|
Prevenirea botulismului se realizea
za prin asigurarea unei igiene
riguroase in unitatile de procesare
a alimentelor si in fermele de
productie primara (vegetale si
animale).
Botulismul este o boala toxi-infectioasa
grava. Originea ei este de cele mai multe
ori alimentara, afectand omul si numeroase
specii de animale domestice sau salbatice.
Boala este produsa de ingestia alimentelor
(lapte, produse din carne, legume s.a.), apei sau
furajelor (in cazul animalelor domestice) care
contin toxina sau spori ai bacteriei anaerobe
Gram+ Clostridium botulinum. Masurile luate
contra botulismului pot consta in utilizarea antiserului
sau anatoxinei specifice, insa cea mai
recomandata modalitate ramane prevenirea
aparitiei bolii.
MANIFESTARILE
BOTULISMULUI
Botulismul clasic
Afecteaza intotdeauna numai
adultii. Toxina prezenta in alimente
ajunge in intestin si apoi
trece rapid in sange, invadand
intregul organism, atacand sistemul
nervos. Dificil de diagnosticat,
boala poate imbraca
un caracter benign sau mortal.
Simptomele sunt provocate
de actiunea neurologica, care
blocheaza transmisia influxului
nervos cauzand paralizia. Simptomele
pot aparea dupa 12 - 36
ore, dar cel mai frecvent dupa
1 - 2 zile, sau uneori o saptamana
cu probleme de vedere, tulburari
gastro-intestinale (greata, vomismente,
dureri abdominale, constipatie). Se instaleaza
apoi semne nervoase, intotdeauna simetrice:
astenie, diplopie (vedere dubla), disfagie. In cursul
evolutiei bolii starea generala a pacientului nu este
afectata, inclusiv constienta si sensibilitatea. Decesul
survine ca urmare a asfixiei datorate paralizei
muschilor respiratori. Prognosticul este cu atat mai
sever si mortalitatea cu atat mai crescuta cu cat
perioada de incubatie este mai scurta.
Botulismul Infantil
Se declanseaza ca urmare a ingestiei directe a
sporilor de Clostridium botulinum, in special tip A
si nu celei de toxina.
Acesti germeni ingerati se multiplica in organism
si produc toxina. Boala debuteaza prin
constipatie precedata de pierderea apetitului
insotita de o mare slabiciune musculara.
Persoanele cele mai sensibile la botulism
sunt cele care sufera de disbacteriemie in urma
administrarii neadecvate de antibiotice si cele cu
sistemul imunitar compromis.
ALIMENTE CARE POT CONTINE
CLOSTRIDIUM BOTULINUM
SI TOXINA BOTULINICA
Conservele de Legume
Cele mai susceptibile legume sunt cele sub forma
de conserve, preparate in casa, uneori si industrial,
mai putin acide: ciuperci, porumb, fasole, tomate
s.a.). Intoxicatia este declansata de consumul
unor astfel de alimente, neincalzite si pastrate dupa
deschiderea conservei la temperaturi pozitive de peste
3,3°C. Fructele ambalate in folii si pastrate la temperatura
camerei (ex. mere in folie de aluminiu) si apoi
utilizate la prepararea salatelor de fructe.
Alimentele ambalate in atmosfera modificata
sau sub vid pot prezenta pericol de contaminare cu
spori sau toxina botulinica.
Conserve din carne si alte produse de origine
animala, cele mai susceptibile alimente din
carne sunt: carnatii, jambonul s.a.
Mierea poate fi contaminata cu spori botulinici,
iar stomacul copiilor mai mici de un an nu contine suc
gastric cu aciditate suficienta pentru a distruge sporii,
putand determina mortalitate infantila.
Alimente refrigerate
Alimente incalzite insuficient si prost depozitate,
spre exemplu ouale de Paste, carnea ambalata
sub vid.
Produse Lactate
Branza topita cu pH peste 5, lapte pasteurizat
defectuos.
RECOMANDARI
1. A nu consuma lapte crud, pentru ca poate transmite boala animalului de la care provine. In
special vara, cazurile de contaminare inregistreaza un reviriment.
2. Atentie sporita in cazul copiilor, femeilor insarcinate si persoanelor in varsta - sunt mai
sensibile fata de imbolnaviri cauzate de contaminarea alimentelor cu spori. La fel pentru cei
care sufera de disbacteriemie in urma administrarii neadecvate de antibiotice si cele cu sistemul
imunitar compromis.
3. Riscurile pot fi reduse la zero daca alegem lapte ultrapasteurizat (pentru ca prin tratamentul
termic la temperatura ultrainalta sunt inactivati toti sporii - cele mai rezistente forme de
existenta a bacteriilor).
Ca punct de plecare in istoria procesarii laptelui, in anii '60 cand a aparut prima data pe piata
laptele ultrapasteurizat, se urmarea anihilarea bacteriei Clostridium Botulinum. Se stie ca o temperatura
de 121 grade Celsius, timp de 6 minute, este suficienta pentru inactivarea bacteriei,
dar timpul prea lung de mentinere la aceasta temperatura reduce mult din valorile nutritionale
ale laptelui. S-a constatat ca ridicarea temperaturii de incalzire a laptelui concomitent cu
scurtarea timpului de mentinere la acea temperatura (numai 2 - 4 secunde) anuleaza riscul
imbolnavirii cu C.B. fara a permite degradarea avansata a vitaminelor si mineralelor din lapte. |
