Statul a acumulat o datorie de 546 milioane de euro la furnizorii de medicamente si la cei de aparatura medicala. Cea mai mare parte a sumei provine din neplata restantelor catre farmacii. In aceste conditii, profitabilitatea unei farmacii devine o tinta secundara, precedata fiind de lupta pentru supravietuire.

Vindem medicamente la pret de producator! Anuntul, scris mare pe geamurile a tot mai multor farmacii, exprima elocvent disperarea. Masura pare sa fie, pentru multi dintre ei, ultima sansa in lupta cu falimentul, dupa ce in prealabil si-au redus la minimum cheltuielile de functionare. Detinatorii unitatilor de retail farmaceutic cu circuit deschis sunt pusi cu spatele la zid. O mare parte dintre acestia au sacrificat marjele de profit in speranta pastrarii pe linia de plutire a afacerii. Altii au deja lacatul pe usa, doar pentru ca au investit in Romania. Statul nu le-a platit compensatiile datorate pentru medicamentele eliberate pe baza de reteta din luna iulie a anului trecut, adaosurile comerciale pentru medicamentele Rx sunt plafonate, iar regulile jocului se schimba chiar in timpul acestuia, aruncand astfel la cos orice stra tegie pe termen mediu. In orice alt colt de lume, statul nu stie cum sa impulsioneze afacerile si sa ii motiveze pe antreprenori. Iar cand vine vorba de farmacii, mai trebuie luat in calcul si faptul ca prin ele se asigura in fapt accesibilitatea tratamentului pentru pacienti.

"In 2009 situatia s-a inrautatit semnificativ. Amanarea platilor ar putea duce in faliment toate farmaciile mici si mijlocii, in conditiile in care intr-o farmacie costul vanzarilor (al produselor la distribuitori) reprezinta peste 85% din cifra de afaceri", afirma Petru Craciun, directorul gene ral al companiei de studii si analize de piata Cegedim Romania.

Potrivit analizei efectuate de Cegedim, 75,2% din numarul total de farmacii se inscriu in categoria celor mijlocii. Numai un sfert dintre unitatile de retail farmaceutic au venituri lunare suficiente (mai mari de 135.000 lei) pentru a le permite sa reziste regimului impus de autoritati, in care plata se face dupa 210 zile in cazul medicamentelor compensate si gratuite si dupa 120 de zile in cazul celor din programele nationale. Nici mai mult nici mai putin decat sapte respectiv patru luni in care farmacia nu primeste nici un ban de la stat, dar trebuie sa plateasca in schimb medicamentele achizitionate, taxele si impozitele percepute de acesta, salariile, chiriile si utilitatile. Suma restanta este una importanta, in conditiile in care medicamentele Rx au avut anul trecut o cota de piata de 72,3% din tota lul vanzarilor de medicamente. Acest modus vivendi nu putea sa nu lase urme. 1588 de farmacii obtineau anul trecut venituri sub 30.000 de lei. Criza din sistemul de retail farmaceutic nu a ocolit nici macar orasele mari si localitatile limitrofe. Spre exemplu, 9,9% dintre farmaciile predispuse la faliment se aflau localizate in Bucuresti si judetul Ilfov, ceea ce reprezinta un sfert din totalul de 915 unitati din aceasta zona. Un numar de 3.047 farmacii se inscriu in categoria farmaciilor mijlocii - a caror cifra de afaceri lunara varia anul trecut intre 30.000 si 135.000 de lei. Cele mai multe dintre ele, in regiunea Transilvania (inclusiv Banat) - 38% si in Muntenia, Oltenia, Dobrogea - 32,2%, regiuni in care de altfel se afla si cel mai mare numar de farmacii din totalul pe tara - 34,8% respectiv 30,5%. Doar 13,1% dintre farmaciile mijlocii erau din Bucuresti si judetul Ilfov.

Regenararea capitalului...

In aceasta perioada de criza, a devenit o obisnuinta sa numaram noi falimente. In 2009 si-au anuntat insolventa peste 18.400 de firme, iar in acest an se estimeaza ca numarul lor va fi ingrosat cu alte peste 20.000. In noul context economic, orice vulnerabilitate intrinseca - afaceri prost conduse, sau simpla supradimensionare a unui sector, naste falimente. Adevarat in teorie. In practica insa, atunci cand subiectul este business-ul numit farmacie, lucrurile sunt putin mai nuantate.

Numarul farmaciilor la mia de locuitori este printre putinii indicatori la care Romania rateaza ultimele locuri in diferitele topuri care iau in calcul repere din industria sanatatii. Si pentru ca nu numai numarul farmaciilor conteaza, ci si distributia lor geografica, care trebuie sa asigure accesibilitatea la medicatie a tuturor conationalilor, trebuie spus ca mediul rural ramane in continuare "neacoperit", din cauza ineficientei economice a acestui business in localitatile foarte mici unde adesea puterea de cumparare redusa a locuitorilor il face nesuste nabil. Din datele Cegedim rezulta ca numai 18% din numarul total de farmacii era localizat anul trecut in orasele mici (sub 50 de mii de locuitori) si in mediul rural.

Si daca falimentul farmaciilor nu poate fi pus pe seama unui management defectuos, nu poate fi atribuit nici faptului ca ar face parte dintr-un segment de piata supradimensionat. Vina apartine in majoritate statului, care prin institutiile sale, nu isi plateste datoriile catre sistem.

... sinucidere curata

Regenerarea capitalului in piata de retail farmaceutic cu 3,7% in semestrul doi (fata de primul semestru) din 2009 si cu 4,4% in ultimele trei luni ale anului precedent (fata de trimestrul trei) este paradoxala. Dincolo de faptul ca este insignifianta, intru totul explicabil prin contextul vitreg in care farmaciile sunt fortate sa isi defasoare activitatea, pare a fi chiar un demers suicidar. Este aproape imposibil de monitorizat fiecare caz in parte pentru a vedea in ce conjunctura s-a nascut un atare optimism din partea antreprenorului respectiv. Este posibil, ca o mica parte dintre cele 1.526 de farmacii care si-au trecut in cont anul trecut venituri lunare mai mari de 135.000 de lei, sa fi decis sa fructifice o fereastra de oportunitate prin expansiune.

Pe baza rezultatelor cu care industria farmaceutica a inchis anul 2009 rezulta ca, in medie, o farmacie a avut o cifra de afaceri de peste 1,3 milioane lei. Un studiu de caz al cash flowului unei astfel de farmacii, pe care o vom numi "medie", conduce la cateva rezultate interesante, care denota statutul precar al business-ului de retail farmaceutic. Am presupus ca aceasta farmacie "medie" ar avea o sustinere din partea CNAS de 50%. Orice crestere a proportiei de medicamente compensate sau gratuite in totalul structurii vanzarilor ei ii inrautateste performantele financiare. Din acest studiu de caz rezulta ca, in conditiile in care in semestrul doi farmacia nu a primit niciun ban din partea statului pentru medicamentele Rx eliberate, proprietarul ei trebuia sa aduca de acasa sau sa fi inceput anul cu provizioane in valoare totala de aproximativ 218.000 lei, ca sa obtina la finalul lui un pro fit de zero lei! La o functionare normala, anul trecut aceeasi farmacie ar fi reusit sa obtina un profit de aproape 42.000 lei, ceea ce inseamna ca provizionul amintit s-ar fi putut strange in peste cinci ani, cu conditia tezaurizarii profiturilor in toata aceasta perioada! Altfel spus, din activitatea de baza, farmacia medie a pierdut anul trecut 218.000 lei, ceea ce echivaleaza cu profitul sau de peste cinci ani! In studiul de caz am limitat la 10.000 lei cheltuielile lunare de functionare (chirii, utilitati, paza, salarii). Daca proprietarul si-ar fi permis cheltuieli lunare mai mari de 14.400 lei ar fi intrat pe pierderi din prima luna a anului... Cum mai subzista o farmacie in acest scenariu?! Greu de spus. Taierea salariilor, renuntarea la marja de profit sunt solutii temporare care nu rezolva problema pe termen lung. Iar studiul de caz nu ia in calcul situatia datoriilor si platilor. Un eventual credit prealabil pentru investitii, spre exemplu, sau posibile datorii precedente catre furnizori ar fi putut vulnerabiliza pana la faliment situatia farmaciei "medii".

Folosind acelasi model matematic rezulta ca valoarea totala a datoriilor statului era, in ipotezele de lucru specificate anterior, de aproximativ 1,6 miliarde lei, adica 399 de milioane euro. "In realitate, estimez ca ponderea contributiei din partea statului este mai mare, de 60%-65%, asa incat nivelul datoriilor se apropie de 500 milioane euro, cifra pe care Romania a comunicat-o FMI", a precizat Petru Craciun. In noile coordonate (sustinere medie de 65%), potrivit modelului matematic utilizat, o farmacie ar fi pierdut in medie in 2009, din activitatea de baza, aproape 296.000 de lei, bani pe care detinatorul acesteia i-ar fi strans in conditii normale de functionare, in peste sapte ani! Iar datoria statului catre farmacii ar fi depasit 519 milioane euro!

In aceste conditii nu mai trebuie sa mire pe nimeni ca 25% sau 50% dintre farmacii si-ar putea inchide portile. Cele doua scenarii ar costa statul peste 96 milioane de lei respectiv 315 milioane de lei, numai in primul an, daca se tine seama de indemnizatia de somaj care trebuie platita celor disponibilizati si de neincasarea taxelor pe salarii si a TVA aferente acestor activitati. Fara sa extindem evaluarea la efectele care se vor resimti pe lantul de distributie.