A devenit o obisnuinta emiterea actelor normative fara consulta rea partenerilor sociali. Sau ca urmare a unui proces consultativ caricatural, ce poate fi catalogat drept un soi de dialog al surzilor. Ministeriabililor romani pare sa le fie complet strain conceptul de "studiu de impact". Nici macar vocea industriei care urmeaza a fi reglementata nu ajunge pana la ei. Uneori, in cazurile fericite, apar, ulterior momentului legiferarii, demersuri legislative reparatorii. Nu este cazul industriei farmaceutice, unde sfarsitul de an aduce dimpotriva, noi restrictii impuse de catre stat. Productia de medicamente alaturi de serviciile medicale si de sectorul energetic au ocupat primele locuri in topul celor mai reglementate sectoare in 2008. Insa in acest an, industria farmaceutica reuseste sa se distanteze apoteotic in materie de reglementare. Care vor fi efectele? Raspunsul la aceasta intrebare pare sa nu fi interesat pe nimeni.

Totul a inceput in perioada aprilie - mai, odata cu statutarea noilor reguli de stabilire a preturilor medicamentelor de uz uman. Moment care a coincis si cu eliminarea diferentelor intre producatorii de medicamente romani si straini sau cu actualizarea marjelor permise pe lantul de distributie.

Asimetrii flagrante

Faptul ca preturile medicamentelor compensate si gratuite sau adaosurile comerciale de pe lantul de distributie sunt reglementate este perfect normal. Asta in contextul in care nicio tara din lume nu a gasit reteta echilibrului intre cheltuielile bugetare pentru servicii de sanatate si starea de sanatate a cetatenilor sai. De la rezonabilitatea acestui principiu pana la modul in care este pus in practica este cale lunga.

Datele furnizate de compania de analiza si studii de piata Cegedim Romania ne ofera o imagine de ansamblu asupra valorii pietei farmaceutice si a marjei brute de pe fiecare veriga a lantului de distributie pentru perioada 2008 - 2009. Studiul Cegedim - Pharma & Hospital Report si estimarile companiei pentru 2009 nu lasa nici un dubiu: piata farmaceutica devine tot mai putin atractiva pentru producatori. In timp ce marja bruta la nivelul fabricantilor de medicamene scade in 2009 cu 9% fata de 2008, farmaciile si distribuitorii vor inregistra cresteri cu 26% respectiv 46% ale acestui indicator fata de anul precedent. Este adevarat, companiile de pe lantul de distributie s-au "bucurat"de toate "beneficiile"carentelor de finantare din anii precedenti, multe dintre ele atingand sau chiar depasind pragul falimentului. La sfarsitul anului 2008, in Romania activau aproape 100 de companii producatoare, 39 de distribuitori si 6.100 de farmacii comunitare. Potrivit datelor Cegedim, in 2009, in urma modificarilor legislative care au marcat inceputul de an, pacientii vor continua sa foloseasca medicamente in valoare de aproape 2,4 miliarde de euro, din care aproximativ 200 de milioane va fi TVA. Fata de anul precedent diferentele sunt nesemnificative (!), in scadere cu 1% pentru fiecare dintre cei doi indicatori.

Cum sunt impartiti acesti bani? In 2009, marja bruta cumulata la nivelul farmaciilor va fi de 350 de milioane de euro, valoarea marjei brute agregate la nivelul distributiei va fi de 218 milioane euro, iar producatorilor le va reveni restul de 1.630 de milioane euro. In medie, o farmacie lucreaza astazi cu o marja bruta lunara de 4.750 de euro, iar un distribuitor opereaza cu o marja bruta medie lunara de aproape 466 de mii de euro. Pe cele doua segmente ale lantului de distributie valoarea cifrei de afaceri cumulata va scadea cu 1% in cazul farmaciilor si cu 5% in cel al distribuitorilor.

"In fapt, cele peste 6.000 de farmacii au realizat cifre de afaceri destul de neomogene. Peste 50% dintre farmacii sunt localizate in orasele mari (universitare de traditie sau peste 250.000 locuitori), in timp ce 27,9% se regaseste in orasele de marime mijlocie (intre 50.000 si 250.000 locuitori), iar 21,6% in orasele mici si in zonele rurale", ne-a declarat Petru Craciun, directorul general al Cegedim Romania. "Pentru a pastra un nivel de accesibilitate european − o farmacie la 4.000 de locuitori, o unitate de marime medie, va trebui sa se descurce cu o marja bruta de putin peste 5.000 euro pe luna, ceea ce nu ar fi chiar imposibil. Insa orice reducere a adaosului farmaciei la contractarea de medicamente compensate va arunca in aer atat viabilitatea acestui business cat si accesibilitatea tratamentului pentru pacienti", a adaugat directorul general al Cegedim Romania.

Cea mai mare scadere a cifrei de afaceri agregate si a marjei brute va reveni in acest an producatorilor, care vor inregistra o diminuare cu cate 9% a celor doi indicatori. "Personal, ma tem ca lucrurile ar putea evolua sensibil mai rau decat am estimat. Producatorii isi vor diminua expunerea la piata romaneasca. Finantarea publica va intampina dificultati, ducand la o noua acumulare importanta de arierate la nivelul farmaciilor si distribuitorilor, la care jucatorii mici nu vor putea rezista. Ceea ce este cel mai important – pacientul va risca sa gaseasca tot mai greu medicamentul necesar si sa bage mana mai adanc in buzunar pentru a si-l putea procura. Pentru ca cele mai mici preturi inseamna aproape automat, in orice economie de piata, produse si servicii deficitare" a concluzionat Petru Craciun.

Recentele rezultate anuntate de Cegedim pentru trimestrul doi au dovedit ca anticiparile pesimiste erau indreptatite. Numarul medicamentelor eliberate cu prescriptie a scazut cu 7%, semn ca piata si-a ajustat oferta, in incercarea legitima de a-si conserva profitabilitatea. "Valorile inregistrate in trimestrul II sunt o rezultanta mai degraba a masurilor legislative (reducerea preturilor la medicamentele cu prescriptie) decat a crizei (scaderea vanzarilor la medicamentele care se vand fara prescriptie). Problemele vor continua din cauza «asteptarilor» de functionare neprofitabila a lantului de aprovizionare, cat si a riscurilor de indisponibilitate la unele medicamente generice", precizeaza reprezentantul Cegedim.

In final, pacientul plateste

Avea sa vina curand data de 30 septembrie, data care pentru industria farmaceutica va ramane in istorie una fatidica. Dintr-un foc, in aceeasi zi, aveau sa fie lansate la apa doua torpile. Pe de o parte, Guvernul a decis cresterea termenului de plata a medicamentelor cu si fara contributie personala la 120 de zile, respectiv 90 de zile pentru medicamentele din programele nationale de sanatate, plata acestora facandu-se in 2010 (!). Pe de alta parte, producatorilor de medicamente li s-a impus, incepand cu 1 octombrie sa cotizeze cu procente intre 5% si 11%, in functie de volumul vanzarilor, la astuparea gaurilor negre din bugetul destinat sanatatii. Ex-Ministrul Sanatatii, aprecia ca numai in 2008 se vor strange astfel aproximativ 100 de milioane lei.

"Implementarea masurilor de la 1 octombrie va crea dificultati majore producatorilor de medicamente, care pentru unii vor fi insurmontabile. Preturile mici (referinta la minimul inregistrat in cele 12 state cu care se face comparatia la care se adauga limitarea preturilor medicamentelor generice la 65% din pretul produsului princeps), cursul valutar fix, marirea puternica a termenelor de decontare, fac deja situatia destul de dificila. Introducerea clawback-ului (5 - 11%) reprezinta o taxa suplimentara care va duce in final la afectarea importanta a asistentei cu medicamente a pacientului din Romania, atat prin prisma portofoliului (ofertei) de produse, cat si a volumului acestora", conchide Petru Craciun.

Sistemul cost-volum este practicat si in alte state, insa acolo lipseste presiunea pe preturi care se simte din plin in Romania. Autoritatile trebuie sa faca dovada volumelor pentru care doreste suprataxarea producatorilor de medicamente, insa in lipsa unui sistem informatic integrat, acuratetea acestor date lasa de dorit.

Companiile, indiferent de industria in care activeaza, au ca ratiune de a exista asigurarea unui anumit nivel al profitului pentru actionarii lor. Producatorii de medicamente nu fac exceptie de la regula. Si asta este perfect natural, daca tot nazuim spre capitalism. In conditiile aratate mai sus, managerul unei firme producatoare de medicamente are la dispozitie putine variante pentru a incerca sa conserve, legitim, profitabilitatea companiei pe care o conduce.

Si oricare dintre deciziile pe care le va lua se va intoarce impotriva bugetului CNAS si a pacientilor. Probabil ca pe viitor decidentii companiilor de profil vor restructura portofoliul de produse comercializate pe piata romaneasca, in sensul pastrarii medicamentelor cu profitabilitate maxima. Asa incat nu trebuie sa surprinda pe nimeni daca pe viitor vor disparea din rafturi medicamente generice ieftine. Bolnavii vor fi nevoiti sa isi satisfaca nevoile apeland la produsele scumpe, ceea ce va pune o presiune suplimentara pe bugetul CNAS. Un alt mod de a salva ceea ce se mai poate salva ar putea fi scumpirea medicamentelor fara prescriptie. In actualul context de criza, in care puterea de cumparare a populatiei s-a redus dramatic, o astfel de masura ar echivala cu un deficit semnificativ in gasirea unui tratament potrivit, fie si pentru bolile comune.

Ramane de vazut daca, in noile conditii, veniturile estimate de autoritati vor avea nivelul scontat. Intotdeauna majorarea taxelor peste un anumit prag determina o reducere a incasarilor bugetare. Cu atat mai probabil ar putea fi un astfel de scenariu in actualul context general, du blat de cel specific industriei farmaceutice. Si atunci se pune intrebarea: chiar merita? Merita piata romaneasca sa devina una ostila pacientilor sai?