Interviu cu prof. dr. Dan Gaita, Coordonator National Preventie Boli Cardiovasculare, secretar stiintific al UMF Timisoara

STUDIILE EUROASPIRE I (1995/1996), II (2000/2001) SI III (2006/2007) SUNT CELE MAI IMPORTANTE PROIECTE EPIDEMIOLOGICE IN DOMENIUL PREVENTIEI CARDIOVASCULARE IN EUROPA. ROMANIA A PARTICIPAT LA ACEST STUDIU PRINTRUN SINGUR CENTRU (TIMISOARA) SUB COORDONAREA PROF. DR. DAN GAITA. INSTITUTUL DE BOLI CARDIOVASCULARE DIN TIMISOARA A AVUT IN EVALUARE UN NUMAR DE PESTE 1.000 DE PACIENTI, JUMATATE DINTRE ACESTIA FIIND PACIENTI CORONARIENI, IAR CEALALTA JUMATATE FIIND PACIENTI CU RISC INALT CARDIOVASCULAR (PACIENTI ASIMPTOMATICI AFLATI SUB TRATAMENT ANTIHIPERTENSIV SI/SAU HIPOLIPEMINAT SI/SAU ANTIDIABETIC).

Ce reprezinta studiile EuroAspire?

Societatea Europeana de Cardiologie a conceput primul ghid european de preventie cardiovasculara în anul 1994. Acest ghid a fost revizut prima data în 1998 şi ulterior în 2003 şi 2007 – rezultatele trialurilor EuroAspire I, II şi III au contribuit nemijlocit la înnoirea acestor recomandari. România a participat pentru prima data la aceste proiecte epidemiologice începând cu anul 2006, odata cu includerea sa în rândul celor 21 de state Europene care au luat parte la realizarea studiului EuroAspire III. Obiecivul principal al studiului EuroAspire III l-a reprezentat determinarea prevalentei factorilor de risc cardiovascular şi realizarea unei imagini obiective a preventiei cardiovasculare practicate în Europa la pacientii coronarieni. De asemenea, studiul a urmarit sa evalueze în ce masura sunt respectate recomandarile europene privind preventia cardiovasculara la pacientii cu risc cardiovascular crescut.

Ce au evidentiat studiile EuroAspire?

Au evidentiat o prevalenta crescuta a stilului de viata nesanatos, a factorilor de risc modificabili şi utilizarea inadecvata a terapiei medicamentoase în scopul atingerii nivelelor tinta ale tensiunii arte riale şi ale lipidelor la pacientii coronarieni. Comparatia între rezultatele obtinute în cele trei trialuri EuroAspire a evidentiat tendinte nefavorabile ale stilului de viata.
S-a observat astfel:
• creşterea substantiala a obezitatii în fiecare tara şi a fumatului printre pacientii tineri;
• lipsa unei ameliorari în atingerea valorilor tensionale recomandate – doar o treime din cei cu boala cardiovasculara au reuşit acest lucru;
• în ciuda îmbunatatirii reale a proportiei pacientilor care au atins valorile recomandate pentru colesterolul total şi LDL colesterol, doar doua treimi au atins aceasta tinta;
• în EuroAspire III, un numar mai mare de pacienti a primit tratament medicamentos pentru controlul valorilor tensionale sau pentru dislipidemie comparativ cu EuroAspire I, şi II dar aceste medicamente fie nu au fost folosite optim, fie s-a înregistrat o complianta scazuta din partea pacientilor.

Ce a însemnat studiul Euro- Aspire III România Follow Up?

Ce rezultate ati obtinut în urma acestui studiu?

Rezultatele partiale ale acestui studiu indica o prevalenta crescuta a factorilor de risc cardiovasculari: 78% dintre pacienti sunt hipertensivi, 60% prezinta dislipidemie şi 18,4% au diabet zaharat, în timp ce 37,9% au asociat doi, respectiv 6,15% trei dintre factorii de risc enumerati anterior. 27,1% dintre pacienti au indicele de masa corporala peste 30 kg/m2, în timp ce 51,2% dintre femei respectiv 21% dintre barbati prezinta obezitate de tip central (circumferinta abdominala >80cm la femei şi > 94cm la barbati). Prevalenta sindromului metabolic conform criteriilor Federatiei Internationale de Diabet (IDF), este de 42%, ceea ce confera acestor pacienti un risc cardiometabolic crescut. Eficienta tratamentului la pacientii cu diabet zaharat (dieta şi/sau medicatie antidiabetica) s-a dovedit a fi scazuta - doar la jumatate dintre aceştia s-a reuşit mentinerea hemoglobinei glicozilate la nivelul recomandat de ghidurile actuale (HbA1c <6,5%). Dintre factorii de risc mai recent descrişi, remarcam prezenta sindromului inflamator (proteina C reactiva peste 5mg/l) la 20% dintre pacienti.
Rezultatele finale ale studiului EuroAspire III România Follow Up (august 2009) vor arata în ce masura sunt implementate recomandarile europene actuale şi va permite totodata regândirea prioritatilor în programele nationale de preventie cardiovasculara.

Care este mortalitatea si morbiditatea prin boli cardiovasculare?

Boala cardiovasculara se situeaza pe primul loc ca şi cauza de mortalitate în Europa, fiind responsabila de aproximativ 50% din totalul deceselor.
Este de asemenea o cauza majora de dizabilitate şi de scadere a calitatii vietii, dar este important de ştiut ca poate fi prevenita.
In timp ce mortalitatea şi incidenta bolilor cardiovasculare sunt în scadere în tarile din nordul, sudul şi vestul Europei, în tarile centrale şi estice nu numai ca nu sunt în scadere, dar în unele cazuri sunt chiar în creştere.
Şi chiar daca în U.E. rata de mortalitate prin afectiuni cardiovasculare este în scadere, în prezent numarul de pacienti - atât barbati cât şi femei, cu boli cardiovasculare, este în creştere. Este un paradox care se datoreaza creşterii longevitatii, dar şi a eficientei tratamentului aplicat pacientilor cu boli cardiovasculare.

Care sunt costurile bolii cardiovasculare pentru societate?

S-a estimat ca boala cardiovasculara determina pierderi în economia Uniunii Europene de aproximativ 169 miliarde de euro/an. Aceasta reprezinta un cost anual total pe cap de locuitor de 372 euro. Pierderile de productie datorate mortalitatii şi morbiditatii prin boli cardiovasculare se ridica la peste 35 miliarde de euro în U.E., reprezentând 21% din costurile totale alocate acestor boli - aproximativ 2/3 din aceste costuri se datoreaza deceselor şi 1/3 se datoreaza invaliditatii prin boala în rândul persoanelor de vârsta mijlocie.

Ce înseamna sanatate cardiovasculara?

Boala cardiovasculara are o etiologie multifactoriala şi este esential ca toti factorii de risc şi determinantii cardiovasculari sa fie tratati atât la nivel de individ cât şi la nivel de societate.
Starea de sanatatea cardiovasculara include:
- statusul de nefumator
- activitate fizica de cel putin 30 minute zilnic (sau mers 3 km în ritm sustinut), de minim 3 ori/saptamâna;
- obiceiuri alimentare sanatoase;
- fara kilograme în plus;
- tensiunea arteriala sub 140/90 mmHg;
- colesterolul sanguin <5 mmol/l (<190 mg/dl);
- control glicemic adecvat;
- evitarea stresului excesiv.

Ce strategii nationale vizeaza pacientul cu risc cardiovascular?

Strategiile la nivel national vizeaza abordarea populationala, multidisciplinaritate prin integrarea diferitelor sectoare implicate şi actiunea complementara a acestora, elaborarea unor strategii individuale privind dieta şi activitatea fizica pentru categorii speciale şi informarea şi educatia continua.
Strategia riscului înalt presupune atât screeningul populatiei generale pentru identificarea pacientilor cu risc înalt de a dezvolta BCV (obiectiv initiat de catre Ministerului Sanatatii şi Familiei în anul 2007-2008 prin Programul National de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei care a permis identificarea persoanelor cu risc înalt pe baza analizelor de laborator), cât şi stabilirea strategiilor preventive reconmandate pacientilor cu risc CV crescut.
Identificarea pacientilor cu risc înalt este recomandat sa se faca pe baza evaluarii riscului CV global prin utilizarea diagramelor de risc SCORE (Systematic Coronary Risk Evaluation), ce întrunesc şi coreleaza datele statistice ale mai multor studii prospective europene mari şi permit predictia evenimentelor aterosclerotice fatale pe o perioada de 10 ani. Factorii de risc luati în calcul sunt: sexul, vârsta, fumatul, tensiunea arteriala sistolica, colesterolul total (CT) şi regiunea geografica (România face parte din populatiile cu risc înalt din Europa).
Masurile de preventie recomandate la pacientii cu risc cardiovascular înalt se refera la schimbarea stilului de viata, tratamentul optim al pacientilor cu hipertensiune arteriala, dislipidemie şi diabet zaharat, utilizarea selectiva a terapiei medicamentoase profilactice cu efect dovedit în preventia bolilor cardiovasculare: inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei, agenti hipolipemianti, beta blocante şi acid acetil saclicilic.

Ce ar trebui sa se faca pentru promovarea activitatii fizice sustinute?

In primul rând trebuie sa existe o conştientizare a importantei activitatii fizice în preventia cardiovasculara în rândul personalului medico-sanitar. Este nevoie şi de informarea opiniei publice asupra rolului benefic al activitatii fizice, chiar şi de intensitate scazuta, de conceperea unor mijloace şi metode de promovare a activitatii fizice cu caracter comunitar, care sa permita accesul direct al tuturor categoriilor de populatie, indiferent de vârsta, etnie, stare sociala. Pentru aceasta este obligatorie conceperea unor proiecte de modificare a infrastructurii existente, în scopul integrarii activitatii fizice în viata de zi cu zi (ex. deplasarea la locul de munca pe jos sau cu bicicleta, posibilitatea efectuarii activitatii fizice la locul de munca), facilitati pentru desfaşurarea activitatilor fizice sportive şi recreative, destinate nu doar participarii individuale ci şi a întregii familii, elaborarea de programe şcolare şi de instruire care sa promoveze activitatile fizice cu caracter necompetitional şi sa dezvolte abilitatile şi deprinderile necesare unei vieti active din punct de vedere fizic.
Vârstnicii şi categoriile de populatie cu risc crescut de a prezenta complicatii la efort (ex. pacienti coronarieni) trebuie încurajati sa participe la activitati fizice special destinate lor, în scopul creşterii calitatii vietii şi a independentei în actiunile cotidiene, iar pentru persoanele cu dizabilitati fizice este necesara crearea unor programe sportive speciale.

Cât de importanta este preventia cardiovasculara?

Aplicabilitatea preventiei se întinde pe durata întregii vieti, întrucât reprezinta cel mai eficient mod de reducere a riscului de aparitie a BCV. Preventia este cea mai eficienta metoda de interventie pe termen lung asupra pacientilor cardiaci şi a celor cu multipli factori de risc cardiovascular. Conceptual, preventia este extrem de simpla, aplicarea ei necesita însa elaborarea unei strategii clare şi eficiente, care sa îmbine atitudinile individuale (evaluare, stratificarea riscului cardiovascular, aplicarea interventiei, reevaluarea rezultatelor) cu cele populationale (accesibilitate crescuta la masurile preventiei cardiovasculare) pe fondul unui cadru socio-politic favorabil la nivel national şi European, având drept obiectiv fundamental reducerea morbiditatii şi mortalitatii. Prezenta factorilor de risc cardiovascular şi stratificarea riscului cardiovascular trebuie evaluata şi interpretata o data pe an la toti cei care au împlinit vârsta de 40 de ani, iar depistarea unuia sau mai multor factori de risc impune un tratament intensiv (scaderea tensiunii arteriale, controlul glicemiei tratament cu statina, antiagregant plachetar etc.).