Platile informale la medic, practica larg raspandita in toata regiunea Europei Centrale si de Est, reprezinta un potential important de crestere pentru sectorul privat, se arata intr-o analiza recenta a companiei de consultanta Delloite.

Aceste sume numara in regiune peste cinci miliarde de dolari. Potentialul din sistemul de sanatate est european a fost deja simtit de fondurile de investitii dar si de investitori individuali, care curteaza asiduu operatorii individuali.
Factorii de natura sa explice acest interes deosebit sunt schimbarile care se prevad in structura demografica din regiune, pe fondul imbatranirii populatiei, dar si a cresterii continue a puterii de cumparare.

Cheltuielile cu sanatatea in aceasta zona sunt estimate sa creasca cu 1,2% pana la 2% din PIB numai ca urmare a cresterii ponderii populatiei in varsta. Un al doilea aspect de natura sa dinamizeze piata de sanatate este dezvoltarea sectorului medical privat, care ofera o alternativa de calitate superioara serviciilor din sectorul de stat. Pe aceasta diferenta de calitate din ce in ce mai multi consumatori vor migra catre oferta privata, apreciaza consultantii Delloite.

Un al treilea motor de crestere a pietei de healthcare este aparitia unui consumator de servicii de sanatate din ce in ce mai educat, in tema cu ultimele descoperiri si tratamente in domeniu, ceea ce va atrage o diversificare a ofertei, cu aparitia unor servicii supraspecializate.

Decalajul actual dintre nivelul cheltuielilor cu sanatatea in centrul si estul Europei fata de Europa de vest, de la 6% la respectiv 9,4% din Produsul Intern Brut, rezerva un important potential de crestere pe termen mediu. In Uniunea Europeana ponderea fondurilor publice in totalul cheltuielilor cu sanatatea este, in medie, de 75%, ceea ce face ca dezvoltarea sectorului medical privat sa fie dependenta de potentialul de a dezvolta parteneriate public private, astfel incat serviciile private sa poata fi decontate de sistemul de asigurari de sanatate de stat.

Experienta statelor din regiune poate fi utila pentru Romania, care are inca o piata de sanatate privata prea putin dezvoltata, evaluata la circa 200 de milioane de euro.

POLONIA: PRIVATII SUBCONTRACTEAZA SERVICII DE LA UNITATI DE STAT

Piata globala de sanatate se ridica la 26 miliarde de dolari, din care 6,8 - 8,8 miliarde se afla in maini private. Din aceasta suma, circa 0,4 miliarde dolari reprezinta asigurarile de sanatate private si serviciile de sanatate pe baza de abonament. Volumul platilor informale din sistemul public este estimat la 2,6 miliarde de dolari.

Fondul National de Sanatate poate incheia contracte si cu furnizori privati de sanatate, ale caror servicii sunt decontate pe baza unor preturi prestabilite pentru fiecare serviciu. Exista furnizori privati care nu se afla in contract direct cu NFZ, dar obtin fonduri publice devenind subcontractori pentru furnizorii de sanatate de stat. Furnizorii privati au fost autorizati sa existe din 1991. Contributia la sistemul national de asigurari de sanatate este obligatorie. Sistemul polonez se bazeaza pe sistemul de asigurari de stat, 70% din cheltuielile totale cu sanatatea fiind din fonduri publice.

Studiul Delloite estimeaza ca sistemul privat de sanatate are o prognoza de crestere foarte buna in Polonia, desi si in perioada 1999 - 2006 cresterea acestui domeniu a fost sustinuta.

In acest moment serviciile private sunt relativ scumpe, de aceea cererea pentru acestea este marginala. Totusi, economia poloneza este in crestere, iar multe companii incep sa foloseasca serviciile medicale ca pe o modalitate de recompensare a personalului.

Conform unui studiu sociologic recent, 20% din polonezi sunt de acord sa plateasca suplimentar pentru asigurari de sanatate privata, in timp ce alti 30% au spus ca ar dori sa le achizitioneze, dar nu si le permit. In timp ce cheltuielile cu sanatatea per ansamblu au crescut cu 5% intre 1999 - 2006, sumele cheltuite pe abonamente si plata per serviciu in privat au crescut cu 24%, la 300 de milioane de dolari. Totodata, asigurarile de sanatate au crescut cu 50%, ajungand la 20 - 40 milioane de dolari in 2006. Cifrele de afaceri ale furnizorilor din mediul privat au crescut cu 30 - 40%.

CEHIA: REFORMA PENTRU EFICIENTIZARE

Cehii cheltuiesc pentru sanatate 7% din PIB, respectiv 11,9 miliarde dolari, in 2006. Marea majoritate a cheltuielilor de sanatate se face prin sistemul public de asigurari, cheltuielile publice reprezentand 88,7% din totalul cheltuielilor cu sanatatea.

Sistemul de asigurari se bazeaza pe asigurarile de sanatate de stat, furnizate de Compania de Asigurari de Sanatate de Stat, precum si de alte companii de asigurari profesionale sau ale salariatilor. Acest sistem acopera atat furnizorii privati, cat si pe cei de stat. Primele platite de cetateni sau de stat sunt redistribuite catre companiile de asigurari de sanatate in functie de structura asiguratilor - sex, varsta etc.

Contractul standard intre o companie de asigurari si un spital se bazeaza pe o combinatie de plati fixe, taxa per serviciu si DRG (diagnostic- related group), un sistem corelat cu volumul de ingrijire. Un spital, de exemplu, primeste o crestere procentuala data fata de valoarea rambursata in anul precedent daca indeplineste un anumit volum de ingrijire (masurat printr-o combinatie de plata per serviciu si o masurare DRG). Unul din scopurile actualei reforme este transformarea sistemului DRG in principalul sistem de rambursare, astfel incat furnizorii de servicii de sanatate sa fie platiti pentru cazurile pe care le trateaza in loc sa fie platiti cu o suma fixa.

Segmentul privat, evaluat la 2 miliarde dolari, este cea mai mica componenta a pietei, reprezentand 11,3% din totalul cheltuielilor cu sanatatea. Cea mai mare parte a cheltuielilor private se face in zona platii per serviciu, desi sistemul de asigurari private castiga din ce in ce mai multa popularitate.

Reforma pe care o traverseaza sistemul de sanatate are scopul de a creste competitia atat intre companiile de asigurari, cat si intre furnizorii de servicii. Pachetul standard de ingrijire si servicii garantat prin sistemul public urmeaza sa fie stabilit in 2009, acest sistem urmand sa dezvolte asigurarile de sanatate comerciale. Acestea vor acoperi costurile unor servicii inalt specializate, neacoperite de pachetul de stat.

UNGARIA: SISTEMUL PRIVAT SE DEZVOLTA INDEPENDENT DE CEL DE STAT

Ungurii au cheltuit anul trecut 7,9% din PIB pentru sanatate, respectiv 10,3 miliarde dolari, din care in maini private se afla 2,9 miliarde dolari.

Cheltuielile cu sanatatea urmeaza sa creasca pana in 2010 la 15 miliarde dolari. Circa 72% din finantare se face prin sistemul de asigurari de stat, sectorul privat crescand prin co-plata si prin scheme private de asigurari. Cheltuielile private includ o recent introdusa coplata, la toate nivelurile de servicii de sanatate, precum si plati directe din buzunarul pacientilor. Ca in toata regiunea, platile informale au un volum important.

Serviciile de sanatate sunt finantate in principal prin sistemul social de asigurari. Predominant serviciile sunt livrate de furnizori de stat aflati in contract cu Casa, dar aceasta incheie nediscriminatoriu contracte cu furnizorii de servicii private si cei de stat.

In 2003, parlamentul a dat o noua lege, prin care investitorii privati pot prelua mai usor participatii in spitale si policlinici. Totusi, marea majoritate a spitalelor sunt in continuare sub controlul autoritatilor. Exista o serie de spitale operate de companii private, insa nici un spital nu este operat in mod curent sub o schema de parteneriat public privat.

SLOVENIA, CELE MAI MARI CHELTUIELI CU SANATATEA DIN REGIUNE

Totalul cheltuielilor cu sanatatea este estimat la 4,8 miliarde de dolari, circa 8,7% din PIB, din care 1,3 miliarde de dolari este in maini private. Cheltuielile ridicate cu sanatatea pe cap de locuitor plaseaza Slovenia in fruntea statelor europene, chiar inaintea unor state vechi membre UE. Aproape trei sferturi din cheltuielile cu sanatatea se fac in sistemul public, insa acest procentaj scade lent, dar constant.

Slovenia are un sistem national de asigurari de sanatate, contributiile obligatorii finantand un sistem de stat de retele si clinici bine dezvoltat. Sistemul de asigurari de sanatate actual a fost introdus in 1992. Conform statutului, cetatenii asigurati au dreptul inclusiv la ajutoare de deces, finantarea cheltuielilor de deces, sau rambursarea cheltuielilor de calatorie pentru obtinerea unor servicii de sanatate. Exista o serie de servicii neacoperite de asigurarea de baza, pentru care cetatenii trebuie sa plateasca integral sau, in caz ca au o asigurare suplimentara, sa le plateasca printr-un sistem de coplata.

In 2006, Compania de asigurari de sanatate de stat a incheiat contracte cu 1.628 de furnizori, 219 institutii publice si 1.409 private. O crestere a sectorului privat se manifesta in special in domeniul stomatologic. In 2004, 54% din activitatea stomatologica se derula in clinici stomatologice private.

BULGARIA: CHELTUIELILE PRIVATE SUNT PLATILE INFORMALE

Valoarea cheltuielilor cu sanatatea este de 4,9 miliarde de dolari, partea privata - evaluata la 2,3 miliarde dolari - fiind constituita in special din platile informale. Sistemul de asigurari de sanatate e monopol de stat, in fiecare an fiind stabilite intre furnizorii de servicii de sanatate si casa de asigurari valoarea sumelor rambursate. Spitalele si medicii semneaza contracte individuale cu casa de asigurari. Clinicile private decid daca sa intre in contract cu casa de asigurari sau nu. Platile informale sunt facute pentru servicii care in mod oficial sunt servicii gratuite.

Sectorul medical privat cuprinde in special farmacii, clinici stomatologice, laboratoare si alte unitati specializate, si mai putin unitati de ingrijire primara. In ultimii ani, medicii care lucrau pe cont propriu au suferit din cauza faptului ca cetatenii nu au mai putut plati sumele informale si au fost nevoiti sa intre in contract cu casa pentru a-si asigura un venit constant. Sistemul are potential important de crestere, desi dezvoltarea sistemului medical privat are o anumita intarziere in dezvoltare fata de celelalte state din regiune.