|
Criza economica a taiat in acest
an 30% din bugetul pentru
sanatate comparativ cu
anul trecut, ceea ce acutizeaza
discutiile despre eficienta folosirii
banului public. Potrivit lui Irinel Popescu,
presedintele Casei Nationale de Asigurari
de Sanatate, dupa un buget de 18 miliarde
de lei in acest an, care include creditele pentru
supravietuirea in ultimul trimestru, Casa
vizeaza anul viitor un buget de 21,3 miliarde
de lei. "Consideram ca un asemenea buget
poate face sistemul sa functioneze", a spus
Popescu.
Serviciile trebuie reduse
la nivelul resurselor
Principalele concluzii ale raportului SAR
vizeaza masurile necesare pentru cresterea
eficientei folosirii banilor publici, intre care
prima masura se refera la limita rea valorii
serviciilor decontate de stat pana
la nivelul resurselor. Sistemul actual
porneste de la ambitii foarte mari de
tratament si compensare in raport cu
resursele financiare existente, fiind caracterizat
de intarzieri cronice la plata,
care afecteaza, pana la urma, afacerile
tuturor jucatorilor din sistem, si inclusiv
interesul pacientilor. Practic,
necesitatile de tratament sunt atat
de mari, pe un buget in contractie drastica,
incat chiar si o abordare electorala nu pare
disproportionata in raport cu nevoile, desi
este major disproportionata in raport cu
resursele.
O a doua masura ar fi identifica rea
ariilor terapeutice prioritare, care sa fie privite
si finantate de o maniera integrata, atat ca
tratament cat si ca medicatie. Iar prioritatile
sa aiba la baza frecventa bolilor. Aici, finantarea
unor studii epidemiologice se
apreciaza ca ar fi de un mult mai mare
efect decat, de exemplu, un program
ca evaluarea starii de
sanatate a populatiei, care
a ingropat 300 de milioane
de euro din banii
contribuabililor
si a ajuns la concluzii
similare cu cele
ale unor
stu dii care
ar fi fost
mult mai ieftine
daca ar
fi fost facute
pe esantioane
reprezentative. Studiile epidemiologice,
considera SAR, permit identificarea mai multor prioritati. Eficienta
acestora ar fi cu atat mai mare in conditiile in
care piata locala este recunoscuta pentru lipsa
datelor statistice, care sa ajute atat ministerul
sa-si dimensioneze politicile, cat si firmele
de profil, astfel incat sa cunoasca gradul de
diagnosticare din piata si necesitatile. Toti
jucatorii din piata de sanatate, atat statul
cat si marile multinationale sau firme locale,
spun ca datele statistice disponibile la noi au
un mare grad de incertitudine si, in cel mai
bun caz, au un caracter orientativ.
Lista de compensate, stabilita
pe criterii de cost-eficienta
In opinia SAR, lista de medicamente
compensate, unde se focalizeaza subventiile
statului in materie de medicamente, ar trebui
stabilita pe baza eficientei de cost si a efectului
terapeutic, fara a renunta, pe fondul necesitatii
reducerii resurselor, la introducerea tratamentelor
inovatoare. Instituirea ghidurilor terapeutice
ar elimina subiectivitatea medicilor in
alegerea unui tratament, oferind repere confortabile
pentru alegerea unei anumit tratament,
pe baza elementelor de cost-eficienta.
De altfel, abordarea cost-eficienta este si cea
clamata de firmele de medicamente.
Raportul SAR se declara pentru limitarea
masurilor administrative legate de
stabilirea preturilor, care ar avea un efect
anticoncurential. De altfel, potrivit concluziilor
rezultate din experienta de dupa
1 aprilie 2009, cand Ministerul Sanatatii
a redus cu peste 10% preturile la medicamentele
din import, cei care au fost loviti
cel mai puternic de aceasta masura au fost
producatorii de medicamente ieftine, inclusiv
producatorii romani.
Intelegerile cost-volum,
recomandate in locul stabilirii
administrative a preturilor
In locul acestor interventii administrative
pe pret, incriminate inclusiv de Comisia
Europeana, autorii raportului SAR considera
ca pot fi implementate masuri de politica
publica. O recomandare pe care de altfel o
anunta si actualul Ministru al Sanatatii la inceputul
mandatului sunt intelegerile costvolum.
Acestea presupun ca pretul medicamentelor
pe unitate sa scada in conditiile in
care volumele cresc, iar nivelurile sa fie stabilite
in contractele intre producatori sau distribuitori
si beneficiari, respectiv Casa Nationala de
Asigurari de Sanatate sau spita lele. "O asemenea
masura, practicata in statele vest-europene,
presupune ca auto ritatile si producatorii
de medicamente sa agreeze de la inceput
un pret mai scazut pe unitate, autoritatile
obligandu-se sa asigure, in schimb, un anumit
numar de pacienti", explica Dan Zaharescu,
director executiv al Asociatiei Producatorilor
Internationali de Medicamente (ARPIM).
Specialistii SAR considera ca acest sistem
nu distorsioneaza piata, spre deosebire de
sistemul actual, cel al alegerii pretului minim
la medicamente din preturile aceluiasi produs
dintr-un panel de 12 state europene.
Seful ARPIM spune ca autoritatile locale
aleg ca pret de referinta, de exemplu, un pret
minim dintr-un stat european, dar acesta
poate fi mult mai mic pentru ca era stabilit
in urma unei intelegeri cost-volum.
Cheltuielile cu medicamentele,
un sfert din cheltuielile publice
cu sanatatea
Potrivit raportului SAR, cheltuielile cu medicamentele
sunt numai un aspect dintr-o
problematica mult mai ampla a sistemului de
sanatate, a carui ineficienta are mult mai multe
surse, prima fiind ponderea mare a cheltuielilor cu
spitalele. Desi medicamentele nu reprezinta mai
mult de 25% din cheltuielile publice ale sistemului
de sanatate, iar cele compensate nu mai mult
de 10%, eforturile guvernantilor se concentreaza
pe reducerea acestora. Astfel incat producatorii au
primit in acest an reducerea cu 10% a pretului
la medicamentele din import, au preluat riscul
valutar de la distribuitori, si, pe final de an, au
primit ordonanta de la ministrul Bazac in urma
caruia trebuie sa plateasca o parte din produsele
consumate in piata, prin sistemul de clawback.
In aceste conditii, raportul SAR subliniaza faptul
ca producatorii nu vor mai considera rentabil sa
aduca produse noi in Romania.
|
