Un studiu condus de specialistii Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) a aratat ca Uniunea Europeana nu este suficient pregatita sa faca fata unei eventuale pandemii de gripa.

Desi mai toate statele urmarite, in cadrul analizei efectuate de Scoala de Igiena si Medicina Tropicala din Londra, dispun de planuri de vaccinare contra pandemiei gripale, timpul necesar punerii la punct a vaccinului si capacitatea limitata de producere a acestuia fac ca cererea sa fie mai mare decat oferta. In plus, situatia este critica pentru ca numai jumatate dintre tari au un plan de interventie detaliat care prevede capacitatea de stocare, furnizare si productie a vaccinurilor. Si pentru medicamentele antivirale situatia este similara.

"In cazul unei pandemii, cererea initiala de medicamente antivirale poate fi mai mare decat capacitatea furnizarii lor", a recunoscut autorul studiului britanic, Richard Coker. "Acum este urgent sa elaboram planuri riguroase de stocare, distributie si administrare a medicamentelor, pentru ca daca procedurile operative nu sunt definitivate si experimentate inaintea unei eventuale pandemii, se poate genera panica si putem ajunge la haos", a avertizat Coker.

Acum un an a fost efectuata o analiza similara, tot de catre expertii OMS, si in comparatie cu aceasta, studiul din 2007 arata o imbunatatire a masurilor de securitate sanitara. Totusi "multe tari sunt slab pregatite sa faca fata problemelor concrete ale unei iminente pandemii de gripa", a spus expertul britanic subliniind ca "CEPCM, Centrul European de Preventie si Control al Bolilor, a reusit sa defineasca procedurile de supraveghere paneuropene, dar diferentele marcante dintre diversele programe nationale dezvoltate de fiecare stat in parte risca sa compromita conceptul de solidaritate si securitate globala".

Expertii avertizeaza (inainte de a putea verifica printr-o alta pandemie gripala) ca, potrivit estimarilor OMS, ar putea muri zeci de milioane de oameni pe intreg globul. Acum, principala temere este ca proxima forma gripala, manifestata la nivel global, poate fi provocata de o tulpina a virusului aviar inalt patogenica (H5N1), a caruit transmitere de la om la om a fost recent confirmata.

Datele publicate de CEPCM arata ca "vaccinurile prepandemice", care sunt acum dezvoltate pe baza virusului H5N1, ar putea furniza protectie contra unei viitoare pandemii gripale. "Grupul nostru de experti a ajuns la concluzia insa ca la acest moment nu este oportuna vaccinarea generalizata a populatiei din tarile UE", a dat asigurari Zsuzsanna Jakab, directorul CEPCM, precizand ca vaccinul ar trebui folosit intr-una din fazele succesive ale pandemiei. Studiul a analizat planurile de pregatire in fata pandemiei, dezvoltate de 25 de tari UE, printre care Bulgaria si Romania, si de alte 3 state nemembre: Norvegia, Elvetia si Turcia.

62 MILIOANE DE VICTIME

Revista "The Lancet" atentioneaza ca o pandemie de gripa ar putea omori 62 de milioane de persoane. Numarul victimelor ar putea fi mai numeros decat acela provocat de "gripa spaniola", in ciuda progreselor din domeniu medical, din cauza comorbiditatilor deja existente precum malaria si HIV, care afecteaza natiunile sarace ale globului.

Potrivit cercetatorilor o epidemie globala cu aceasta virulenta tinde sa apara de 3-4 ori intr-un secol, iar urmatoarea pandemie are mari sanse sa fie provocata de virusul aviar.

Extrapoland rata mortalitatii inregistrata in urma pandemiei din 1918 - 1920 si aplicand-o la populatia globala a timpurilor noastre, Christopher Murray si colab., de la Harvard University, au concluzionat ca viitoarea pandemie ar putea face 51 - 81 milioane de victime, cu o medie de 62 milioane de decese. Cercetatorii au subliniat ca 96% dintre cei decedati vor proveni din tari sarace, unde raspandirea bolii este favorizata de conditiile sociale si sanitare precare, care si in vremuri normale complica accesul la terapii.

COMUNITATEA INTERNATIONALA, IN STARE DE ALERTA

Marele pericol este acela ca virusul aviar ar putea suferi o mutatie, astfel incat de acum i nainte sa poata fi facil transmis de la om la om, fara a mai fi nevoie ca persoana respectiva sa fi intrat in prealabil in contact cu o pasare infectata.

Deoarece omul nu poseda receptorii necesari atasarii virusului de celulele tinta, transmiterea virusurilor aviare la om este intradevar destul de rara. Se crede ca, in cazurile in care virusul gripal aviar evolueaza la un om cu gripa, determinata de unul din tipurile umane, este posibila o reasortare antigenica intre cele doua tipuri de virusuri, care se finalizeaza cu un nou tip antigenic in stare sa produca o pandemie (epidemie de nivel mondial).

PRECEDENTE PERICULOASE

Caracteristicele glicoproteinelor de suprafa ta stau la baza delimitarii subtipurilor virusurilor gripale de tip A. Exista 15 subtipuri distincte dupa hemaglutinina si 9 subtipuri dupa neuraminidaza, fiecare dintre ele caracterizandu-se printr-o formula antigenica proprie care reflecta asemanarile si deosebirile dintre tulpini. De exemplu, pandemia de gripa la om din anii 1957 - 1958 a fost provocata de subtipul H2N2, iar epidemia din anul 1968, care a pornit din Hong Kong, a fost provocata de subtipul H3N2. Patogenitatea virusului gripal este codificata in mai multe segmente genomice, ceea ce favorizeaza pluralismul antigenic si de patogenitate.

La virusul gripal a fost dovedita experimental posibilitatea de reasortare genomica, care explica aparitia unor tulpini gripale pandemice, cu o structura antigenica noua, din parentali umani si animali. Astfel, se considera temeinic argumentata ideea ca virusul A/Hong Kong/1968/H3N2 a avut ca progenitori de reasortare genomica tulpina de provenienta umana H2N2 si tulpina de rata A/Ucraina/1963/H3N8.