Inteligenta este una dintre caracteristicile foarte pretuite, dar in acelasi timp foarte dificil de masurat si de evaluat. Desigur ca s-au dezvoltat tehnici diverse de masurare a coeficientului de inteligenta, dar ele nu reusesc sa surprinda integral aceast poten- tial si gradul in care a fost dezvoltat. De cele mai multe ori se vorbeste si se masoara inteligenta logica-matematica, ignorandu-se alte cel putin 7 tipuri de inteligenta.

Conform studiilor facute de psi hologul Haward Gardner de la Universitatea Harvard exista opt tipuri de inteligenta: verbala, logica-matematica, muzicala, corporala-kinestezica, spatiala, interpersonala (cu oamenii), intrapersonala (cu sinele) si naturala (legata de natura).

Un om poate avea una sau mai multe dintre aceste tipuri de inteligenta si ideal ar fi sa poata constientiza cum anume este inteligent pentru a-si folosi in mod util capacitatile si a merge pe linia vocatiei. De cele mai multe ori insa parintii vor sa afle coeficientul de inteligenta al copiilor pentru a sti ce asteptari sa aiba de la ei. Uneori si adulti sunt interesati de scorul pe care-l obtin la testele de inteligenta si nu de abilitatile generale pe care le au. E un demers adesea descurajator pentru ca oamenii pot obtine un scor ce indica o inteligenta sub medie sau medie si stima de sine le este afectata. Dintr-o astfel de experienta pot dezvolta sentimente de inferioritate sau chiar un complex de inferioritate. In cazul copiilor ei isi asuma, din pacate, eticheta pe care le-o pun adultii. Imi amintesc de un copil care atunci cand incercam sa lucrez cu el spunea intr-una: "lasa-l saracu’, nu poate". De fapt repeta exact ce auzea de la adultii care incercand sa-l protejeze de esecuri il fereau de multe experiente care l-ar fi ajutat sa depaseasca starea de inferioritate in care era captiv.

8 tipuri de inteligenta

Psihologul Haward Gardner a realizat studii extinse pe subiecti foarte diferiti: oameni talentati, genii, oameni care au suferit afectari ale creierului, asa-numitii idioti-savanti, adulti normali, experti din diverse profesii si oa - meni din culturi diferite. Incercand sa afle cum anume sunt inteligenti oamenii a ajuns sa descrie 8 tipuri de inteligenta.

Inteligenta verbala sau inteligenta cu cuvintele, presupune abilitatea de a vorbi, de a scrie. O persoana cu un astfel de tip de inteligenta poate invata cu usurinta mai multe limbi straine. Poate fi o persoana cu talent orator sau scriitoricesc. Inteligenta verbala este capacitatea de a folosi limbajul pentru a atinge anu mite scopuri. Cei care au o astfel de inteligenta pot fi buni scriitori, ziaristi, diplomati, negociatori, vanzatori, translatori, avocati etc. Inteligenta logica-matematica implica abilitatea de a analiza. Este capacitatea de intelegere si rezolvare a problemelor logice, operatiunilor matematice. O astfel de insusire permite persoanei sa faca usor cercetari stiintifice si calcule statistice. Pe acest tip de inteligenta s-au concentrat adesea eforturile de dezvoltare a unor teste psihologice de masurare.

In general psihologia nu are instrumente exacte de masurare, evaluare. Multi au considerat asta ca fiind "drama" acestei profesii si s-au incapatanat sa dezvolte astfel de instrumente. Iar mare parte din tenacitatea lor a fost indreptata spre testele care masoara coeficientul de inteligenta. De fapt multe dintre aceste teste folosesc figuri geometrice, cifre, si astfel, masoara cu precadere inteligenta matematica. Desigur sunt situatii in care determinarea coeficientului de inteligenta ajuta specialisii sa adopte un anume traseu terapeutic pentru o persoana, dar la nivelul simtului comun stabilirea acestui coeficient nu ar trebui sa fie o practica.

Cei ce au o inteligenta logica-matematica pot fi performeri in domeniile ce tin de calcule, de reguli, de principii stiintifice. Abilitatea de a gandi logic-matematic poate fi cu succes folosita in brokeraj, domeniul bancar, management, stiinte exacte, comert. I.T. etc. Inteligenta muzicala reprezinta talentul de a performa, de a crea, de a aprecia muzica. Acest tip de inteligenta este intanit la interpreti vocali sau instrumentali, dansatori, actori, compozitori etc.

Inteligenta corporala-kinestezica se refera la potentialul de a utiliza intregul corp sau parti ale corpului pentru a rezolva probleme, pentru a face sport, pentru a realiza creatii vestimentare. Sunt oamenii care au o abilitate aparte in a-si folosi mainile sau picioarele sau corpul ca intreg pentru a exprima, a crea, a performa. Astfel de oameni pot fi sportivi, bucatari, designeri, chirurgi, actori, maseori, kinetoterapeuti sau pot avea profesii tehnice. Inteligenta spatiala este potentialul de a recunoaste si opera cu modele din spatii largi sau din zone bine delimitate. Este acea capacitate de analiza si sinteza. Aceasta capacitate este in mod obisnuit specifica barbatilor. Inteligenta spatiala ajuta la realizarea oricarui tip de proiect sau de strategie.

Inteligenta interpersonala sau inteligenta cu oamenii, arata capacitatea persoanei de a intelege intentii, motivatii, dorinte ale oamenilor si modul eficient in care reuseste sa lucreze cu oamenii. Intr-o anumita masura inteligenta cu oamenii este caracterizata printr-o capacitate empatica. Empatia fiind abilitatea unei persoane de a simti si intelege trairile si gandurile unice, subiective ale altei persoane. Psihologul Alfred Adler spunea ca poti "vedea cu ochii lui, sa poti auzi cu urechile lui si sa poti simti cu inima lui". De asemenea, inteligenta interpersonala poate fi asociata cu mult discutata inteligenta emotionala. Oamenii dotati cu o astfel de inteligenta pot fi psihologi, specialisti in resurse umane, medici, sociologi, preoti, duhovnici. Astfel de profesionisti ar trebui sa vada omul ca pe un intreg, indivizibil, si sa inteleaga ca partile acestui intreg sunt interdependente si nu pot fi judecate separat. Asa este si cu inteligenta. Nu poti intelege cum este un om inteligent daca judeci, masori, calculezi aceasta abilitate separat de functionarea lui generala.

Inteligenta intrapersonala implica abilitatea de a se intelege pe sine, de a avea un model propriu incluzand dorintele, fricile, capacitatile si de a-l folosi pentru a face bine altora. Un exemplu de folosire al acestui tip de inteligenta este meditatia.

Inteligenta naturala se refera la recunoasterea si clasificarea florei, faunei, aplicarea legilor lumii vietatilor, talentul de a avea grija si de a interactiona cu variate vietati. Acest tip de inteligenta ajuta oamenii sa se ocupe de cultivarea pamantului, de ingrijirea si studierea plantelor, animalelor, de studierea fenomenelor naturale, a reliefului, sau care vor sa se ocupe de cercetari in domeniu. Oamenii inzestrati cu aceasta inteligenta pot fi buni biologi, dresori, meteorologi etc.

Inteligenta ar trebui mai mult stimulata decat masurata

Practica mi-a dovedit faptul ca o persoana supusa aceluiasi test de inteligenta la intervale diferite de timp poate avea rezultate diferite. De exemplu, o data scorul obtinut poate sa indice o inteligenta medie, iar alta data o inteligenta peste medie. Acest fapt nu ma face nici intr-un caz sa contest validitatea unui test. Sustin doar ca demersurile de stabilire a nivelului de inteligenta ar trebui sa fie complexe si sa nu se limiteze la un singur instrument de lucru sau tehnica de evaluare. De asemenea, sa nu se limiteze la o singura sedinta.

Pentru parinti as recomanda ca fiind mult mai utila stimularea dezvoltarii inteligentei decat masurarea ei. Copiii pot fi extrem de inteligenti cu lucrurile care le plac. E important sa le fie deschis orizontul, starnita curio zitatea. Psihologic orice om are capacitatea de a fi mai bun decat este azi. Si e mai bun atunci cand se simte incurajat, stimulat. E foar te important ca progresele lui sa fie vazute in raport cu el insusi si nu cu alti indivizi de aceiasi varsta sau din acelasi mediu. Atata timp cat cineva progreseaza inseamna ca are potential si doar timpul, atmosfera din jurul lui si stimularile vor face ca rezultatele lui sa fie mai bune.

Inteligenta e un potential imens in fiecare, doar ca adesea adultii din preajma o judeca dupa criteriile lor subiective. De exemplu un copil care nu reuseste sa aiba performantele dorite de parinte la matematica, dar are o pasiune pentru imagini, este la fel de inteligent ca un olimpic la matematica, doar ca e inteligent cu altceva. Un efect descurajator il poate avea si un scor foarte mare, chiar daca pare paradoxal. Acei copii exceptionali, supradotati adesea cresc cu ideea ca valoarea le este data de performantele lor. Si atata timp cat reusesc sa obtina performante la olimpiade, concursuri sau altfel de competitii au o stima de sine buna, dar cand intervine un esec efectul lui este devastator. De altfel succesul pentru ei merge adesea in paralel cu o teama teribila de esec si astfel ajung sa traiasca intr-un stres permanent ce-i vulnerabilizeaza. Atat ei cat si multi dintre adulti nu constientizeaza faptul ca valoreaza pentru ca exista, pentru ca sunt unici, creativi, pentru capacitatea lor de a iubi si a socializa, si cred ca valoare le este data doar de faptele lor. Astfel de semne ar putea sa-i indrume pe Parintii care isi dau seama si au si confirmarea ca au un copil supradotat, este bine sa-i gasesca activitati extrascolare, programe de dezvoltarea abilitatilor, dar care sa presupuna si distractia. Parcurgerea mai rapida a perioadei academice nu e neaparat o solutie, ca de exemplu sa urmeze doi ani intr-unul, sau sa fie inscris la o scoala pentru copii supradotati. Scoala trebuie sa fie doar una dintre activitati, nu activitatea de baza, unica, solicitanta, performanta. Pentru copilul inteligent este foar te important sa aiba diversitate.