Interviu cu Dan Zaharescu, Director Executiv al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente.

De la 1 iulie a.c. ati lansat Codul de practica privind relatiile dintre companiile de medicamente si organizatiile de pacienti. Ce reprezinta acest cod de practica, care sunt principiile pe care le contine?

Industria farmaceutica are multe interese comune cu organizatiile de pacienti, cu asociatii care ofera asistenta pacientilor. Prin colaborarea cu aceste ONG-uri, exista posibilitatea sa intelegem mai bine nevoile pacientilor si sa diversificam, sau sa adaptam formele de sprijin.
In acest context, codul de practica privind relatiile dintre companiile membre ARPIM si asociatiile de pacienti a aparut ca o necesitate fireasca. A fost elaborat tocmai pentru a asigura relatiilor dintre industria farmaceutica si asociatiile de pacienti un cadru etic si transparent. Principiile continute de acest cod sunt unanim acceptate de ambii parteneri, atat de industrie, cat si de asociatii si sunt reprezentate de:

• respectarea independentei partilor si a autonomiei de decizie in cadrul parteneriatelor incheiate;
• incheierea de intelegeri scrise care sa defineasca clar in ce consta suportul oferit de companiile farmaceutice;
• respectarea interdictiei de a promova medicamentele care se elibereaza pe baza de prescriptie medicala in interiorul si prin intermediul acestor organizatii;
• transparenta informatiilor despre organizatiile de pacienti care sunt sprijinite, mentionarea formei de sprijin acordate, cu obligatia asumata, de a declara anual procentul finantarilor primite de catre organizatiile de pacienti de la diferitele companii farmaceutice;
• interdictia aplicata companiilor farmaceutice de a cere sau de a impune finantarea dintr-o singura sursa a organizatiilor de pacienti si incurajarea finantarii din surse multiple.

In ce consta concret transparenta practicilor de piata si asigurarea relatiilor etice cu organizatiile de pacienti pe care le promoveaza codul?

Transparenta informatiilor presupune, conform Codului ARPIM, publicarea anuala pe pagina de web a fiecarei companii farmaceutice a unor informatii precum:

• asociatiile de pacienti care sunt sprijinite;
• profilul acestor asociatii;
• data de la care sunt sprijinite de catre compania farmaceutica respectiva;
• care este forma de sprijin si la ce valoare s-a ridicat in anul precedent;
• care este procentul reprezentat de finantarea companiei, in totalul bugetului asociatiei.

Care sunt organizatiile de pacienti care vor beneficia de acest cod de practica?

Cum promoveaza ARPIM dezvoltarea tehnologica si economica a industriei farmaceutice din Romania?

In general, ARPIM-ul nu a avut o implicare directa in dezvoltatea industriei farmaceutice romanesti. Au existat de-a lungul anilor parteneriate intre unele companii membre si firme romanesti, uneori chiar achizitii - cazul Europharm, dar lucrurile nu au mers mai departe de atat. Exista insa o oportunitate pentru cercetarea stiintifica romaneasca de a se afirma in cadrul unui proiect european, denumit Initiativa pentru Medicamente Inovative, proiect finantat de Federatia Europeana a Asociatiilor din Industria Farmaceutica (EFPIA) si Comisia Europeana.

Acest proiect reprezinta, de fapt, o forma de parteneriat public - privat. Este vorba despre o colaborare pan-europeana, prevazuta sa se deruleze pana in anul 2013, care isi propune sa adune la un loc mari companii farmaceutice, intreprinderi mici si mijlocii, organizatii de pacienti, mediul academic, spitale si autoritati publice din domeniul sanitar.

Proiectul isi propune sa accelereze descoperirea si dezvoltarea de noi medicamente, prin eliminarea strangularilor care apar in procesul de creare a unui nou medicament.

Cum apreciati consumul de medicamente in Romania, comparativ cu tarile din Comunitatea Europeana?

As privi lucrurile din punct de vedere al cheltuielilor anuale pentru medicamente pe cap de locuitor, decat din punct de vedere al consumului (oricum cele doua sunt strans legate). Ori din acest punct de vedere lucrurile sunt clare: cresterea pietei pe termen scurt si mediu este de neoprit daca dorim sa ajungem la un nivel de acces la tratamente medicamentoase comparabil cu cel din tarile Uniunii Europene vecine noua, cu exceptia Bulgariei. In Romania, se estimeaza pentru anul 2008 cheltuieli de aproximativ 90 - 95 de euro/ locuitor, in timp ce, in alte tari din U.E, sumele sunt de doua - pana la sase ori mai mari.

Care este in momentul de fata situatia pietei farmaceutice in Romania, care este tendinta, de crestere, de stagnare, comparativ cu anul precedent?

In acest an piata farmaceutica a fost in pierdere de viteza, atat datorita conditiilor macroeconomice vitrege, cat si datorita unor interventii ale factorilor de decizie din sistemul sanitar, intre care putem enumera inghetarea cursului de schimb la care se calculeaza preturile medicamentelor, in conditiile unei devalorizari semnificative a monedei locale fata de EUR si CHF. Acest fapt a obligat la mai multa prudenta din partea tuturor actorilor de pe piata. In a doua jumatate a anului ma astept ca lucrurile sa revina la normal si sa incheiem anul 2008 cu o crestere in jurul a 10 - 12%, fata de anul 2007.

Cum se poate creste valoarea pietei farmaceutice din Romania?

Piata farmaceutica romaneasca este inca departe de a fi atins maturitatea. Din acest motiv, consider ca factorul principal care genereaza cresterea ei este sporirea cheltuielilor alocate pentru cumpararea de medicamente, pe cap de locuitor. Aceasta crestere se realizeaza direct prin marirea veniturilor populatiei care sa-si poata permite sa cumpere medicamente mai multe sau mai scumpe, dar si datorita sumelor mai mari alocate din Fondul National Unic al Asigurarilor Sociale de Sanatate.

Celalalt factor de crestere a pietei farmaceutice, respectiv introducerea de noi produse pe piata, este un factor hotarator pentru pietele mature, dar la noi, el va avea pentru inca o bucata buna de timp, un impact modest.

Ati declarat cu ceva timp in urma ca "romanul nu merge decat tarziu la medic". Ati constatat o imbunatatire, cuantificata prin vanzari, a acestei situatii in urma demararii PNESS?

Fara indoiala ca PNESS va avea un impact pozitiv asupra pietei farmaceutice, dar este inca devreme pentru a estima anvergura lui. Preventia, factorul care este stimulat prin acest program, nu genereaza o crestere a consumului de medicamente proportionala cu numarul de persoane care au raspuns la program. Poate reduce insa factorii de risc pentru eventuale urgente medicale grave, a caror rezolvare ar costa sistemul cu mult mai mult.

De mai bine de un an preturile medicamentelor au fost inghetate prin decizia Ministrului Sanatatii. Cum s-a resimtit acesta decizie in piata?

Inghetarea de mai bine de un an a cursului de schimb folosit la calcularea pretului medicamentelor a dus la aparitia unor tensiuni pe piata, fiind unul din factorii care au contribuit la incetinirea cresterii pietei. Aceasta masura, careia i se adauga reducerea adaosurilor de distributie, introducerea preturilor de decontare la medicamentele eliberate pentru pacientii inclusi in programele nationale, au ajuns sa transforme distribuitorii intr-o "supapa de reglare a presiunii", care ia nastere in circuitul producator - distribuitor - farmacie.

Sunt fondate reactiile distribuitorilor?

Distribuitorii au fost obligati in ultimele sase sau opt luni sa faca fata presiunii unor factori perturbatori majori - inghetarea cursului de schimb, devalorizarea monedei nationale in raport cu principalele valute europene, cresterea spectaculoasa a pretului motorinei, presiunile salariale, reducerea adaosurilor de distributie pentru produsele incluse in programele nationale etc., al caror impact este inca departe de a fi trecut si de a putea fi evaluat complet. In acest context, nelinistea si reactiile lor sunt normale.

Orice agent economic, din orice domeniu, ar fi reactionat la fel in fata unor asemenea situatii.

Daca se va insista in acesta decizie, chiar si dupa 1 septembrie, care vor fi urmarile pentru companiile de medicamente si pentru producatori?

Pana acum, producatorii de medicamente au impartit cu distribuitorii riscurile si impactul negativ generat de devalorizarea leului. Trebuie vazut insa, care vor fi conditiile macroeconomice la acea data si care vor fi reglementarile MSP in acel moment. Este dificil de anticipat, pentru ca sunt asteptate unele modificari ale reglementarilor actuale si trebuie multa prudenta in elaborarea oricaror ipoteze de lucru.

Anul trecut au fost mari nemultumiri privind medicamentele incluse in programele oncologice si posttransplant. Se dorea majorarea adaosurilor, pretul lor fiind mult sub cel minim european?

In acest moment, mecanismul pretului de decontare - care a facut obiectul nemultumirilor noastre de anul trecut, a fost generalizat pentru toate produsele incluse in programele nationale. Se asteapta publicarea in M.O. a unui ordin care sa reglemen teze calculul pretului de decontare si a adaosurilor de distributie si din farmacii pentru produsele mai sus amintite.

Se pare ca Ordinul 612 este formulat ambiguu si lasa loc de interpretari. Cum comentati acesta nemultumire exprimata de mai multe "voci" ale jucatorilor din piata de medicamente?

Ordinul 612 a fost elaborat in anul 2002. De atunci s-au schimbat foarte multe lucruri, iar cea mai importanta schimbare este generata de aderarea Romaniei la UE, la 1 ianuarie 2007. De exemplu, in acest moment, operam cu metodologii diferite pentru calculul preturilor pentru produsele fabricate intern, fata de cele fabricate in afara Romaniei, dar tot in tari din UE, fapt care poate fi considerat ca o discriminare de catre producatorii romani. Nu mai putem vorbi de pret CIP in cadrul comertului intracomunitar, in conditiile in care acesta este referinta de calcul conform metodologiei actuale pentru pretul medicamentelor fabricate in afara Romaniei. La toate cele mentionate pana acum, se adauga ambiguitati in textul Ordinului, care lasa loc la interpretari arbitrare si genereaza multe alte neclaritati. O analiza detaliata a textului Ordinului 612, impreuna cu cateva propuneri de modificare, au fost inaintate anul trecut Ministerului Sanatatii Publice, caruia i-am transmis si intreaga noastra disponibilitate la un dialog deschis pentru gasirea unei metodologii de pret transparente si echitabile pentru toti actorii din piata.

A fost adoptata noua lista de compensate si gratuite. Ce aveti de spus?

In 10 iulie 2008, dupa mai bine de trei ani de asteptare, a fost aprobata o noua lista de medicamente compensate si gratuite. Acest eveniment are loc pe fondul unei cresteri semnificative - aproximativ 27% in anul 2008 fata de 2007 - a bugetului alocat medicamentelor de catre MSP si CNAS, dar si pe fondul crearii unui mecanism care sa permita o actualizare anuala a listei, care sa evite blocajele generate de acumularea a numeroase dosare pentru medicamente noi. In acest fel, consideram ca se va asigura un acces corect pacientilor la terapiile cu medicamente moderne, inovatoare, asigurandu-se in acelasi timp si resursele financiare necesare.