Acizii grasi omega 3 sunt acizi grasi polinesaturati, care au in comun o dubla legatura carbon-carbon in pozitia catenara omega 3.

Bunicii nostri foloseau uleiul de peste in profilaxia rahitismului. Parintii nostri erau sfatuiti sa manance zilnic peste (nici o masa fara peste) din ratiuni economice. Azi, pestele si produsele derivate sunt din nou pe lista prioritatilor dietetice, datorita continutului mare de acizi grasi omega 3, care au efecte extrem de pozitive asupra unei patologii variate si de mare actualitate. In acelasi timp, ca si in multe alte ocazii similare, pe masura ce efectele pozitive ale acizilor omega 3 au inceput sa fie evaluate, nu au intarziat sa apara si exagerarile. Pornind de la premise corecte, s-a ajuns la concluzii cel putin nepotrivite, uleiurile de peste (principalele surse de acizi omega 3) fiind prezentate ca solutia unui numar crescand de situatii patologice, un fel de panaceu lipsit de efecte adverse, care rezolva complet si fara riscuri probleme de sanatate mai simple sau mai dificle.

Vom incerca, in continuare, sa prezentam cateva din motivele pentru care medicii trebuie sa incerce sa isi convinga pacientii sa isi modifice obiceiurile alimentare si sa consume peste mai des si, eventual, sa recurga la suplimente nutritionale cu acizi grasi omega 3, fara a exagera si fara a induce efecte colaterale problematice.

Corpul uman nu poate sintetiza acizi omega 3 de novo, dar ii poate sintetiza pe toti cei necesari, pornind de la acidul alfa-linolenic (ALA). Acesta este un nutrient esential care trebuie adus prin alimente. Ceilalti acizi grasi omega 3 (acidul eicosapentaenoic - EPA si acidul docosahexaenoic - DHA) sunt fie sintetizati din acid linolenic (ALA), fie, mai rar, obtinuti in mod direct din alimente. EPA este precursorul anumitor eicosanoizi, clasa de substante ce include tromboxani, prostaglandine, leucotriene. Eicosanoizii regleaza procese fiziologice fundamentale, cum ar fi diviziunea si cresterea celulara, secretiile hormonale, activitatea de transport celular transmembranar etc. Eicosanoizii derivati din EPA (mai ales prostaglandinele din seria 3) scad sinteza de prostaglandine din seria 2, avand efecte antitrombozante si antiinflamatorii (prin scaderea sintezei de produse proinflamatorii, cum sunt, de exemplu, citochinele). Mai mult, DHA, atunci cand nu este implicat in formarea eicosanoizilor, este principalul acid gras polinesaturat din compozitia materiei cerebrale, fiind important pentru dezvoltarea creierului si a functionarii acestuia. DHA se gaseste in cantitate mare in sinapse, fiind deci implicat si in transmiterea influxurilor nervose. DHA este necesar si pentru a produce compusi din familia rezolvinelor, care participa la raspunsul inflamator la nivel cerebral. Rezolvina derivata din DHA este utila indeosebi la scaderea inflamatiei provocate de leziunile ischemice.

Unele din cele mai importante actiuni profilactice pe care le au acizii grasi omega 3 sunt legate de efectul acestora asupra aparatului cardio-vascular. Initial, studii epidemiologice care au avut drept subiect populatiile de eschimosi au indicat la acestea o mortalitate redusa prin boli cardio-vasculare. Respectivele studii au explicat, fie si numai partial, aceste rezultate prin continutul de EPA si DHA al uleiurilor de peste. De atunci au fost efectuate multe studii pe aceeasi tema. O meta-analiza care a luat in consideratie studii referitoare la actiunea antiaritmica a acizilor omega 3 (evaluata pe culturi celulare si organe izolate) a dat rezultate neconcludente. Alte studii au urmarit actiunea acizilor omega 3 asupra diferitilor factori care influenteaza morbiditatea cardio-vasculara.

S-au evidentiat efecte consistente asupra trigliceridemiei, cu atat mai intense cu cat ratia de ulei de peste a fost mai mare (cele mai multe rezultate au indicat o scadere cu 10-33% a trigliceridelor plasmatice). Suplimentele de ulei de peste pot ameliora intr-o oarecare masura si nivelul HDL, dar au fost observate si cresteri ale LDL. S-au constatat si efecte pozitive, dar de relativ mica amploare, asupra tensiunii arteriale si posibile efecte benefice asupra restenozarii coronariene post-angioplastie, asupra capacitatii de efort a pacientilor cu ateroscleroza coronariana si asupra variabilitatii ratei cardiace (mai ales la pacientii cu un infarct recent in antecedente). Efectele asupra reducerii nivelului proteinei C-reactive au fost echivoce, ele variind in functie de studiu.

S-a studiat si efectul aportului alimentar sau sub forma de suplimente al acizior omega 3 asupra probabilitatii de aparitie a infarctului miocardic sau al accidentelor vasculare cerebrale (stroke) si masura in care aceste substante pot juca un rol in preventia primara sau secundara a respectivelor afectiuni. Durata respectivelor studii a variat intre 1,5 si 30 de ani si a inclus mii de subiecti din diferite tari. In ansamblu, aceste studii sustin ipoteza conform careia consumul de acizi omega 3, de peste si/sau ulei de peste reduce mortalitatea prin diferitele evenimente legate de aparatul cardio-vascular, cum ar fi moartea subita sau infarctul de miocard fatal, ca si mortalitatea totala (indiferent de cauza). Asocierea este mai stransa in cazul pestelui si al uleiului de peste, pe cand efectele ALA versus ulei de peste sunt inca insuficient definite.

S-au propus mai multe mecanisme pentru a explica aceste efecte, incluzand reducerea trigliceridemiei, reducerea inflamatiei, o usoara reducere a tensiunii arteriale, reducerea coagulabilitatii sanguine, reducerea formarii placilor de aterom. Studii experimentale arata ca acizii grasi omega 3 reduc factorul de crestere plachetar (PDGF), scad agregarea plachetara, inhiba expresia moleculelor de adeziune vasculara si stimuleaza relaxarea celulelor endoteliale din peretii vasculari Studiile asupra frecventei accidentelor vasculare cerebrale (stroke) au fost neconcludente, in ciuda faptului ca studiile epidemiologice indicasera oarecare beneficii. Este adevarat ca o dieta de tip eschimos pare a reduce riscul de accident ischemic sau trombotic, dar niveluri atat de mari de acizi omega 3 par a creste riscul de accident vascular hemoragic.

O alta afectiune de mare interes in care acizii omega 3 par sa intervina este astmul. In 1987 s-a lansat ipoteza conform careia incidenta mica a astmului printre eschimosi s-ar datora aportului crescut de peste bogat in acizi omega 3, probabil prin influentarea unor mediatori implicati in procesul inflamator, cum ar fi anumite prostaglandine (PGE2). Numeroase studii ulterioare au obtinut rezultate neconcludente.

RAND EPC a efectuat o sinteza cuprinzatoare a datelor oferite de literatura in ceea ce priveste efectele acizilor omega 3 asupra unui mare numar de afectiuni, dintre care cele mai importante au fost diabetul de tip 2 si sindromul metabolic, boala inflamatorie intestinala, artrita reumatoida, afectiunile renale, lupusul eritematos sistemic si densitatea osoasa-osteoporoza. In ansamblu, datele s-au dovedit a fi insuficiente pentru a permite emiterea unor concluzii cu privire la valoarea acizilor omega 3 in tratarea respectivelor afectiuni, cu exceptia artritei reumatoide.

In cazul diabetului de tip 2 si al sidromului metabolic, efectele au fost pozitive asupra trigliceridemiei, dar nu au existat efecte asupra colesterolemiei totale, a HDL sau LDL colesterolului, asupra glicemiei a jeun sau asupra hemoglobinei glicozilate. Nu au existat efecte nici asupra insulinemiei sau a rezistentei la insulina (in ambele contexte patologice)

In boala Crohn si in colita ulcerata, acizii omega 3 au avut efecte variabile, dar neunitare.

In poliartrita reumatoida, desi evaluari recente nu indica efecte asupra manifestartilor clinice, este disponibila o meta-analiza a unui mare numar de studii care arata ca exista o reducere a numarului de articulatii afectate si o reducere a dozelor necesare de corticosteroizi.

Analiza calitativa a noua studii a indicat un efect variabil al acizilor grasi omega 3 asupra afectiunilor renale, indeosebi asupra creatininemiei si a clearance-ului la creatinina, dar nu a existat nici un efect asupra progresiei bolilor respective.

Studiile care au inclus persoane afectate de lupus au dat rezultate neconcludente, iar cele care au urmarit influenta acizilor omega 3 asupra densitatii osoase au dat rezultate diferite si neunitare.

Numeroase studii experimentale si clinice au indicat ca acizii grasi omega 3 ar ameliora prognosticul pacientilor care suporta un transplant (scad rata de respingere, reduc hiperlipemia, hipertensiunea si vascozitatea sangvina, scad toxicitatea ciclosporinei A). O sinteza a studiilor existente nu a concluzionat ca exista efecte benefice certe in suplimentarea cu acizi omega 3, indiferent de tipul de transplant. Singura exceptie a fost reducerea trigliceridemiei la pacientii cu transplant renal, aspect care concorda cu efectele dovedite ale acizilor omega 3.

Asa cum am amintit anterior, acizii grasi omega 3 par a avea un rol important in dezvoltarea si functionarea creierului. In acest context, au fost apreciate efectele lor asupra evolutiei functiilor cognitive pe parcursul vietii, asupra incidentei si a tratamentului dementei, asupra unui mare numar de afectiuni neurologice si asupra progresiei sclerozei multiple. Intr-un singur studiu, consumul de peste a determinat o reducere semnificativa a incidentei dementei non-Alzheimer. In alte trei studii, consumul de peste a fost legat de o reducere a riscului de dementa Alzheimer, dar legatura a fost statistic semnificativa doar intr-un studiu. In acest studiu, consumul de acizi omega 3 (in ansamblu) si aportul de DHA (nu si de ALA sau EPA) au fost asociate cu o reducere semnificativa a incidentei bolii Alzheimer.

Efectele asupra incidentei sclerozei multiple au fost nesemnificative, dar unele studii au raportat un efect important asupra reducerii gradului de dizabilitate al pacientilor.

In ceea ce priveste alte afectiuni neurologice sau psihiatrce (depresie, sindrom bipolar), rezultatele sunt neconcludente, datorita numarului mic de studii. Este de amintit, totusi, ca intr-un studiu s-a descris o asociere semnificativa intre consumul de peste al mamei si scaderea riscului de paralizie cerebrala la produsul de conceptie.

In concluzie, rezultatele studiilor care au urmarit efectele pe SNC ale acizilor omega 3 sunt extrem de variate si este greu de tras concluzii la acest capitol. In fine, efectele acizilor grasi omega 3 asupra preventiei cancerelor sunt inca in studiu. Desi unele cercetari arata o reducere a riscului de a dezvolta cancer de colon, san sau prostata, ca si o reducere a cresterii numarului de celule neoplazice colonice, este necesara o evaluare mai precisa a acestor efecte.

Recomandarile AHA (American Heart Association) sunt ca persoanele sanatoase sa consume acizi grasi omega 3 din surse animale si vegetale, pentru benefi- ciile asupra aparatului cardio-vascular. Din pacate, dieta obisnuita a unei persoane din Europa sau America de Nord contine cu mult mai multi acizi omega 6 fata de acizii omega 3. Raportul variaza, in functie de studii, de la 10/1, pana la 30/1. Raportul ar trebui modificat, recomadarile fiind ca acesta sa se apropie de valori ca 3/1 pana la 5/1. Concret, produsele care contin ulei de in, soia, nuca sau rapita sunt surse importante de ALA, cele care pornesc de la ulei de peste contin EPA si DHA, iar uleiurile din alge sunt o sursa vegetala de DHA. Microalgele Crypthecodinium cohnii si Schizochytrium sunt bogate in DHA, iar uleiul de alge brune este bogat in EPA. Un nivel ridicat de omega 3 este intilnit in salvie (64%) si in kiwi (62%). Pestii preiau niveluri ridicate de acizi omega 3 din krill (zooplancton). Carnea mamiferelor hranite cu iarba are un nivel mai mare de acizi omega 3 decat al celor hranite cu graunte. Acelasi lucru este valabil si in cazul laptelui si al produselor lactate (un studiu britanic arata ca 300 ml de lapte aduc numai 10% din aportul recomandat zilnic de ALA, pe cand o bucata de branza provenita de la o vaca hranita organic asigura aproximativ 88%). Ouale provenite de la pasari alimentate organic au un nivel mai mare de acizi omega 3 decat cele provenite de la pasari hranite cu graunte. Pe piata exista si produse fortificate cu acizi grasi omega 3 (produse lactate acide, margarine).

Din anul 2000, AHA recomanda ca adultii sanatosi sa consume de cel putin doua ori pe saptamana peste, mai ales macrou, hering, sardele, ton sau somon. Persoanele cu o trigliceridemie ridicata ar avea nevoie de 2-4 g EPA si DHA pe zi. Dar chiar si o doza de 1 g pe zi, recomandata persoanelor cu afectiuni cardio-vasculare, este destul de greu de realizat numai prin aport alimentar, fiind necesara suplimentarea. Dozele mai mari de 2 g de acizi omega 3 luate zilnic necesita supraveghere medicala (FDA a subliniat ca dozele mari pot determina accidente hemoragipare la anumite persoane).

OMS recomanda un consum zilnic de 0,3-0,5 g de EPA-DHA si de 0,8-1,1 g de ALA.

Persoanele cu alergie sau hipersensibilitate la peste trebuie sa evite produsele cu omega 3 fabricate din acesta. O situatie similara apare la persoanele alergice la nuci si seminte, care trebuie sa evite preparatele cu omega 3 care au aceasta origine.

Suplimentele cu omega 3 sunt considerate a nu ridica probleme deosebite, totusi se recomanda atentie la pacientii diabetici, cu risc de hemoragie sau la cei cu niveluri mari de LDL. Dozele excesive de omega 3 (doze de eschimos) pot creste riscul de hemoragie cerbrala si au fost asociate cu epistaxis si hematurie. Uleiurile de peste scad agregarea plachetara si prelungesc timpul de sangerare, cresc fibrinoliza si pot reduce factorul Willebrand. De asemenea, dozele mari de omega 3 pot conduce, prin oxidare, la formarea de cantitati exagerate de peroxizi agresivi si pot, prin supresia raspunsului imun si inflamator, sa deprime rezistenta la infectii si sa creasca susceptibilitatea pentru infectii cu bacterii oportuniste (aceste efecte, insa, sunt insuficient documentate prin studii adecvate).

In carnea de peste pot fi exista poluanti de tipul dio xinei, a metilmercurului si a bifenililor policlorinati. Metilmercurul se acumuleaza in carnea de peste mai mult decat in uleiul de peste, iar suplimentele de ulei de peste nu contin mercur aproape deloc. De aceea, precautiile privitoare la consumul de peste nu se refera si la suplimentele de ulei de peste.

Suplimentele de ulei de peste pot determina disconfort gastro-intestinal, diaree, eructatii, reflux gastro-esofagian, meteorism, crampe abdominale. Aceste efecte adverse sunt minimalizate prin ingestia suplimentelor o data cu alimentele si prin cresterea treptata a dozelor. Uleiul de peste administrat mai multe luni la rand poate determina o deficienta de vitamina E, care, in consecinta, trebuie adaugata suplimentelor comerciale de acest tip. De asemenea, uleiul din ficat de peste are doze ridicate de vitamine A si D, de aceea suplimentele (de ex., uleiul din ficat de cod) pot provoca cresterea riscului de intoxicatie vitaminica (mai ales A).

Rareori au fost raportate modificari ale testelor hepatice, rush-uri cutanare, episoade maniacale sau depresie majora la cei cu sindrom bipolar etc.

In sarcina si alaptare pot exista probleme datorita poluantilor prezenti in pestele oceanic sau a pesticidelor in uleiurile de peste nerafinate. De aceea, se recomada alegerea cu atentie a tipurilor de alimente marine consumate in timpul sarcinii, preferandu-se produsele care in mod natural nu contin mult mercur (creveti, ton slab conservat, somon) si evitandu-se cele care au un risc crescut de a avea mult mercur ( peste sabie, rechin, macrou). S-a sugerat ca aportul mare de omega 3 pe parcursul sarcinii, mai ales in ceea ce priveste DHA, ar creste greutatea la nastere si durata gestatiei. In orice caz, administrarea de doze mari in aceste perioade este neindicata, datorita riscului de hemoragie.

Tabel:Aportul de acizi omega 3 recomandat (AHA).

Datorita efectelor acizilor omega 3 se recomanda precautie la administrarea simultana cu anumite medicamente sau suplimente cum ar fi aspirina, anticoagulantele, antiinflamatoarele nesteroidiene, medicamentele hipotensoare, medicatia hipoglicemianta, statinele, produsele cu Ginko biloba, extractele de usturoi etc. Monitorizarea medicala atenta determina scaderea sau anularea compeleta a eventualelor riscuri.