Interviu realizat de Dr. Mirela Radulescu

Prof. univ. dr. farm. Dumitru Lupuleasa, Presedintele Colegiului Farmacistilor din Romania

Mi-as fi dorit sa vina oameni in functiile cheie ale sistemului medical care sa stie ce au de facut si sa si faca lucrurile sa mearga. Pentru ca nu este de datoria noastra, nici a medicilor, sa ne ducem toata ziua si sa le spunem "gasiti bani sa ne platiti".

Ati declarat nu de mult ca "sistemul de sanatate se afla intr-o situatie critica, fara precedent. In Romania, consumul de medicamente a scazut cu 7,7% fata de 2009, pentru ca s-a diminuat accesul la tratament al pacientilor." Cum vedeti acum sistemul de sanatate?

Daca m-ati fi intrebat cu ceva timp in urma, spuneam ca declaratia se mentine fara nicio modificare. Acum insa, am constatat dintr-o discutie cu Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate ca s-au facut cateva remedieri, in sensul in care, s-au platit ceva din restante. Platile care s-au facut au ajuns undeva la jumatatea lunii februarie. Ceva s-a miscat, insa destul de greu, pro babil ca si consumul de medicamente a crescut fata de ce prevedeam eu atunci, pentru ca omul daca este bolnav, plateste pentru medicamentele necesare, renuntand la alte cheltuieli. Insa rata de crestere nu este cea care ar trebui sa ne apropie mai mult de celelalte tari din Uniunea Europeana. Suntem inca departe de consumul de medicamente pe cap de locuitor, doar daca ne comparam cu Ungaria si cu Cehia. Fata de Bulgaria inca stam ceva mai bine. Sigur ca ei s-au descurcat mai bine in perioada aceasta de criza, se pare ca au sesizat- o la timp si au gasit solutii mai bune.

Din punctul meu de vedere cred ca toata aceasta cadere libera nu trebuie pusa pe seama crizei in mod special. Trebuie sa o punem pe seama a ceea ce au facut gresit, sau nu au facut, in domeniul sanatatii, cei care au condus in anumite perioade. Toate aceste schimbari, de manageri de spital, de presedinti de case judetene, lipsa de continuitate, lipsa de dialog, au facut ca lucrurile sa mearga in sens descendent. Au existat situatii foarte grele si la nivelul anilor '97 cu acea scadere dramatica a leului. Dar totusi, imi aduc aminte, la vremea aceea lucram in Ministerul Sanatatii, ca ne-am intalnit cu cei de la finante, cu importatorii si farmacistii si am gasit solutii. Dar daca fiecare crede ca detine adevarul absolut atunci sigur ca lucrurile sigur nu vor merge niciodata bine. Eu cred ca daca exista un dialog constructiv se puteau gasi solutii ca lucrurile sa nu decada astfel. Criza din sistemul medical putea fi evitata printr-o discutie constructiva!

Farmaciile au pus in geam o hartie in care se precizeaza suma cu care este datoare Casa catre farmacia respectiva. A avut efect acest anunt?

In tot acest circuit al pietei medicamentului, exista producatorul, distribuitorul, far macia si pacientii. Casa este cea care ii reprezinta pe pacienti. Si care trebuie sa plateasca diferenta de pret a medicamentelor eliberate.

Farmacia fiind ultima veriga, e locul in care pacientii rabufnesc. Asa, acum, au posibilitatea de a afla ca farmacia de unde isi ridica medicametele are de primit bani de la Casa. Reprosurile pentru cresterea preturilor la medicamente, desigur ca pacientul, farmacistului le aduce, neantelegand sau necunoscand mecanismul pietei farmaceutice. Incerci sa le explici ca pretul este acelasi, doar ca partea de contributie din partea pacientului s-a marit. Si ca aceste hotarari tin de Casa de asigurari. Pacientii pana la urma ne inteleg, dar este neplacut sa primesti reprosuri din partea pacientilor, sa nu primesti banii de la Casa, sa te trezesti ca te duci la tribunal cu distribuitorul pentru ca nu ai platit la timp si ai depasit limita de 210 zile. Sunt farmacii date in judecata pentru penalitati de intarziere. Majoritatea distribuitorilor au actionariat extern si nu inteleg ce se intampla in Romania, si de ce la noi, un termen de plata, nu este respectat. Intre producatori, distribuitori si farmacisti exista contracte comerciale cu termene fixe. Sigur ca in momentul in care s-a modificat intervalul de plata al datoriilor Casei catre farmacii, de la 60 de zile la 210 zile, distribuitorii si producatorii au schimbat contractul cu farmaciile. Dar dupa ce s-au depasit si cele 210 zile, toata lumea si-a dorit banii inapoi. Asa au intrat unele farmacii in insolventa.

Care este in momentul acesta, ce nu inseamna azi, nici ieri, cel mai mare pericol pentru farmacia individuala?

In pericol sunt chiar si farmaciile de lant, nu numai cele individuale. Sigur ca cele de lant au in spate poate si distributie, poate si productie, dar devin si ele in aceste conditii nerentabile. Si nu m-am mirat de loc cand am vazut ca si din randul farmaciilor de lant unele s-au mai restrans, ca unele s-au inchis. Dar in cazul farmaciei individuale, daca o inchizi, ce va face farmacistul? Ca nu stie sa faca altceva. Si nici nu trebuie.Trebuie sa faca bine ceea ce stie. Si raman si comunitati intregi fara farmacii. S-au inchis farmacii si in mediul rural, in locuri unde de-abia se invatase lumea ca nu trebuie sa mai bata 30-40 de km pana in oras, avand in proximitate o farmacie. Acum unele s-au inchis nemaifacand fata.

De multe ori, din cauza intarzierilor cu care primim banii, inflatia mananca adaosul comercial si acesta este un pericol mare. Daca platile nu se vor face in continuare macar cu aceasta cadenta, de 210 zile, numarul de farmacii care nu vor mai face fata va creste.

Termenul de 210 zile este un termen limita pentru supravietuirea farmaciei?

Este cel oficial pana la urma, l-am acceptat si este in contractul cu Casa. Noi am facut niste previziuni pentru acest interval, dar cand ai intarzieri de plata de aproape 300 de zile nu mai poti face fata. Daca ar respecta acest ritm, datoriile pentru anul 2010 s-ar stinge de acum incolo in aproximativ 7 luni! Este evident ca vom intra cu datorii in anul 2011, iar daca nu se va intampla nimic cu ceea ce inseamna bugetul Sanatatii si al Casei de asigurari, s-ar putea sa apara un blocaj.

In acest context de degringolada, in care se pare ca cei care conduc nu prea stiu ce sa faca, si nu numai criza e de vina, care este starea de spirit a farmacistilor?

Ar fi si mai grav daca decidentii nu stiu ce sa faca! Am avut si eu cateva intalniri la nivelul Ministerului Sanatatii si tot auzeam ca nu stiu despre o seama intreaga de lucruri. Si atunci iti pui intrebarea fireasca, pentru ce exista consilierii?!

Cat priveste starea de spirit a far macistilor este destul de buna. In general noi, farmacistii, trebuie sa fim optimisti si sa avem grija de pacienti. Si atunci trebuie sa ne ramana si noua putin optimism.

Sunt mai echilibrati farmacistii fata de medici, care iata parasesc masiv sistemul si tara?

Nu vreau sa fiu rautacios, dar farmacistul este obisnuit cu mai putin. In sensul in care a muncit si a fost acolo unde trebuie. Si intr-o farmacie e foarte multa munca care insa nu se vede.

Eu cred ca, faptul ca la nivelul anilor '90 Ministerul Sanatatii ne-a obligat sa ne privatizam vrand-nevrad, ne-a calit destul de mult. Am fost luati pe nepregatite si pusi in fata faptului implinit de a avea o societate comerciala si sa facem un business in conditiile in care nu stiam decat sa ne facem profesia. A trebuit sa facem de toate si asta ne-a facut sa stim sa primim altfel o perioada dificila. Nu trebuie sa fim disperati. Sigur, putem sa plecam si in alte tari, dar nu stiu daca aceasta este solutia. In acest sens, al statorniciei, ne comparam cu medicii de familie care au fost supusi acelorasi presiuni, de a face peste noapte din profesie un business. Eu am mai spus de cateva ori, cine trece de anul acesta si ramane in sistem e un farmacist foarte bun.

Exista inca supararea ca farmacistul este perceput ca vanzator?

Nu ar trebui sa fim atat de sensibili. Cateodata, chiar oameni cu pregatire cred ca ceea ce facem noi nu e mare lucru si li se pare atat de simplu ca le-am dat o cutie. Dar cata responsabilitate este in munca noastra si ce se poate intampla daca dai alta cutie?! E un lucru pe care ar trebui fiecare ar trebui sa il judece.

In relatia cu medicul de familie, cel cu care formati o echipa, mai exista frecusuri?

Frecusurile care au existat au fost ca urmare a unor neantelegeri. De pilda, in momentul in care s-a trecut de la prescriptia de pe denumirea comerciala pe DCI. O serie de colegi medici au spus ca farmacistul schimba medicamentul fara sa il intrebe. Nu e asa! Am avut o discutie chiar si cu o serie de distinsi profesori care ocroteau cumva medicii de familie, pe buna dreptate, ii si reprezentau, si am spus ca atunci cand pacientul vine la noi, si cand il vezi ca are 3 banuti, trebuie sa incerci sa ii dai un medicament din DCI-ul acela, dar sa i-l dai! Pentru ca daca medicul spune sa ii dau origina lul si el nu are bani, si pleaca fara sa ia nimic, e mai bine? Cum e mai bine, sa ia un generic sau sa nu ia nimic? Lucrurile s-au mai aplanat. Sigur ca si pentru colegii medici a fost destul de greu cand s-a trecut pe DCI-uri, pentru ca nu stiau DCI-urile, stiau denumirile comerciale, dar de regula farmacistii respecta prescriptia medicului. Mai exista uneori ideea ca pacientii se duc la farmacisti si ocolesc medicii, dar asta se intampla cand este vorba de un medicament OTC. In acest caz este datoria si dreptul farmacistului sa ii recomande, sa il sfatuiasca, insa intotdeuna colegii mei spun pacientului ca, daca dupa 3-5 zile, pentru afectiuni minore, nu se simte bine, sa se duca la medic.

S-a schimbat modalitatea de compensare a medicamentelor. Un comentariu despre acest mod de compensare...

Daca ar fi sa ma gandesc si sa judec numai din punct de vedere al farmacistului, as spune ca acest sistem categoric este mai bun. De ce? Pentru ca la destul de multe medicamente pacientul plateste mai mult. Si atunci farmacia isi mareste putin cash-ul. Este insa o idee falsa. Eu am urmarit situatia in farmacia in care lucreaza familia mea si am vazut ca dupa acest nou sistem de compensare adoptat, vanzarile au scazut pentru ca pacientii nu au mai avut intotdeauna posibilitatea sa isi plateasca acea diferenta. Pentru majoritatea pacientilor este un pic mai complicat pentru ca la destul de multe medicamente platesc mai mult decat inainte. Sigur Casa si-a facut niste calcule sa le ajunga bugetul, inteleg si asta, dar Casa ii reprezinta pe asigurati. Eu cred ca trebuia gandit ceva mai mult si mai elaborat. Trebuia facut mai intai un exercitiu, un pilot, cum se face de obicei si sa se vada care ar fi economiile si care ar fi impactul asupra starii de sanatate. Cred ca multi pacienti nu au mai ajuns sa isi mai ia tratamentul de care aveau nevoie sau si-au redus dozele. Sunt inca lucruri destul de sensibile la capitolul acesta si cred ca lucrurile ar mai trebui poate reluate, regandite.

Ce masuri de solutionare a crizei din piata farma ati propus Casei de asigurari?

In primul rand, in discutiile pe care le-am avut, am incercat sa ii determinam pe cei de la Ministerul de Finante ca toti banii care se colecteaza pentru sistemul de sanatate sa ajunga inapoi in sistem. Eu nu am certitudinea ca acesti bani ajung la Fondul National Unic al Asigurarilor Sociale de Sanatate. Si nu inteleg de ce atata incapatanare sa nu lase fondul acesta din mana, pentru ca nu este normal ca Ministerul de Finante sa colecteze si tot el sa si imparta banii!

Reprosuri aveti sa le faceti decidentilor din sistem?

As putea sa ma refer la faptul ca ne consulta formal si de multe ori exista un gen de discutii, in care noi vorbim, peretii asculta, si nu se concretizeaza nimic dintr-o serie de propuneri pe care le avem. Mi-as fi dorit sa vina oameni in functiile cheie ale sistemului medical care sa stie ce au de facut si sa si faca lucrurile sa mearga. Pentru ca nu este de datoria noastra, nici a medicilor, sa ne ducem toata ziua si sa le spunem "gasiti bani sa ne platiti"!

Cum va explicati ca in sistemul medical, in aceste pozitii cheie, vin oameni care nu stiu ce au de facut?

Nu ma mai mira ca nu stiu ce trebuie sa faca, din momentul in care, de o perioada buna de timp, trebuie sa fie inrolati intr-un partid. Astfel, pot accede la orice functie. Este o politizare excesiva. Eu inteleg ca presedintele Casei de asigurari, ministrul sanatatii si secretarii de stat se schimba politic, dar de la directorii generali in jos nu mai e nevoie de schimbari politice. Cand toata lumea trebuie sa aibe un carnet de partid in mana ca sa ocupe niste functii, cel putin in primele cateva luni dupa ce se produce o astfel de schimbare vorbim singuri!

Poate ca e important sa apartii unui partid, nimic de zis, dar cand ai acte normative de respectat, e bine sa il lasi pe cel care cunoste sa faca treaba, pentru ca daca vin de la Ministerul Minelor si intru in asigurari de sanatate, sau vin de la Agentia Nationala a Sarii si ma duc la Agricultura, s-ar putea sa gresesc.

Revista Pharma Business apare din aceasta luna sub patronajul CFR si este dedicata farmacistilor, avandu-va pe dumneavoastra si doamna farmacist Clara Popescu in comitetul editorial. Ce ganduri de viitor aveti din aceasta perspectiva?

Imi doresc ca aceasta colaborare mai stransa intre CFR si Pharma Business sa fie de bun augur.

Si cred ca va avea si mai mult succes revista pentru ca incercam sa alipim ceea ce noi farmacistii ne-am dorit intotdeauna, si ne lipseste de o perioada de timp: informatia legislativa pe care colegii farmacisti sa o gaseasca intr-o publicatie care sa le fie dedicata. Sa stie ca atunci cand au nevoie, o vor gasi in Pharma Business. De foarte multe ori, in intalnirile cu colegii, acestia ne-au spus ca ar dori sa regaseasca acest lucru intr-o revista a lor. Si poate ca si aspecte cotidiene din viata farmacistilor, inserate in Pharma Business, vor duce la o crestere a prestigiului revistei. Nu ca nu l-ar fi avut si pana acum! Pharma Business fost bine primita, dar cred ca acum, conturarea si canalizarea pe domeniul farmaceutic va aduce un succes sporit.

Va invit la un cuvant de incheiere...

Inchei cu acelasi indemn pentru colegii mei farmacisti, sa fie echilibrati. Le spuneam inainte de aderare ca vine un an greu, 2007, dar nu am banuit atunci ca vor fi altii si mai grei dupa aceea. Le urez sa aiba pacienta necesara; tarmul se vede, si imi doresc sa ajungem la tarm, sa putem beneficia de un ragaz si sa profitam putin de toata munca pe care am depus-o. Si le urez succes!