|
Sef Lucrari Dr. Corina - Aurelia Zugravu, medic primar igiena alimentatiei si nutritie, Doctor in medicina, Catedra de Igiena si Ecologie Medicala
O flora intestinala sanatoasa, normala, reprezinta un factor esential pentru sanatatea noastra.
Aceasta flora formeaza un ecosistem cu aproape 2 milioane de gene, an samblu numit microbiom,
depasind numeric genele umane, apartinand unui numar de 300 - 500 de specii bacteriene.
Unii oameni de stiinta sustin ca numarul speciilor poate ajunge la 1000 (Sears, 2005).
Microbiota intestinala
Progresele deosebite ale microbiologiei
si ale biologiei moleculare din ultimii
ani au permis o analiza mai amanuntita
a "microbiotei intestinale", ceea ce i-a determinat pe unii savanti sa
descrie acest ansamblu de microorganisme ca
formand un adevarat "organ uitat" (OaHarra,
2006) al corpului nostru.
O flora intestinala sanatoasa, normala, reprezinta un factor esential pentru sanatatea
noastra. Aceasta flora formeaza un ecosistem
cu aproape 2 milioane de gene, an samblu
numit microbiom, depasind nume ric genele
umane, apartinand unui numar de 300 - 500
de specii bacteriene. Unii oameni de stiinta
sustin ca numarul speciilor poate ajunge la
1000 (Sears, 2005).
Aproximativ 60% din substanta uscata a
materiilor fecale este formata din bacterii si
se presupune ca 99% din microflora apartine
unui numar de 30 - 40 de specii bacteriene
(Beaugerie, 2004). In cadrul florei exista
probabil si fungi si protozoare, dar acestea au
fost mai putin studiate pana in prezent.
La nastere, tractul intestinal al copilului
este perfect steril. De la prima masa, el
incepe sa se populeze, iar de la un anumit
moment, la unii indivizi, flora intestinala
ramane aceeasi. Daca este perturbata, ea se
reface in cel mai scurt timp exact in parametrii
pe care i-a avut anterior injuriei. S-a pretins
ca flora intestinala ne-ar fi tot atat de
pro prie precum amprentele digitale.
Nu intregul tub digestiv este populat cu
microorganisme. Partea sa superioara este
saraca in bacterii, aciditatea gastrica, alcalinitatea
duodenala si peristaltica contribuind la
neutralizarea acestora.
33% din culturile efectuate in jejun sunt
sterile (OaHara, 2006), iar restul evidentiaza
bacterii predominant aerobe. Ileu mul este o zona de tranzitie, iar colonul are o densa
populatie anaeroba.
Inaintea valvei ileo-cecale predomina
microorganismele gram negative si anae robe,
dupa care in cec profilul bacterian se schimba
radical. Dupa depasirea valvei, dominante
devin bacterii din speciile Bacteroides, Porphyromonas,
Bifidobacte rium, Lactobacillus
si Clostridium, iar raportul anae robe/ aerobe
poate fi de 100 pana la 1000 la 1.
Diversitatea bacteriilor se exprima si din
punct de vedere al pozitiei fata de lumen: unele
bacterii sunt aderente la mucoase, altele nu.
Exista si alti factori evidenti de variatie,
care tin de caracteristicile si stilul de viata ale
gazdei umane, si anume: varsta, dieta, ni vel
socio-economic, eventuala utilizare a antibioticelor
(Ley, 2008).
Populatia
bacteriana digestiva
Daca initial s-a crezut ca flora este pur
si simplu saprofita, traieste fara a face rau
gazdei, dar si fara a avea vreun rol anume,
cercetarile au aratat ca este vorba mai degraba
despre o simbioza, omul asigurand substratul
nutritiv si mediul de trai pentru bacterii, iar
acestea aducandu-si contributia la sanatatea
fiintei umane pe mai multe cai.
In primul rand, microbiota joaca un
rol important in nutritie, in mentinerea
integritatii barie rei epiteliale digestive si in
dezvoltarea functiilor imunitare locale.
Carbohidratii nedigerati sau neabsorbiti
si alcoolii sunt descompusi de enzimele bacteriene,
convertiti in acizi grasi cu lant scurt
si utilizati ca sursa de energie pentru mucoasa
colonului.
Mai mult, acizii grasi controleaza cresterea
celulelor epiteliale, proliferarea si diferentierea
lor. Carbohidratii, in digestia
carora sunt necesare bacteriile intestinale,
sunt unele forme de amidon, fibrele, oligozaharidele,
zaharurile nedigerate, cum ar fi
lactoza la persoanele intolerante.
Bacteriile produc vitamine, mai ales acid folic si vitamina K, iar prezenta lor protejeaza
intesti nul gazdei fata de o eventuala colonizare
cu bacterii patogene (Shanahan, 2002).
Aceste bacterii sunt, la nevoie, "intampinate"
cu un arsenal chimic infailibil, care incepe
cu acizi grasi (agenti nespeci fici) si peroxizi
si poate merge pana la bacteriocine de inalta
specificitate care inhiba dezvoltarea sau ucid
germenii patogeni. Mai mult, actiunea unor
produse medicamentoase, cum ar fi sulfasalazina,
este conditionata de metabolizarea
bacteriana intestinala.
Consecintele perturbarilor florei intestinale
sunt si ele variate. Unele sunt evidente:
dupa un tratament intens, prelungit cu antibiotice,
flora normala este partial distrusa, se
deschide astfel calea catre colonizarea cu alte
microorganisme, eventual patogene.
Exemplul tipic este cel al colitei cu
Clostri dium Difficile, ce apare dupa tratamente
antibiotice. Se banuieste ca aceeasi
etiologie ar avea-o si enterocolita necrozanta
a noului nascut sau a prematurului.
O alta situatie patogenetica poate fi cea in
care flora colonica ascensioneaza si colonizeaza
intesti nul subtire, fie datorita reducerii secretiei
clorhiodropeptice gastrice, fie datorita unei
motilitati intestinale modi ficate.
Exista circumstante in care gazda umana
nu mai recunoaste, din punct de vedere
imunolo gic, flora intestinala ca fiind pro prie
corpului sau si declanseaza o riposta inflamatorie
intensa, care, dupa unii autori, ar sta la
originea bolii inflamatorii intestinale (BII).
In alte situatii, permeabilitatea peretelui
intestinal creste in urma unor injurii si flora
bacteriana poate trece catre zonele submucoase
si, even tual, catre circulatia generala,
producand o afectare septica deosebit de
grava.
Se banuieste ca acesta este mecanismul
prin care apar diverse procese septice
la pacientii grav bolnavi din serviciile de reanimare.
Cel mai recent, modificarile calitative
ale florei intestinale au fost acuzate a juca un rol important intr-o afectiune ce poate fi
denumita, fara exage rare, "ciuma" secolului
21: obezitatea.
Se pare ca predominanta in flora
intestinala a unor bacterii avide in extragerea
de nutrienti absorbabili ar juca un rol important
in geneza si intretinerea obezitatii
(Ley, 2010). Desi la prima vedere astfel de
afirmatii pot parea exagerate, ele se bazeaza
pe aplicatiile unor stiinte moderne - genomica,
metagenomica, metabolomica - si nu
fac decat sa deschida o usa catre estimarea
adevaratelor roluri pe care microbiota le are
in organismul nostru.
Pe acest fundal, conceptul de "probio tic"
a prins radacini, iar produsele care au aceasta
caracteristica sunt tot mai cautate.
Probioticele
Probioticele sunt organisme vii care,
la ingestia intr-o cantitate adecvata,
determina efecte sanogenetice. Exista numeroase
suplimente care contin microorganisme
cu actiune probiotica, acestea
fiind de regula bacterii lactice si drojdii.
Probioticele au fost propuse in tratamentul
si preventia fenomenelor inflamatorii,
infectioase, neoplazice sau alergice, dar
ramane de studiat care sunt tulpinile a caror
utilizare aduce beneficii maxime.
Studiile asupra beneficiilor aduse de probiotice
sunt inca la inceput, iar realizarea lor
este dificila, pentru ca efectele depind de
foar te multi factori: selectia tulpinei, doza,
"vehiculul" optim, evalua rea eficientei.
Piata este aprovizionata cu multe produse
care poarta mentiunea de "probio tic", insa putine
o merita cu adevarat din urmatoarele motive:
- nu (mai) au organisme vii sau nu au
fost testate astfel incat sa putem fi siguri ca
microorga nismele au putut sa supravietuiasca
in conditiile mediului respectiv, de exemplu
la temperatura camerei, sau pe durata de
timp scursa de la productie, pana la vanzare.
- beneficiile pentru om sunt indoielnice
pentru ca nu au fost niciodata testate
pe acesta. Lista problemelor poate continua,
mai ales ca la nume roase controale la care au
fost supuse diverse produse asa zis probiotice,
s-a constatat ca ele nu numai ca nu contineau
bacteriile de pe etichete, dar si furnizau alte
tipuri de bacterii, unele din ele patogene.
Cu toate acestea, in ciuda dificultatilor
ridicate de producerea de probiotice cu reale
beneficii, exista si suplimente de buna calitate,
in care supravietuirea microorga nismelor in
timp si la conditiile specificate este asigurata
fara probleme. |
