arctinalului pe o lactona guaianolidica; principii amare; acizi polifenolcarboxilici; esteri cafeil-chinici; lipide; steroli; pectine; ulei volatil; acizi organici; saruri minerale. Alaturi de lignani (arctiozida), in frunze au mai fost identificate principii amare de tip lactone sescviterpenice cu structura germacranica (arctiopicrina).

Actiuni si utilizari

Actiunea antialergica si antiinflamatoare

Prin continutul de lignani glicozidati, radacina de brusture are proprietati antialergice si antiinflamatoare, evidentiate atat in vivo, cat si in vitro, cu utilizari in tratamentul inflamatiilor de natura alergica. Aplicatiile locale cu decoct din Bardanae radix au inhibat edemul acut al urechii de soarece. In contrast, administrarea orala a decoctului nu a evidentiat nici un efect asupra raspunsului alergic acut la animalele de experienta. Se pare ca lipsa raspunsului s-ar datora transformarii substantelor active la nivelul tractului gastrointestinal. La dozele farmacologic active, extractul apos din Bardanae radix este lipsit de toxicitate. Prin inactivarea radicalilor liberi, extractul in n-butanol are actiune antialergica si antiinflamatoare in model experimental de edem al labei de sobolan. Astfel, extractul butanolic ar putea fi utilizat in tratamentul unor forme variate de inflamatie alergica, inclusiv in dermatita atopica.

Actiunea antisecretoare gastrica, antiulceroasa si anticolitica

Prin reducerea secretiei acide, ca urmare a inhibitiei H+, K+- ATP-azei, extractul cloroformic din radacina de brusture protejeaza animalele de experienta impotriva ulceratiilor gastrice cronice. De asemenea, extractul a inhibat degranularea mastocitelor si a redus semnificativ eliberarea mediatorilor inflamatiei.

Cercetarile arata ca pulberea din Bardanae radix are actiune anticolitica, la soarece, in model experimental de colita indusa cu dextran- sulfat sare de sodiu (DSS), similara din punct de vedere histologic colitei ulcerative la om. soarecii au primit o doza de pulbere de 100 mg/kg-corp/zi, fara a se inregistra efecte adverse. Se pare ca inulina si acidul clorogenic din compozitia produsului vegetal au determinat ameliorarea pierderii de masa corporala, imbunatatirea scorurilor histologice, mentinerea arhitecturii colonice si reducerea eliberarii mediatorilor inflamatiei.

In cadrul unui trial clinic, 30 de pacienti cu ulcer gastric sau duodenal confirmat prin endoscopie au primit cate doua tablete cu extract din Bardanae radix (500 mg/tableta), de trei ori pe zi, dupa mese. Testul a fost efectuat comparativ cu placebo. Dupa patru saptamani de la administrarea remediului, pacientii au fost reevaluat i din punctul de vedere al eficacitatii tratamentului cu extract vegetal, urmarind evolutia leziunilor mucoasei si prezenta/absenta infec- tiei cu Helicobacter pylori. Rezultatele au confirmat ca extractul de brusture a stimulat repararea mucoasei si a inhibat infectia cu H. pylori, la 80% dintre pacienti vindecarea fiind completa.

Actiunea antioxidanta si antitumorala

Prin continutul de polifenoli, cu efect de inactivare a radicalilor liberi, tinctura din Bardanae radix prezinta actiune antioxidanta si antitumorala. Extractul diclorometanic din ra- dacina de brusture inhiba diviziunea unor linii celulare de tumori umane (K562, MCF-7, 786- 0). Recent, a fost evidentiata actiunea antiproliferativa si apoptotica a lignanilor din Bardanae radix asupra celulelor leucemice, precum si efectele antitumorale ale arctigenolului pe linii celulare de cancer pancreatic.

Actiunea antibacteriana si antimicotica

In medicina populara, radacina de brusture se utilizeaza in tratamentul furunculozei, posibil datorita continutul de poliene si poliine cu actiune antibacteriana.

In vitro, extractele din frunza de brusture au actiune antibacteriana moderata, evidentiata prin metoda difuziei in agar, asupra microorganismelor care se gasesc in mod obisnuit in cavitatea orala si care ar putea fi implicate in infectii endodontice: Enterococcus faecalis, Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa, Bacillus subtilis, Candida albicans.

Potentialul antimicrobian deschide perspectiva utilizarii extractelor din Bardanae folium in cadrul medicatiei intracanaliculare.

Extractele din frunza de brusture actioneaza si impotriva unor bacterii asociate cu infect ii alimentare: Escherichia coli, Shigella dysenteriae, Salmonella typhimurium.

Actiunea antihepatotoxica

Radacina de brusture amelioreaza parametrii biochimici si histologici la sobolani cu hepatita indusa experimental cu alcool etilic si potentata prin administrare de tetraclorura de carbon. Actiunea antihepatotoxica ar putea fi atribuita, cel putin in parte, esterilor cafeil-chinici, care reduc stresul oxidativ de la nivelul hepatocitelor. De asemenea, s-a demonstrat ca fibrele din compozitia radacinii de brusture sunt responsabile de legarea si eliminarea unor substant e toxice cum ar fi policlorobenzenii.

Actiunea hipoglicemianta

Prin continutul ridicat de inulina, poliholozida de rezerva (fructozan) cu gust dulceag si care nu se absoarbe, radacina de brusture se foloses te pentru incetinirea digestiei glucidelor si reducerea absorbtiei intestinale a glucozei, controland in acest fel hiperglicemia.

Produse farmaceutice

Pentru uz intern, radacina de brusture se administreaza sub forma de decoct, macerat 5%, extract fluid, suc proaspat, iar extern, sub forma de solutii pentru gargara, comprese, frectii, creme, unguente.

Utilizari dermatologice

Datorita actiunii depurative, extractele din Bardanae radix se recomanda in acnee, ten seboreic, dermatite, alopecie, matreata, pentru accelerarea vindecarii ranilor. Extractul uleios din radacina de brusture ("Bur oil") este utilizat fie ca atare, fie in asociere cu extract uleios din radacina de urzica, sub forma de frectii la nivelul scalpului, pentru ameliorarea rezistentei si stralucirii foliculului pilos, pentru combaterea matretei si a caderii parului. Cercetarile recente au aratat ca extractul uleios din radacina de brusture este bogat in fitosteroli si acizi grasi esentiali, necesari mentinerii unui scalp sanatos si functionarii normale a glandelor sebacee si a firului de par.

Pentru proprietatile antimicrobiene, emoliente si de bariera contra infectiilor, frunzele de brusture se folosesc in tratamentul arsurilor.

Utilizari alimentare

In a doua jumatate a secolului al XX-lea, datorita popularitatii crescute a dietei macrobiotice, radacina de brusture a fost adoptata la nivel international si pentru utilizarile sale culinare. Prin continutul de fibre dietetice, sa- ruri minerale, aminoacizi etc., radacina de brusture, recoltata numai de la plante tinere, are un aport caloric scazut. Este consumata traditional in Asia (in Japonia poarta numele de "gobo", iar in Coreea de "u-eong") sub forma unor preparate culinare, adesea in amestec cu legume sau cu peste. Tot in scop alimentar, prima vara devreme se recolteaza atat frunzele tinere, cat si tulpinile florifere imature, inainte de aparitia florilor, avand gust asemanator fructului de anghinare.

Alte utilizari

Florile de brusture au un involucru prevazut cu tepi in forma de carlig, care se agata cu usurinta de blana animalelor sau de haine. Acest mecanism eficient de diseminare a stat la baza sistemului de prindere "Velcro" (de tip "arici"), inventat de inginerul elvetian Georges de Mestral (1907 - 1990).

Toxicitate. Contraindicatii

Cazuri de manifestari alergice, pana la soc anafilactic, induse de consumul de radacina de brusture sau de utilizarea unor plasturi antiinflamatori cu extracte din Bardanae radix au fost raportate in tarile asiatice. Cel mai adesea, brusturele a fost implicat in inducerea dermatitelor de contact, in special la utilizarea externa, locala, pentru masaj, a extractului uleios din radacina. Se crede ca radacina de brusture este galactagoga, dar se recomanda sa fie evitata in timpul sarcinii, pornind de la unele studii farmacodinamice care au evidentiat efect uterotonic sau ocitocic.

Radacinile de brusture pot fi confundate cu cele ale plantei Atropa belladonna (matraguna), extrem de toxica, substituirea putand provoca accidente mortale. Totusi, cele doua specii se deosebesc prin partea aeriana, iar habitatele lor se suprapun foarte rar.

Partile aeriene de brusture pot cauza dermatite de contact, prin continutul de lactone sescviterpenice.