Infectia cu HIV/SIDA constituie, in continuare, o problema sociala si de sanatate publica pentru rezolvarea careia este nevoie de implicarea activa a profesionistilor din domeniul sanatatii.

SIDA (sindromul imunodeficientei dobandite) este cauzat de viru sul imunodeficientei umane (HIV), un retrovirus din familia lentivirusurilor, familie ramasa necunoscuta pana in anii 1983. In acel an, cercetatorii francezi Barre, Sinoussi si colaboratori ai acestora izoleaza de la pacientii cu adenopatie un virus pe care il denumesc "virus asociat limfoadenopatiei" (LAV - Lymphadenopathy Associated Virus). Luc Montagnier si colab. descopera in Africa de Vest un al doilea virus generator de SIDA, pe care il denumesc LAV-II. Din aceeasi zona, se izoleaza de catre cercetatorii americani un virus HTLV-IV, care se dovedeste a fi identic cu LAV-II. Acum virusul LAVII/ HTLV-IV este cunoscut ca HIV2. Alte cercetari virusologice efectuate pe specii de maimute africane scot in evidenta la Cercopithecus aethiops (maimuta verde apucatoare salbatica) existenta unui virus producator de imunodeficienta, apropiat structural de HIV; virusul este botezat STLV-III (Simian T Lymphotropic Virus type III), pentru ca apoi sa fie numit SIV (Simian Immunodeficieny Virus) si subclasificat in mai multe tipuri. (1)

Virusii HI se impart in grupa HIV-1 cu cele trei subtipuri M,N si O. Virusii din subtipul M, cu raspadirea cea mai larga in lume, se impart la randul lor in subtipurile A si B. Subtipul B este cel mai raspandit in Europa de vest, si este prezent aproape permanent in America de Nord. Grupa HIV-2 se imparte la randul sau in subtipuri. Cele mai frecvente sunt subtipurile A si B. Aceasta subgrupa este prezenta preponderent in Africa de vest. Se gaseste insa si in Europa pentru ca 15% din persoanele nou infectate in Portugalia in 2005 au fost infectate cu acest virus HI-2. In ultimii ani se constata insa si raspandirea celorlalte subtipuri. Franta si Benelux inregistreaza 30 - 50% din cazurile noi diagnosticate cu alte tipuri decat HIV-1-M subtip B. HIV-1 si HIV-2 se aseamana din punct de vedere al evolutiei si simptomelor clinice a infectiei. Evolutia HIV-2 se pare ca este mai lenta decat HIV- 1. Ambele virusuri au aceeasi prezentare sub microscopul electronic, dar se deosebesc prin greutatea moleculara a proteinelor si ordinea genelor.(1)

La nivel mondial, conform datelor OMS (AIDS epidemiologic update) la sfarsitul anului 2008 peste 96% din purtatori ai virusului provin din tarile sarace si in curs de dezvoltare. Aproximativ 1.000 sunt copii sub 15 ani si aproximativ 6.300 cu varsta cuprinsa intre 15 si 19 ani, din care 50% sunt femei. Conform raportului "Demonstrating the impact of civil society involvement in the target setting process for universal access: Romanian Case study" realizat de Central and Eastern European Harm Reduction Network in 2008, Romania este una dintre putinele tari din Centrul si Sud-estul Europei cu un numar semnificativ de cazuri HIV. In Romania, pacientii diagnosticati cu HIV-SIDA au rata cea mai mare de supravietuire din Europa Centrala si de Est. Mai mult de jumatate dintre pacientii depistati in anii ’90 cu acest virus sunt acum in viata si datorita accesului la schemele moderne de tratament, in conditiile in care in anii ’90 speranta de viata era de doar trei luni.

Pentru medici, cea mai mare provocare ramane tratarea pacientilor care nu mai raspund la tratamente, intrucat virusul isi schimba tot timpul forma, iar bolnavii devin rezistenti la terapiile mai vechi cu medicamente antiretrovirale. La inceputul anului 2009 a fost introdusa pe piata romaneasca noua molecula anti-HIV, Maraviroc, un produs dezvoltat de compania Pfizer, dupa ce a fost aprobat in SUA. In Romania, pentru tratamentul bolnavilor afectati de HIV/SIDA sunt alocate anual aproximativ 50 milioane euro. De altfel, tara noastra este una dintre putinele tari care asigura tratament gratuit bolnavilor de SIDA si care are o lege speciala in domeniu.( 4)

Reprezentantii Institului de Boli Infectioase "Prof. Dr. Matei Bals" in cadrul raportului "Date statistice HIV/SIDA in Romania la 31 decembrie 2008" a relatat faptul, numarul de cazuri HIV/SIDA a fost de 15.633 din care 11.311 sunt bolnavi SIDA (4.856 femei si 6.455 barbati), 7.434 aflati in tratament cu medicamente antiretrovirale.

Infectia cu HIV si grupurile cu risc crescut de infectare

Virusul HIV se transmite prin sange, sperma, secretii genitale, lichid cefalo-rahidian si lapte matern. Transfuziile de sange si produsele preparate din sange pot, de asemenea, prezinta un risc de infectare cu HIV. Riscul de transmitere HIV de la mama la fat, intrauterin, sau la nastere, in travaliu, este considerat ca fiind de 10 - 30%. Infectarea printr-un contact accidental cu HIV poate fi prevenita cu succes prin profilaxia postexpunere care dureaza 28 de zile si se poate incepe 2 ore dupa contact. Prima doza medicamentoasa trebuie administrata in primele 24 de ore in cazul intepaturilor sau 72 de ore in cazul contactului cu mucoase genitale.

Transmiterea pe cale sexuala a virusului HIV continua sa ramana una dintre principalele cai de infectare.

Grupurile vulnerabile si cu risc crescut de infectare sunt:

1. Grupuri cu risc crescut de infectare: consumatori de droguri injectabile (CDI), persoane implicate in sexul comercial (SW) si barbati care fac sex cu barbati (MSM);
In ceea ce priveste caile de transmitere, cele mai frecvente cai mentionate sunt: sex neprotejat (heterosexual, homosexual sau bisexual), transfuzii de sange/derivate si utilizarea drogurilor i.v.

UN Reference Group precizeaza ca in Romania sunt 100.000 de consumatori de droguri. Studiul realizat de Agentia Nationala Antidrog in 2008 arata ca 24.500 de consumatori de droguri injectabile traiesc in capitala; aproximativ 1% din populatia acestui oras.

Practicile cu risc crescut de infectare ale consumatorilor de droguri injectabile sunt foarte des intalnite. In Bucuresti, 75% dintre consumatorii de droguri injectabile au folosit echipament nesterile la ultima injectare iar 92% au folosit o seringa nesterila in ultima luna, date precizate in cadrul stu diului realizat de Agentia Nationala Antidrog in 2008.(3)

Asociatia Romana Pentru Studiul Ficatului, membra a Societatii Romane de Gastroenterologie si Hepatologie subliniaza faptul ca folosirea in comun a acelor seringilor de catre consumatorii de droguri intravenoase are o rata de infectie cu virusul hepatitei C de 90% si este calea de transmitere cea mai des intalnita in infectiile noi. Adolescentii cu risc crescut de infectare nu inseamna numai adolescentii care consuma droguri, ci si adolescentii care practica sex comercial sau fac parte din categoria MSM.

Un studiu realizat de Asociatia Romana AntiSIDA, UNAIDS Romania si Comisia Nationala de Lupta AntiSIDA, subliniaza faptul ca varsta de debut in ceea ce priveste sexul comercial este de 16 ani. (3) De asemenea, acelasi studiu arata ca exista o intercalare intre sexul comercial si consumul de droguri, mai mult de 11% din cele 395 de persoane implicate in sexul comercial intervievate foloseau droguri injectabile la momentul realizarii acestui studiu.(3) Din aceste cauze, precum si din lipsa informatiilor despre bolile cu trasmitere sexuala sau despre modalitati de prevenire, riscul infectarii cu HIV este mai mare in cadrul acestor grupuri.

2. Grupuri vulnerabile: persoane fara adapost si comunitatile de rromi.

"s…t In randul persoanelor fara adapost, produsele consumate cu predilectie sunt aurolacul si alcoolul, insa exista si in acest grup semne ale consumului de droguri injectabile, alaturi de practicarea sexului co mercial ca sursa de venituri. Comportamentelor cu risc de infectare HIV/ITS li se adauga conditiile de viata neigienice ce predispun la tuberculoza, boli de piele, boli produse de paraziti externi sau interni.

Dintre toate grupurile vulnerabile la HIV/ITS, persoanele fara adapost prezinta cele mai multe probleme din punct de vedere medico-social. De asemenea, acest grup are accesul cel mai restrans la servicii specializate. Din cauza mobilitatii lor crescute, singurele modalitati de contact cu persoanele fara adapost sunt unitatile mobile si centrele de zi, beneficiarii din aceasta categorie fiind greu incadrabili in programe de detoxifiere sau substitutie s…t. (3)

Atat societatea civila, cat si institutiile publice si private, ministerele si guvernul Romaniei se pot implica in cadrul programelor de prevenire a infectiei cu HIV, hepatita C si alte boli cu transmitere sexuala adresate adolescentilor cu risc crescut de infectare. Implicarea poate fi atat la ni vel de sprijin financiar acordat organizatiilor nonguvernamentale care implementeaza deja proiecte adresate adolescentilor cu risc crescut de infectare, cat si prin dezvoltarea de astfel de proiecte si programe. Experienta organizatiior non-guvernamentale poate fi un punct de pornire important in strategia de prevenire a unei eventuale epidemii HIV/ SIDA.

Cu sprijinul Centrului de Formare profesionala postuniversitara a medicilor si farmacistilor s-au organizat cursuri de formare de formatori in vederea reducerii riscurilor asociate consumului de droguri injectabile. Cursurile de Reducere a riscurilor asociate consumului de droguri injectabile au avut ca scop informarea si formarea specialistilor din domeniul sanitar, initiatorilor de politici de sanatate, managerilor de programe de sanatate, implementatorilor, si nu in ultimul rand lucratorilor de teren care activeaza in programe de reducerea riscurilor pentru consumatorii de dro guri injectabile.