Alimentele probiotice sunt alimente ce contin microorganisme probiotice, mai ales lactobacili si bifidobacterii, intr-un numar suficient pentru a produce efecte probiotice atunci cand sunt ingerate. Microorganismele de acest tip trebuie sa fie nepatogene si netoxice (verificarile se fac ca si pentru un produs farmaceutic) si trebuie sa corespunda din punct de vedere tehnologic.

Produsele probiotice trebuie sa aiba minimum un milion de bacterii vii per gram de produs. Microorgansimele probiotice trebuie sa reziste la mediul acid sau alcalin din diferitele segmente ale tubului digestiv uman, in asa fel incat, sa supravietuiasca intr-o proportie adecvata (intre 5 si 50%). Capacitatea tampon a produselor din lapte favorizeaza supravietuirea florei probiotice si amplifica actiunea sanogenetica a probioticelor. Caracteristica germenilor probiotici este ca ei adera la mucoasa intestinala si produc substante care inhiba dezvoltarea bacteriilor daunatoare.

Actiuni "clasice" ale lactatelor fermentate

Valoarea exceptionala a lactatelor fermentate rezida din faptul ca sunt produse cu mare densitate nutritionala. Ele ofera toti nutrientii laptelui, dar intr-o forma predigerata, mult mai usor accesibila tubului digestiv. Chiar si indivizi cu intoleranta la lactoza pot ades tolera iaurtul, pentru ca bacteriile lactice au o activitate lactazica intensa si descompun o buna parte din lactoza laptelui. In plus, lactaza bacteriana ajunge ca atare in intestinul subtire, impreuna cu produsul lactat sau cu bacteriile vii (Costin, 2005). Biodisponibilitatea mineralelor, in special a calciului, este mult crescuta, mai ales datorita unor cazeinofosfolipide si a acidului lactic, care le favorizeaza transportul si absorbtia. De asemenea, unele vitamine (B1, B12, acid folic) sunt sintetizate de culturile lactice starter. Lactatele fermentate reduc viteza de golire a stomacului, iar unele studii sustin actiunea de ameliorare a constipatiei (indeosebi in produse probiotice cu L.acidophilus sau Casei LP201 si cu bifidobacterii, fiind insa nevoie de un numar mare, extrem de greu de realizat in practica, de bacterii vii la nivel intestinal).

Efecte asupra functiei imune

Modificarile biocenozei microbiene intestinale in urma schimbarilor dietetice pot afecta sistemul imun al mucoasei. Bacte riile din tractul digestiv formeaza o bariera protectoare, care impiedica colonizarea cu germeni patogeni. Aceasta bariera poate fi afectata in diferite circumstante patologice sau in tratamente antibiotice nejudicioase si se considera ca ea se poate reface prin ingestia de bacterii vii, chiar daca ele colonizeaza intestinul temporar (ceea ce impune consumul lor regulat). In plus, fata de efectul de bariera, multi metaboliti ai bacteriilor lactice pot inhiba cresterea germenilor patogeni. Dovada efectului imunostimulator al produselor lactate fermentate a fost dovedit in multe studii. Dupa ingestia de specii de bacterii lactice de catre animale de laborator s-a constatat o crestere semnificativa a IgA (Perdington, 1995), iar directa injectare de iaurt in peritoneu a determinat productia unei cytokine, (interferon de tip I). Responsabila de acest efect este bacteria L. acidophilus. La cobaii care au consumat iaurt probio tic s-a observat o translocare a lactobacilului in ganglionii mezenterici, cu stimularea limfocitelor ganglionare. De asemenea, studii efectuate pe cobai au aratat ca bacteriile lactice administrate per os au marit numarul de limfocite T, de celule CD4+ si de anticorpi secretati de celule, inclusi in mucoasa intestinala, au amplificat secretia de IgA, fagocitoza si respiratia macrofagelor, ca si raspunsul de tip imediat; au stimulat proliferarea limfocitelor, activitatea celulelor NK, productia de interleukine, interferon si a factorilor de necroza tumorala (Calder, 2002).

Evident, nu toate bacteriile lactice au fost la fel de eficiente, randamentul cel mai bun fiind constatat la Bifidobacterii, la Lactobacillus acidophilus si casei (Lactobacillus GG). Bifidobacteriile, pe langa alte actiuni sanogenetice (ameliorarea metabolismului vitaminic si proteic), au actiune antibacteriana mai ales pe specii patogene (Coli, Staphylococcus aureus, Shigella, Salmonella, etc) prin producerea de acizi organici si de substante cu actiune antibiotica. Lactobacilii produc si ei acizi organici, peroxid de oxigen si substante cu caracter antibiotic (lactocidina, acidofilina, lactosin B, etc). Desi s-au efectuat multe studii pe animale, efectele bacteriilor lactice asupra subiectilor uman raman controversate. Exista insa dovezi ale utilitatii lor.

Cercetari efectuate la Institutul Pasteur din Kyoto au aratat, de exemplu, ca adultii care au consumat Lactobacillus brevis au prezentat o crestere cu 65% a nivelului de interferon dupa 2 saptamani de consum, iar activitatea limfocitelor NK a crescut cu 68%. Si la copiii sanatosi, care au consumat preparate cu bifidobacterii, s-a constatat de asemenea, o crestere a IgA totale si a celor antipoliovirus. Administrarea de bacterii probiotice a condus la diminuarea incidentei si gravitatii diareii de diferite tipuri la copiii institutionalizati si internati (Saavedra 2002), asociata cresterii de IgG, IgA si IgM antirotavirus.

Un studiu recent efectuat in China (Leyer, 2009) a aratat ca suplimentarea zilnica cu probiotice este utila in profilaxia pe durata iernii a virozelor respiratorii la copiii mici sanatosi.

Efect hipocolesterolemiant

Desi acest efect este considerat la ora actuala discutabil, numeroase studii il sprijina si este in curs de verificare prin intermediul unor cercetari aprofundate. Studii mai vechi (Hepner, 1979) au indicat ca suplimentarea cu iaurt a dietei unor voluntari sanatosi conduce la scaderea colesterolului seric. Lactobacillus acidophilus poate chiar sa elimine colesterolul din mediile de cultura in laborator. Mecanismul de actiune ar putea fi dublu: in primul rand, unele bacterii pot hidroliza acizii biliari, impiedicand reabsorbtia lor sub forma de micelii facilitante ale transportului colesterolului in organism. Astfel circuitul se intrerupe si colesterolul se elimina in scaun.

A doua cale de actiune se bazeaza pe formarea de acizi grasi cu catena scurta in intestine (mai ales acid propionic). Acestia inhiba en zima responsabila cu sinteza endogena a colsterolului (HMG-CoA reductaza).

Influenta asupra hipertensiunii arteriale

Studii pe cobai au aratat ca laptele fermentat scade tensiunea arteriala (Sipola, 2001). S-a studiat acest efect si pe subiecti umani. S-a utilizat Lactobacillus helveticus LBK-16H si s-a constatat o reducere semnificativa a tensiunii la grupul de lucru alcatuit din pacienti hipertensivi (Seppo, 2003). Explicatia ar reprezenta-o faptul ca, peptide formate din proteinele laptelui sub actiunea proteinkinazelor bacteriene, sunt inbitori ai angiotensinei.

Efectul anticanceros

Efectul protector a fost dedus din cateva studii epidemiologice, el fiind explicat prin prezenta calciului, a proteinelor din lapte, a acidului linoleic conjugat, ale acizilor butric si izopalmitic, a sfingomielinei, a bacte riilor lactice sau a unor produsi de fermentatie (Macovei, 2004). Influenta bacteriilor lactice asupra cancerului poate fi explicata prin mai multe mecansime: modificarea profilului florei bacteriene din tubul digestiv, modificarea unor procese metabolice intestinale (blocarea transformarii unor precancerigeni in substante cancerigene), normalizarea permeabilitatii intestinale si, pe aceasta cale, inhibarea absorbtiei unor toxine, consolidarea functiilor de bariera ale intestinului, ameliorarea raspunsului imun, etc.

Experimente in vitro efectuate cu lactobacilli si bifidobacterii au indicat efecte de inhibitie a cresterii celulelor din neoplasmele de san si de vezica urinara. La populatiile care au in flora intestinala niveluri ridicate de lactobacili, riscul de cancer de colon este diminuat, probabil prin reducerea concomitenta a florei de putrefactie. Aceasta este dotata cu enzime (betaglucuronidaza, azoreductaza si nitroreductaza) ce contribuie la patogeneza cancerului colorectal, convertind procancergenii, in cancerigeni. Culturile mixte de bacteterii lactice si drojdii au o activitate antimutagenica mai eficienta pentru un numar mai mare de mutageni, decat daca se foloseste o singura tulpina.

Actiunea antioxidanta

Aceasta actiune a atras atentia oamenilor de stiinta recent, in ultimul deceniu. Astfel, unele experimente au demonstrat ca extractul intracellular fara celule obtinut din culturi de L.acidophilus si B.longum are un efect inhibitor asupra peroxidarii lipidelor si inhiba acumularea de pigmenti fluorescenti in tesuturi (Meei-YN, 1999). Culturile de lactobacili au actiune de scavenger al hidroxiperoxizilor, intensitatea efectului fiind comparabila cu cea a unor antioxidanti de tipul BHT. Mai mult, prin consum de produse lactate acide apar efecte antiaterogenetice la subiecti sanatosi prin: imbunatatirea activitatii totale antioxidante, prelungirea rezistentei fractiei lipoproteice la oxidare, scaderea nivelului de lipoproteine peroxidate si a LDL-colesterolului oxidat, a 8-izoprostanoidelor si a ratei de oxidare a glutationului.

Efecte in tulburarile digestive

Administrarea lactatelor acide si bacteriilor lactice lor conduce la vindecarea gastroenteritelor moderate sau diminueaza simptomatologia specifica, inclusiv la su gari si copii mici. Efectele variaza insa mult in functie de specia si de produsul folosit, ca si de bacteria patogena. Cele mai bune rezultate s-au obtinut cu L. acidophilus NCFB 1748, johnsoni, rhamnosus GG, casei Shirota, cu Bifidobacterium lactis si cu Enterobacter faecium. Germenii patogeni asupra carora efectele au fost cele mai favorabile au fost E.coli patogen, Salmonella, Shigella, Staphylococcus aureus, rotavirus si multi altii. Produsele lactate probiotice au fost utile si pentru prevenirea diareei calatorului, a diareii ce apare in tratamentul prelungit cu antibiotice, a sindromului de intestin iritabil si a diareii ce poate insoti radioterapia pelvica. Chiar si bacteria Helicobacter pylori, cu rol in declansarea unor tipuri de gastrita si ulcer, este inhibata de bacterii lactice. Chiar daca nu elimina infectia, acest efect creste eficienta tratamentului de baza, mai ales ca lactobacilii, fiind acido-toleranti, pot supravietui mai mult in stomac in comparatie cu alte bacterii.

Efecte in encefalopatia hepatica

Utilizarea preparatelor cu L. acidophilus, alaturi de tratamentul obisnuit, a scazut amoniacul sanguin si fecal si a ameliorat simptomatologia clinica. La fel, bifidobacteriile, prin coborarea pH-ului intestinal, au impiedicat multiplicarea bacteriilor de putrefactie producatoare de amoniac.

Concluzii

Alaturi de gustul agreabil si de nutrientii esentiali pe care ii furnizeaza, preparatele lactate fermentate sunt alimente recomandate in alimentatia zilnica, atat a omului bolnav, cat si a omului sanatos. Actionand profilactic sau curativ, reprezinta resurse naturale sanogenetice pe care le putem folosi coti dian, fara a ne teme de eventuale efecte adverse sau nedorite.