Ceea ce se intalneste in mod frecvent in cazul unei deteriorari a intelectului la un pacient cu dementa este perceptia si procesarea incetinita a tot ceea ce il inconjoara. Trasaturile dementei evolueaza insidios, si de obicei sunt absorbite de membrii familiei. Defectul in memorare are urmatoarele consecinte: dezorientare in special in timp, deteriorarea constientizarii evenimentelor recente, uita ceea ce i se spune, se repeta pe sine, pierde lucruri. Deteriorarea gandirii, intelegerii, motivatiei si initiativei va conduce spre lipsa de organizare, incurca comenzile simple si le executa intr-o lentoare caracteristica, modul de a conversa cu cei din jur va fi neadecvat, neargumentat.

Marea dependenta fata de ideile si parerile celor din jur va fi mereu comportata. Defect in functiile dominate de emisferul cerebral: vocabular redus, hiperuzanta unor fraze simple, dificultate in a numi lucrurile sau a-si gasi cuvintele, dificultate in a face calcule simple si de a folosi banii. Defect in functiile nedominate de emosferul cerebral: autodezorientare usoara, ratacire, dificultate in a se imbraca. Defect in sfera emotionala: autopersecutare, anxietate si depresie, labilitate emotionala, comportament social dificil, comportament sexual neadecvat.

Este frecvent intalnita, in special la varsta inaintata. De obicei memoria este afectata prima, urmata de afectarea limbajului si tulburari ale orientarii in spatiu. Intelegerea si gandirea raman ca factori conservativi ai debutului. Dupa cativa ani toate valentele functiei intelectuale vor fi afectate, pacientul devenind subred si instabil. Epilepsia este deosebit de rara. Procesul patologic esential se desfasoara in cortexul cerebral, cu initiere in lobul temporal, cu pierderea sinapselor si celulelor specifice, neurofibrile lor si placilor senile. Oamenii cu genotipul apolipoproteinei Ee4 prezent vor avea un risc crescut pentru boala Alzheimer.

Tipologia afectarii intelectului este similara cu cea din cadrul bolii Alzheimer, cu deosebirea ca pacientii suferind de dementa cu corpi Lewy sunt mult mai predispusi in a manifesta parkinsonism, halucinatii vizuale si episoade confuzionale. Distributia arealului patologic este similara, dar, in cazul acestei forme de dementa, intalnim mai degraba neuroni degenerati de catre corpii Lewy, decat neurofibrile. Diagnosticul este histopatologic.

Multe cazuri care comporta clinic aceasta forma de dementa au la baza raspandirea vaselor mici afectate de boala, cuprinse in interiorul creierului, datorita hipertensiunii sau diabetului, cauzand o deteriorare extensiva si difuza in substanta alba subcorticala. Pacientii vor prezenta o cadere a judecatii si a motivatei, urmata de episoade de raptus-uri ale memoriei si tulburari de limbaj, cuplate cu un sindrom deteriorativ complex ce consta intr-un mers cu pasi marunti si taraiti (marche a petit pas). Labilitatea emotionala si paralizia pseudobulbara sunt de obicei prezente si insotite de dizartrie spastica. Unele cazuri sunt cauzate de un aterom carotidian care ar putea genera in farcte cerebrale discrete si aici putem aminti deja despre dementa multi-infarct. Tratarea factorilor de risc vascular, in special hipertensiunea si hiperlipidemia, pot avea un efect folositor preventiv, in ambele forme de dementa vasculara.

Testele de sange: hemoleucograma completa, ionograma serica, glicemia, testele de hepatocitoliza, teste ale functiei tiroidiene, serologia sifilisului, dozarea vitaminei B12, anticorpii antinucleari. In unele cazuri investigatiile vor fi suplimentate cu alte teste. Imagistica cerebrala explorata prin Tomografie Computerizata si Rezonanta magnetica nucleara este de asemenea necesara electroencefalograma. in concluzie, investigarea optima cuprinde trei aspecte: clinic, imagistic, histopatologic. Pacientul trebuie directionat spre serviciile de specialitate: neurologie, psihiatrie, psihologie clinica, iar ulterior urmarit de catre medicul de familie.