Dr. farm. George Dan Mogosanu - S. L. Disciplina Farmacognozie - Fitoterapie, Facultatea de Farmacie, U.M.F. Craiova

In 1994, FDA (Food and Drug Administration) a aprobat inceperea studiilor clinice cu extracte de aloe la bolnavii de SIDA. In S.U.A, cercetarile anterioare au confirmat actiunea antivirala a GAV, prin ameliorarea statusului imunitar sau chiar prin inactivarea HIV-1 (Human Immunodeficiency Virus).

Inca din antichitate, Aloe vera era considerata o "planta vindecatoare", fiind folosita timp de secole in tratamentul ranilor si arsurilor. Despre gelul de Aloe vera se spune ca "reprezinta o intreaga farmacie".

In medicina traditionala din zonele calde, gelul de aloe este folosit in artrita, guta, acnee, dermatite, arsuri, ulcer gastric. Pentru gelul de aloe, cercetarile au evidentiat urmatoarele actiuni farmacologice: imunostimulatoare, antitumorala, hipoglicemianta, antiinflamatoare, cicatrizanta, antiulceroasa, antivirala, antibacteriana.

Produsul medicinal Aloe se obtine prin evaporarea apei si uscarea sucului celular din frunzele speciilor Aloe ferox, Aloe vera sin. Aloe barbadensis, Aloe perryi, aloe, sabur (Liliaceae).

A. ferox si A. perryi sunt plante de origine africana, de pe continent, mai ales din Afri ca de Sud. A. vera provine din Insulele Barbados (Arhipelagul Antile, Marea Caraibelor, zona Golfului Mexic).

A. perryi este originara din Insula Socotra, la sud de Peninsula Arabica. Prin urmare, arealul speciilor de Aloe se intinde din Africa pana in estul Indiei si in Insulele Antile, zona Golfului Mexic.

Sorturi comerciale

In functie de provenienta, exista mai multe sorturi:

- Aloe "de Cap" (Aloe capensis) sau "de Uganda", cel mai bun sort, obtinut de la A. ferox si de la hibrizii cu A. africana sau cu A. spicata (Africa de Sud, zona Capetown);

- Aloe "de Barbados" sau "de Curacao" (Aloe barbadensis), obtinut de la A. vera (Venezuela, Insulele Canare si Insulele Antile, mai ales in Curacao);

- Aloe "de Socotra", preparat din frunzele de A. perryi (Insula Socotra, litoralul sudic al Marii Rosii si al Oceanului Indian);

- Aloe "de Natal" (Aloe natalensis), obtinut de la A. succotrina, considerat falsificare.

Obtinere

Sucul (latexul) de aloe are culoare galbena si gust amar. Se scurge spontan dupa taierea frunzei, fiind continut in celule gigantice de natura periciclica. Dupa simpla scurgere, sucul de aloe se toarna fie in carcase din nuca de cocos, fie in burdufuri, unde se lasa la uscat, la temperatura inalta a nisipurilor din desert. Prin uscare rapida se obtine un produs cu aspect lucios (Aloe lucida), iar prin uscare lenta, pe cale naturala, rezulta un produs de culoarea ficatului (Aloe hepatica). Gelul de aloe, incolor, este reprezentat de exudatul mucilaginos din celulele poliedrice din zona centrala a frunzelor proaspete.

Compozitie chimica

Sucul de aloe contine: 15 - 40% derivati antronici, heterozide sau agliconi; 20% rasini; 15% derivati cromonici, agliconi si C-glicozide (aloerezina A, aloerezina B sau aloezina, aloerezina C); glicozide ale 6 fenilpiran- 2-onei (aloenina A si B); ulei volatil, in urme; saruri minerale.

(0.01 - 0.02 g.), laxativ (0.1 - 0.25 g.) sau purgativ (0.25 - 1 g.). Sucul de aloe este utilizat ca laxativ, in constipatii acute, ocazionale. In segmentul terminal al intestinului gros, sub influenta florei saprofite, aloina se deglicozideaza, cu eliberarea aloe-emodol antronei, care determina efect de tip laxativpur gativ. Componentele active din Aloe nu au efect la nivelul intestinului subtire.

Actiunea imunostimulatoare

Din gelul de A. vera (GAV) au fost izolate poliholozide (glucomanan, acemanan) cu actiune imunostimulatoare. Activarea macrofagelor, cu stimularea sistemului imunitar, a fost evidentiata si in experiment pe sobolani, dupa administrarea p.o. a GAV, comparativ cu grupul martor tratat cu ser fiziologic.

Actiunea antioxidanta

Extractele din frunza si scoarta de A. vera au actiune antioxidanta puternica, evidentiata atat in vitro, cat si in vivo, prin inactivarea radicalilor liberi. Extractul cu dioxid de carbon supercritic obtinut din scoarta de A. vera are actiune antioxidanta semnificativ mai buna decat extractul etanolic din GAV.

Actiunea antitumorala

In 1989, cercetatorii japonezi au precizat ca A. vera contine cel putin trei componente antitumorale: aloe-emodol antrona, poliholozide si glicoproteine cu proprietati similare lectinelor.

In vitro, aloe-emodol antrona inhiba cresterea celulelor tumorale si induce apoptoza unor linii celulare de cancer uman: carcinom pulmonar scuamos CH27; carcinom pulmonar fara celule mici H460; carcinom hepatic HepG2; carcinom nazofaringian CNE-2Z. Actiunea antineoplazica a aloe-emodol antronei a fost studiata si pe culturi celulare de mela nom B16-F10, cu grad ridicat de metastaza, provenit de la soarece.

In 1991, in S.U.A. s-a descoperit actiunea antitumorala a poliholozidelor din GAV in cancere ale tesuturilor moi la caini si pisici.

Actiunea radioprotectoare

In experiment pe soareci rasa "Swiss albino", dupa administrare p.o., GAV a prelungit durata de supravietuire la o luna dupa iradierea controlata cu o doza de 8 Gy. Tratarea soarecilor cu GAV, inainte de contactul cu diferite doze de radiatii gamma (6-12 Gy), a intarziat aparitia si a redus gravitatea simptomelor bolii de iradiere. Doza de GAV la care s-a inregistrat o actiune radioprotectoare de intensitate maxima a fost de 750 mg/kg-corp.

Actiunea hipoglicemianta si hipolipemianta

In ultimii 30 de ani s-a raportat ca preparatele pe baza de aloe au efect util in tratamentul diabetului. Actiunea hipoglicemianta a speciei A. vera a fost evidentiata pentru prima data in anul 1985.

Intr-un studiu pe 3167 de pacienti diabetici, care au utilizat suc de aloe, de doua ori pe zi, timp de cinci ani, s-a remarcat scaderea, pana aproape de normalizare, a concentratiilor plasmatice de glucoza, colesterol si trigliceride. La pacienti cu diabet zaharat de tip II, administrarea GAV, o lingurita pe zi, timp de doua saptamani, a redus nivelul glicemiei cu 45%.

Actiunea hipoglicemianta a preparatelor din aloe a fost demonstrata si la animalele de laborator, mai ales in modele experimentale de diabet provocat cu aloxan sau streptozotocina. La soarece au fost studiate efectele GAV purificat asupra evolutiei diabetului zaharat non-insulin dependent indus prin dieta. Pentru teste au fost selectati soareci care au prezentat obezitate indusa prin dieta, cu nivele ale glicemiei de peste 180 mg/dl.

Administrarea orala a GAV, timp de opt saptamani, a readus la normal glicemia si trigliceridemia. Efectele antidiabetice ale GAV au fost confirmate si prin testul de toleranta la glucoza administrata intraperitoneal. Actiunea hipoglicemianta a fost evidentiata si pentru urmatoarele principii active: arboran A si arboran B, doua poliholozide din A. arborescens; o "substanta amara" din sucul si gelul de A. vera; doua componente antidiabetice, cu masa moleculara de cca. 43.5 kD, izolate din frunza de A. arborescens; doi fitosteroli (lofenol, cicloartanol) din GAV. In experiment farmacodinamic, pe sobolani obezi cu diabet zaharat de tip II, fitosterolii din GAV au redus semnificativ atat glicemia, cat si acumularea de grasime viscerala.

Actiunea antiinflamatoare

GAV inhiba efectele bradikininei, activitatea ciclooxigenazei si implicit sinteza de prostaglandine, principalii mediatori ai procesului inflamator. Bradikinina, direct implicata ca mediator chimic in numeroase boli inflamatorii, stimuleaza producerea si acumularea de prostaglandine in macrofage si intervine in mecanismul de inducere a durerii prin stimularea neuronilor senzoriali primari, cu eliberarea de neuropeptide (substanta P, neurokinina A, CGRP - Calcitonin- Gene Related Peptide).

Actiunea cicatrizanta si antiulceroasa

Extern, aloe-emodol antrona este cicatrizant dermic si antieczematos. Extractele de A. vera sunt utile in tratamentul arsurilor cauzate de iradiere, in dermatite si in alte afectiuni cutanate.

GAV este utilizat in mod traditional pentru proprietatile sale cicatrizante. Prin continutul de poliholozide (glucoma nan, acemanan), glicoproteine si beta-sitoste rol, GAV accelereaza vindecarea ranilor prin stimularea proliferarii fibroblastelor, a depunerii de colagen, angiogenezei si producerii de factori de crestere.

Actiunea antiulceroasa a GAV s-ar datora efectelor antiinflamatoare, citoprotectoare si de stimulare a secretiei de mucus, fara modificarea pH-ului gastric.

Actiunea antihepatotoxica

In model experimental de intoxicatie cu tetraclorura de carbon, extractul apos din frunza de A. vera prezinta actiune antihepatotoxica, prin refacerea integritatii hepatocitelor, stimularea secretiei biliare, normalizarea concentratiei serice a transaminazelor, fosfatazei alcaline, bilirubinei, trigliceridelor. In ceea ce priveste mecanismul de actiune, se pare ca aloe-emodol antrona ar fi responsabila de protectia impotriva peroxidarii lipidice si a depletiei rezervelor de glutation.

Actiunea antivirala

In anul 1991, cercetatorii americani au descoperit actiunea antivirala a poliholozidelor din GAV contra virusului leucemiei feline (FeLV - Feline Leukemia Virus). In 1994, FDA (Food and Drug Administration) a aprobat inceperea studiilor clinice cu extracte de aloe la bolnavii de SIDA. In S.U.A, cercetarile anterioare au confirmat actiunea antivirala a GAV, prin ameliorarea statusului imunitar sau chiar prin inactivarea HIV-1 (Human Immunodeficiency Virus).

Actiunea antibacteriana

Extractul etanolic din tulpinile de Aloe vera prezinta actiune antibacteriana asupra Escherichia coli, pe cand extractul din frunze este activ contra Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch). GAV are actiune antibacteriana asupra Shigella flexneri, Staphylococcus aureus rezistent la meticilina (MRSA - Methicillin-Resistant Staphylococcus aureus), Enterobacter cloacae, Enterococcus bovis.

Produse farmaceutice

Aloe se administreaza fie sub forma de pilule, pentru actiunea laxativ-purgativa, fie ca tinctura 20% sau extract, pentru actiunea stomahica, uneori in asociere cu Rhei rhizoma (revent) sau Chelidonii herba (rostopasca). Pentru evitarea unor efecte secundare de tip iritativ, se recomanda utilizarea produsului derezinat.

Tinctura de aloe compusa (Tinctura Aloe composita), oficinala in unele farmacopei europene, era cunoscuta si sub numele de Elixir ad longam vitam (elixir de viata lunga) sau de Tinctura Suecica (tinctura suedeza). Exista si o tinctura de aloe compusa neoficinala, denumita Elixir Hager, utilizata ca digestiv, care asociaza diverse tincturi din produse vegetale cu actiune stomahica: de exem plu, Aloe, Cinchonae cortex (scoarta arborelui de chinina), Gentianae radix (radacina de ghintura), Rhei rhizoma, Strychni semen (samanta de Strychnos nux-vomica sau S. ignatii). Se administreaza inainte de mese, cate 15-25 de picaturi.

In cadrul tratamentului cu aloe de apartament, sucul vegetal se obtine prin taierea frunzelor la baza limbului si asezarea acestora vertical, intr-un castron, cu taietura in jos si cu varfurile pe margine, ca sucul sa se scurga liber. Apoi se masoara volumul de suc obtinut, peste care se adauga volume egale de miere si ulei de floarea soarelui sau ulei de masline. Urmeaza omogenizarea energica si administrarea a 2 - 3 lingurite pe zi, in special dimineata, cu 20 - 30 de minute inainte de masa, pentru efectul coleretic- colagog, laxativ, biostimulator, cicatrizant al ulcerului gastric (mucoaselor inflamate si eroziunilor ulceroase).

Pentru efectul sau hidratant si protector topic, GAV este utilizat mai ales in industria cosmetica, in compozitia unor creme antisolare, creme de ras, balsamuri pentru buze, pomezi cicatrizante etc. GAV este comercializat adesea sub forma de pulbere. Avand in vedere costurile ridicate de obtinere a produsului natural, uneori se recurge la falsificarea GAV prin adaugare de maltodextrina, glucoza, glicerol, acid malic. Pentru depistarea falsificarilor, au fost puse la punct metode de analiza a unor markeri: aloina, aloe-emodol antrona, aloezina, acidul L-malic. In Ucraina si Rusia a fost obtinut un preparat injectabil cu efect biostimulator, fiole de 1 ml. cu extract de aloe.

Aloina se dizolva usor in apa, cu formarea unei solutii amare, care era folosita pentru badijonarea degetelor bebelusilor, pentru ca acestia sa nu si le mai suga (combaterea suptului nenutritiv).

Contraindicatii. Toxicitate

Preparatele pe baza de aloe sunt contraindicate in sarcina (efect emenagog, ocitocic), alaptare (aloina trece in laptele matern), dar si in metroragii, afectiuni uterine, hemoroizi, tromboflebite, nefrite, cistite, prostatite, din cauza efectului congestiv la nivelul organelor micului bazin. In doze mari (cca. 8 g.) extractul de aloe este toxic, provoaca slabiciune generala, bradicardie, hipotermie si uneori chiar efect letal.