Bolile cardiovasculare sunt principala cauza de mortalitate atat la femei, cat si la barbati. In Europa, aproximativ 55% din totalul deceselor feminine sunt cauzate de acestea, in special de boala coronariana si accidentul vascular cerebral.

Din pacate, riscul bolii cardiace la femei este subestimat datorita perceptiei ca femeile sunt "protejate" impotriva bolii coronariene. Mai putin inteles este faptul ca femeile la varsta fertila au un risc mai scazut de evenimente cardiovasculare, dar aceasta protectie dispare dupa menopauza, lasand astfel femeile cu factori de risc cardiovascular netratate si vulnerabile la dezvoltarea infarctului miocardic, a insuficientei cardiace si a mortii subite de origine cardiaca. In plus, manifestarile clinice ale bolii coronariene la femei pot fi diferite de cele observate la barbati si acest fapt poate explica subdiagnosticarea bolii.

Recent, Societatea Europeana de Cardiologie (ESC) a initiat un program extensiv "Women at heart" pentru coordonarea initiativelor de cercetare si educatie in privinta bolilor cardiovasculare la femei. Un program asemanator - "Go Red for Women" - a fost inceput si de catre Asociatia Americana a Inimii (AHA). De asemenea, a fost lansata si o declaratie de principii asupra bolilor cardiovasculare la femei, al carei obiectiv a fost acela de a aduna opiniile expertilor in domeniu, din tarile membre ale ESC, pentru a rezuma nivelul cunostintelor la nivel european, a identifica lipsurile in privinta bolilor cardiovasculare la femei, a contura si imbunatati strategiile de diagnostic, de stratificare a riscului si terapia bolilor cardiovasculare la femei precum si cresterea reprezentarii femeilor in trialurile clinice.

Epidemiologic, conform datelor publicate de OMS, bolile cardiovasculare sunt principala cauza de deces, fiind responsabile pentru 43% din totalul deceselor la barbati si 55% din decesele la femei.

Boala coronariana determina 23% din totalul deceselor la femei si 21% la barbati, iar accidentele vasculare cerebrale reprezinta 18% din cauzele de deces la femei si doar 11% la barbati. Prevalenta si incidenta bolilor cardiovasculare creste cu varsta, atat la barbati cat si la femei. De asemenea, concomitent cu cresterea sperantei de viata, care este mai accentuata la femei, proportia femeilor cu boli cardiovasculare prezinta o ascensiune importanta. Mortalitatea ajustata in functie de varsta pentru bolile cardiovasculare a scazut treptat in ultimii 40 de ani. Totusi, atunci cand tendintele ratei mortalitatii sunt analizate in functie de sex, se observa un declin la barbati, dar o crestere la femei. Bolile cardiovasculare sunt o cauza majora de morbiditate si mortalitate la femei, aceasta observatie epidemiologica facand parte din initiativele de promovare a sanatatii.

Identificarea factorilor de risc cardiovascular si controlul lor prin masuri preventive au contribuit la reducerea bolilor cardiovasculare si a mortalitatii asociate lor, atat la barbati cat si la femei. S-a aratat ca prevalenta factorilor de risc in diferite grupe de varsta este diferita la femei fata de barbati. Varsta este un factor de risc important la ambele sexe, dar femeile sunt in medie cu 10 ani mai varstnice decat barbatii in momentul dezvoltarii bolilor cardiovasculare si acest fapt este posibil datorita protectiei hormonale pana la menopauza. De asemenea, varsta la care apar factorii de risc difera de la barbati la femei. Aparitia hipertensiunii arteriale este mai frecventa la femei odata cu inaintarea in varsta, in special la femei peste 45 de ani. La femeile varstnice, hipertensiunea sistolica izolata este cea mai frecventa forma de hipertensiune. Controlul oricarei forme de hipertensiune arteriala reduce riscul de boala co ronariana si accident vascular cerebral la ambele sexe, fapt demonstrat in marile trialuri clinice cu o reprezentare feminina adecvata.

Fumatul reprezinta un factor de risc important atat la barbati cat si la femei. Desi prevalenta fumatorilor este mai mare la barbati, scaderea numarului celor care fumeaza este mai mic la femei. La femeile tinere, fumatoare si care utilizeaza anticonceptionale orale, riscul creste suplimentar.

Nivelul colesterolului total la femei atinge un varf intre 55 si 65 de ani, cu aproximativ un deceniu mai tarziu decat barbatii. La ambele sexe nivelele crescute de colesterol sunt asociate cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare. Utilizarea hipolipemiantelor, in special statine, reduce riscul atat la femei cat si la barbati, indiferent de nivelul de baza al colesterolului. Totusi, exista o proportie mai mare de femei cu risc inalt, fara tratament eficient, si care nu ating nivelele de LDL-colesterol specificate in ghiduri.

Prevalenta diabetului zaharat este in crestere la ambele sexe. Riscul de mortalitate coronariana asociata cu diabetul pare a fi mai mare la femei decat la barbati, desi cand mortalitatea este ajustata si in functie de ceilalti factori de risc cardiovascular, diferentele dintre sexe nu mai sunt prezente.

Obezitatea este mai frecventa la barbatii pana la 45 de ani si la femei peste aceasta varsta. Riscul evenimentelor cardiovasculare este crescut in special la femeile cu obezitate de tip android, datorita asocierii si ai altor factori de risc sau comorbiditati. Sindromul metabolic, definit prin prezenta a trei sau mai multi factori de risc - obezitatea fiind elementul esential - este mai frecvent la femei decat la barbatii cu boala coronariana.

Cu toate acestea, identificarea factorilor de risc cardiovascular este mai redusa, avand consecinte asupra diagnosticului si a unui tratament mai agresiv la femeile cu risc inalt de evenimente cardiovasculare.

Stratificarea riscului cardiovascular in functie de sexe prin sistemul SCORE este recomandata ca o metoda simpla de a evalua riscul de deces prin boala cardiovasculara in urmatoarea decada, fiind bazata pe 12 studii europene de cohorta, cuprinzand un numar mare atat de barbati, cat si de femei. Diferentele in functie de sex in manifestarile clinice si diagnosticul bolii coronariene au fost evidentiate in diverse studii. Femeile tind sa prezinte mai frecvent dureri toracice atipice precum si dureri abdominale, dispnee, greata, fatigabilitate inexplicabila. Deoarece infarctul miocardic apare la varste mai inaintate decat la barbati, femeile au de obicei si alte afectiuni care pot masca simptomele ischemiei miocardice. Mai mult, ischemia poate fi frecvent silentioasa la femei.

Unele teste diagnostice pot fi mai putin precise la femei si, din aceasta cauza, se poate omite utilizarea lor, ducand la subdiagnosticarea bolilor cardiovasculare. Testul de efort, frecvent utilizat pentu diagnosticul bolii coronariene, poate fi mai putin precis la femei. Astfel, la femeile tinere, cu probabilitate mai scazuta de boala coronariana, se poate intalni un test de efort fals pozitiv, in timp ce in cazul unei boli coronariene univasculare (mai frecventa la femei decat la barbati) acesta poate fi fals negativ.

Diferentele intre sexe in manifestarile clinice si evolutia bolilor cardiovasculare trebuie luate in considerare in practica clinica, iar rezultatele testelor diagnostice trebuie interpretate corespunzator la femei si barbati.

Putine studii, printre care Euro Heart Survey of Stable Angina, in care femeile reprezentau 42% dintre pacientii inrolati, au cercetat impactul sexului asupra diagnosticului si terapiei bolii coronariene. In aceasta statistica europeana, femeile au avut o probabilitate mai scazuta de a fi indrumate spre diverse teste functionale, cum ar fi testul de efort, coronarografia, precum si spre procedurile de revascularizatie.

De asemenea, femeile au beneficiat in procent mai scazut de terapii de preventie secundara, cum ar fi utilizarea aspirinei sau a statinelor.

Tratamentul bolii coronariene la femei prin mijloace farmacologice sau invazive, chirurgicale sau nechirurgicale, respecta aceleasi principii, aceleasi indicatii si contraindicatii ca si in cazul barbatilor. Marea majoritate a studiilor clasice referitoare la terapia bolii coronariene nu a facut distinctie intre cele doua sexe, desi diferente exista atat in patogenie, cat si in privinta datelor clinice si paraclinice.

Nu exista orientari specifice pentru sexul feminin, insa anumite studii aduc in atentia practicianului anumite diferente care trebuie luate in seama. Spre exemplu, unele studii arata ca este mai probabil ca femeile sa primeasca nitrati, blocanti ai canalelor de calciu, sedative sau diuretice si exista o probabilitate mai mica de a se prescrie betablocante, desi studiile ISIS-1 pentru atenolol si studiul BHAT pentru propanolol indica o diminuare a mortalitatii dupa accidente coronariene acute pentru ambele sexe, semnificativ mai pronuntata la femei.

In comparatie cu sexul masculin, la femei, un numar mai redus de candidate pentru tromboliza beneficiaza de aceasta terapie. Studii de debut indicau ca numarul barbatilor care beneficiau de tromboliza era de doua ori superior numarului de femei.

Actualmente, desi diferentele legate de sex persista in aplicarea terapiei trombolitice, ele sunt reduse de la 50% in primii ani, la aproximativ 10-15%. In general, aceste diferente sunt consecinta varstei mai avansate de aparitie a accidentelor coronariene acute la femei, a multitudinii comorbiditatilor, frecventei mai crescute a IMA fara unda Q, simptomatologiei adesea atipice, ceea ce antreneaza o prezentare mai tardiva pentru decizia de tromboliza.

Terapia de substitutie hormonala (THS) utilizata pentru ameliorarea simptomelor menopauzei, sau in unele tari pentru preventia osteoporozei, nu a aratat beneficii asupra riscului cardiovascular. Esecul trialurilor clinice de a demonstra efecte favorabile cardiovasculare, poate fi datorat partial regimurilor posibil inadecvate in privinta dozajului, dar si a tipurilor de hormoni utilizati, precum si a selectarii pacientelor. Cercetari ulterioare sunt necesare pentru stabilirea tipului de steroizi, a dozei, a caii de administrare si pentru stabilirea duratei terapiei hormonale, pentru beneficiu maxim cardiovascular.

Recomandarile American Heart Association (AHA) nu indica THS pentru preventia bolii coronariene, acreditand mai degraba conceptul de a continua THS odata inceputa, ,,don't start, don't stop'', si accentueaza efectul benefic in preventia bolii coronariene, a stilului de viata, in special al dietei, al exercitiului fizic regulat, stoparii fumatului, ca si tratamentul energic al celorlalti factori de risc cardiovascular. Observarea in timp a diferentelor demografice ale bolilor cardiovasculare la barbati si femei este acum bine sustinuta prin noile constatari ale diferentelor intre cele doua sexe, in ceea ce priveste factorii de risc, prezentarea clinica, evaluarea si tratamentul bolilor cardiace.

In timp ce principiile de diagnostic si tratament sunt similare la barbati si femei, diferentele de caracteristici ale testelor diagnostice si ale rezultatelor unor interventii, necesita considerarea atenta a riscurilor si beneficiilor pentru fiecare pacienta in parte. De asemenea, trebuie intensificate masurile si activitatile educationale pentru cresterea constientizarii morbiditatii si mortalitatii bolilor cardiovasculare la femei.