Una dintre cele mai mari firme de asigurari din lume, Lloyd's, a lansat luna trecuta un raport-avertisment in ceea ce priveste iminenta unei pandemii de gripa.

Raportul, intitulat "Pandemiile - Impactul Potential asupra Asigurarilor", sustine ca o astfel de catastrofa mondiala ar putea afecta PIB-ul global cu 10%, lasand asiguratorii sa infrunte pierderi majore. Raportul a subliniat cateva concluzii deloc imbucuratoare pentru omenire:

1. O pandemie este inevitabila. Cu o frecventa de aparitie atestata istoric de 30-50 de ani, este prudent sa presupunem ca o pandemie va izbucni candva in viitor. Gravitatea unor asemenea evenimente variaza foarte mult; unele estimari sugereaza faptul ca, pana acum, cea mai severa pandemie a ucis, in 1918, pana la 100 de milioane de persoane. Multe pandemii ii afecteaza pe cei tineri si pe cei varstnici, insa unele dintre ele (inclusiv evenimentul din 1918) ii pot afecta, in mod pervers, pe cei mai sanatosi.

2. E posibil ca pandemia din 1918 sa nu fi fost cel mai rau caz. Este fara indoiala adevarat ca evenimentul din 1918 a fost extrem in comparatie cu alte pandemii inregistrate in istorie. Oricum, multe scenarii publicate ce prezinta "cazul cel mai defavorabil" iau 1918 ca punct de referinta. Exista pericolul sa fim prea optimisti din pricina acestui unic scenariu. Exista si alte forme de pandemie pe langa gripa, iar unele sunt asociate cu un risc de mortalitate mai ridicat. Pregatirea pentru pandemie ar trebui sa ia in considerare o varietate de scenarii, pentru a fi siguri ca planurile sunt suficient de flexibile.

3. Impactul economic poate fi semnificativ. Se estimeaza ca o repetare a evenimentului din 1918 va cauza o recesiune globala al carei impact va atinge valori cuprinse intre 1% si 10% din produsul intern brut global. Majoritatea industriilor vor fi afectate, unele mai mult decat altele. In special industriile care presupun un contact fata in fata semnificativ vor resimti impactul. Investitiile companiilor de asigurari pot fi afectate, in functie de gradul lor de siguranta. Efecte economice si sociale mai ample pot duce la forme secundare de pierderi pentru asiguratori.

4. Sunt posibile numeroase pierderi pentru companiile de asigurari. Pentru unele categorii de afaceri, cum sunt asigurarile de viata si de sanatate, este limpede ca impactul va fi negativ. Pentru alte categorii de afaceri, situatia este mai putin clara, insa multe forme ale asigurarii de raspundere civila, incluzand riscuri generale, asigurarea managerilor (D&O) si de malpraxis medical, precum si produse specifice ce acopera intreruperea afacerii sau anularea evenimentului ar putea fi afectate de asemenea. Limitele interne ale pierderilor cauzate de pandemie (verticale si laterale) ar putea include aceasta expunere la riscuri.

5. Pot aparea efecte secundare. Evenimentele care genereaza tulburari globale si sociale pot da nastere unor efecte secundare considerabile. E departe de a fi clar care dintre acestea vor aparea (daca vor aparea), insa, pentru a planui revenirea la normalitate, merita sa le luam in calcul pe toate. De exemplu, anarhia din New Orleans de dupa uraganul Katrina s-ar putea repeta in cazul in care fortele de politie sunt afectate. Pretentii traditionale, precum pierderile cauzate de incendii, ar putea fi exacerbate daca serviciile de pompieri nu mai sunt eficiente si daca stocurile comerciantilor sunt insuficiente.

OMENIREA IN FAZA PREPANDEMICA

Nu toate pandemiile sunt legate de gripa; acest aspect este discutat mai pe larg in sectiunea "alte forme de pandemie". Totusi, din cauza anumitor nelinisti curente, Organizatia Mondiala a Sanatatii (WHO - en. World Health Organization) a initiat un set de instructiuni specifice privind pandemiile de gripa.

Astfel, sunt precizate trei conditii ale unei asemenea pandemii: 1. apare un nou subtip de virus al gripei; 2. el infecteaza oamenii, cauzand boli grave; si 3. el se raspandeste usor si sustinut in randul oamenilor.

Planul global de pregatire impotriva gripei al WHO defineste etapele pandemiei de gripa, evidentiaza rolul jucat de WHO si recomanda cele mai potrivite masuri nationale care trebuie luate inaintea si i n timpul unei pandemii. Fazele sunt urmatoare:

Perioada interpandemica:

Faza 1: Nici un nou subtip al virusului de gripa nu a fost detectat la oameni.
Faza 2: Nici un nou subtip al virusului de gripa nu a fost detectat la oameni, insa o varianta animala a sa ameninta imbolnavirea oamenilor.

Perioada de alerta pandemica:

Faza 3: Infectie/i umana/e cu un nou subtip, insa fara raspandire sau cu raspandire redusa.
Faza 4: Grup(uri) mic(i) cu transmitere de la om la om limitata si localizata.
Faza 5: Grup(uri) mai mare / mari, dar cu raspandire de la om la om, tot la nivel local.

Perioada pandemica:

Faza 6: Transmitere intensificata si sustinuta in randurile populatiei.

FAPTE SI STATISTICI

Raportul prezentat de Lloyd's previzioneaza ca o pandemie este inevitabila. Au existat o serie de pandemii de-a lungul timpului, iar din secolul XVII ele au avut o frecventa de aparitie intre 30 - 50 de ani. Ne aflam in prezent in Faza 3 a planului WHO, din pricina ingrijorarilor privind Gripa Aviara H5N1.

Ultima pandemie de gripa a avut loc in anul 1968. SIDA reprezinta o pandemie ce se mani festa in prezent. Pandemiile variaza ca impact de la multe sute de mii pana chiar la sute de milioane de morti. Gravitatea si impactul sunt foarte nesigure: unele pandemii i-au afectat pe cei tineri si batrani, pe cand altele au avut impact asupra populatiei active.

Pandemia de gripa din 1918 a aparut imediat dupa sfarsitul Primului Razboi Mondial si a ucis mai multi oameni decat conflagratia insasi. Numarul estimat de morti variaza considerabil intre 20 si 100 de milioane. Acest eveniment se distanteaza ca cea mai grava pandemie de gripa atestata. A infectat aproximativ 30% din populatie si a avut o rata de mortalitate de pana la 2,5%.

In mod neobisnuit, aceasta pandemie a afectat cel mai mult persoanele cu varste cuprinse intre 20 si 40 de ani (cei mai tineri si mai batrani au fost si ei afectati, dar nu mai mult decat in cazul unei gripe sezoniere obisnuite). O posibila explicatie a acestui fenomen este faptul ca respectiva specie de virus (H1N1) a provocat o reactie exagerata a sistemului imunitar uman (cunoscuta ca "furtuna citokinika"), afectandu-i, in mod ironic, pe cei mai sanatosi. Cercetari recente sugereaza ca bacteriile care profita de sistemele imunitare slabite si de fluidele din plamani au reprezentat o importanta cauza a mortii in pandemia din 1918, astfel incat antibioticele reprezinta un element esential in orice strategie de aparare. Asistam la un proces continuu de mutatie a virusilor animali, dintre care unii afecteaza oamenii.

De exemplu, lista (neexhaustiva) de mai jos ne arata cat de des se intampla acest lucru. Recent, monitorizari mai eficiente au aratat cu claritate frecventa mutatiilor care, presupunem noi, au trecut neobservate la inceput:

• 1918 Pandemie "gripa spaniola" H1N1
• 1957 - 58 Pandemie "gripa asiatica" H2N2
• 1968 - 69 Pandemie "gripa Hong Kong" H3N2
• 1977 noua varianta umana "gripa ru - seasca" H1N1
• 1997 noua varianta umana H5N1
• 1999 noua varianta umana H9N2
• 2002 noua varianta umana H7N2
• 2003 noi variante umane H7N7, H7N2, H9N2, SARS (sindromul respirator acut sever)
• 2004 noi variante umane H7N3, H10N7

• Picaturile pe care le producem atunci cand tusim sau stranutam reprezinta principala modalitate de raspandire (directa sau indirecta).
• Perioada de incubatie de 1 - 4 zile.
• Adultii sunt foarte contagiosi timp de 4 - 5 zile dupa aparitia simptomelor, copiii - mai mult timp.
• Adultii cu gripa fara complicatii pot lipsi de la serviciu pana la zece zile.
• Unul sau mai multe valuri de gripa care dureaza vreo 15 saptamani pe plan national (6 - 8 saptamani pe plan local).
• Aceste valuri pot aparea la intervale de cateva saptamani sau luni.
• Punct culminant in cele doua saptamani din mijlocul perioadei de manifestare a valului.
• Raspandire rapida in intreaga tara.
• Daca pandemia izbucneste in alta parte, probabil va ajunge in Marea Britanie in cel mult 2 - 4 saptamani.
• O pierdere maxima probabila se bazeaza pe o rata de imbolnavire de 50% si o rata maxima de mortalitate de 2,5% din cei care prezinta simptome specifice.

In ceea ce priveste ultimul punct, vezi discutia de mai jos referitoare la pandemia din 1918 ca cel mai rau scenariu posibil.

Agenti antivirali - Profesorul Davies a mai observat ca utilizarea agentilor antivirali preventiv, ca masura profilactica (un tratament menit sa impiedice aparitia bolii), ar putea reduce semnificativ raspandirea, dar ar putea avea si efecte secundare nedorite. Atunci cand sunt folosite pentru tratamentul persoanelor gripate, antiviralii ar trebui sa reduca riscul de aparitie a unor complicatii, precum pneumonia, cu pana la 50%; ei pot reduce lungimea gripei fara complicatii cu aproximativ o zi si caracterul ei contagios.

Obiectivul agentilor antivirali este de a reduce perioada bolii cu un procent de aproximativ 10%, nu de a o evita. Odata ce un virus a fost diagnosticat, antiviralii pot reduce substantial riscul mortii; de asemenea, atunci cand sunt combinati cu alte metode de bun simt, precum statul acasa in caz de boala, ei pot reduce viteza de raspandire a infectiei, oferind astfel timp pentru crearea unor vaccinuri.

Vaccinuri - pana in momentul aparitiei unui virus exista atatea necunoscute, inca nu putem prepara un vaccin. Apoi dureaza cateva luni sa izolam virusul si sa cream un vaccin; acesta, prin urmare, nu va fi disponibil in lupta cu primul val al pandemiei. Multi sfatuitori accentueaza faptul ca pregatirea nu ar trebui sa mizeze pe un vaccin imediat. Cercetari recente ale colectivului condus de Chen au dovedit ca o abordare alternativa a productiei de vaccin, bazata pe extragerea "radacinii" de ADN comune din virusi inruditi si producerea unor anticorpi din ea, este mai rapida decat abordarea traditionala si ofera protectie impotriva unei game mai mari de mutatii ale virusului. Totusi, cercetarile privind aceasta abordare promitatoare se afla intr-un stadiu incipient.

STAM MAI BINE AZI?

Multi comentatori considera ca impactul unei pandemii ar fi redus daca ea s-ar produce azi. Iata cateva dintre argumentele in favoarea acestei afirmatii:

• Medicamente mai bune - (agenti antivirali, vaccinuri pentru al doilea val, modalitati de scadere a febrei, antibiotice)
• Raspuns coordonat - WHO va coordona un raspuns global la pandemie; Reglementarile Internationale privind Sanatatea (vezi sectiunea de reglementari) cedeaza natiunilor responsabilitatile obligatorii legal. Un succes recent a fost inregistrat in cazul pandemiei SARS din 2002-3 (vezi studiul de caz de mai jos)
• Modele ale gripei - au fost create de numeroase companii, inclusiv din industria asigurarilor; ele ajuta la planificare.
• Metode de comunicare mai bune - Avand la dispozitie numeroase forme de comunicare in masa (televiziune, radio, Internet), publicul poate juca un rol activ in combaterea raspandirii, iar profesionistii din domeniul sanatatii sunt informati mai bine si mai rapid.
• Populatie mai sanatoasa - In tarile dezvoltate, populatia este bine hranita si sanatoasa in multe cazuri. (Dupa cum se vede mai jos, asta nu se intampla pretutindeni.)

Totusi, exista si contraargumente care sugereaza ca impactul pandemiei ar putea fi mai puternic decat in trecut:

• Retele globale - Multe afaceri fac acum parte dintr-o retea globala de furnizori si clienti. Bunuri si marfuri, inclusiv alimente, sunt transportate la nivel global, purtand potentiali agenti patogeni. Modelul "exact la timp" (en. just-in-time) al multor afaceri ar putea genera stocuri insuficiente de medicamente sau chiar mancare.
• Turismul global - In 1918, pandemia s-a raspandit rapid in toata lumea din pricina demobilizarii trupelor. Astazi, numarul persoanelor care calatoresc in jurul lumii (cu avioane, trenuri, autovehicule sau nave), il depaseste cu siguranta pe cel de atunci, astfel incat boala s-ar raspandi si mai rapid.
• Populatie mai mare - Populatia globala a fost estimata in septembrie 2008 la 6,7 miliarde, adica de aproape 3,5 ori mai mare decat cea din 1918. Ne putem astepta ca populatia afectata sa fie mai mare, doar ca o consecinta a acestui ni vel de expunere mai mare, in timp ce alte valori ar ramane la fel.
• Concentratie mai mare in orase - Pentru prima data in istorie, in 2008 mai multi oameni traiesc in orase decat in afara lor. In 1918, oamenii erau mai dispersati, din cauza unor economii mai rurale. Pandemiile se pot raspandi rapid in interiorul oraselor, ca urmare a densitatii mari a populatiei si a numarului mare de navetisti.
• Mase mari de oameni bolnavi - In lumea in curs de dezvoltare exista mase mari de oameni bolnavi, inclusiv cei cu SIDA (si, implicit, deficienta imunitara), care nu vor fi suficient dotati pentru a infrunta o pandemie.

Desigur, un factor-cheie ce determina impactul unei pandemii este insasi puterea agentului patogen: cat de usor se raspandeste, cat este de contagios si care este rata sa de mortalitate. Urmatoarea pandemie ar putea fi mai puternica sau mai slaba decat exemplele din trecut.

POTENTIALE EPIDEMII?

In ultimul timp, s-a pus foarte mult accentul pe pandemia de gripa. Acest lucru este justificat de faptul ca virusul gripei aviare H5N1 a dus deja la contaminari limitate intre oameni, determinand astfel WHO sa treaca la al treilea nivel din planul pandemic. Conform organizatiei amintite: "Experti din cadrul WHO si nu numai considera ca lumea se afla acum mai aproape de o noua pandemie de gripa decat in orice moment din 1968 incoace".

Totusi, atunci cand te pregatesti pentru aparitia unor noi riscuri, este important sa tii cont de alternative. Exista multi alti agenti patogeni care ar putea da nastere unei pandemii si chiar au facut-o in trecut. Urmatoarea scurta des criere comenteaza cateva exemple, insa aceasta lista nu incearca sa fie exhaustiva.

Virusul Hendra - Identificat pentru prima data in 1994, afecteaza in principal caii. Au fost observate si cazuri umane, ceea ce ne da motive de ingrijorare. Australia cunoaste in prezent o epidemie raspandita, dar pana acum virusul nu a trecut granitele sale.

Virusul Nipah - Este inrudit biologic cu Hendra si a fost descoperit in 1999. Pana azi, stim ca se transmite doar prin contact apropiat si fluide provenind de la animalele infectate, astfel incat oamenii sunt molipsiti mai greu. WHO sugereaza ca transmiterea este mai facila pentru Nipah decat pentru Hendra, dar estimeaza ca riscurile sunt mici in prezent. Totusi, o rata de mortalitate ce se apropie de 50% este ridicata si de aceea virusul a fost clasificat ca potential agent infectios (en. biohazardous).

Holera - Odinioara holera reprezenta o importanta cauza a mortii in intreaga lume. Epidemiile actuale sunt in general ingradite de bunele practici de sanatate publica. Ultima pandemie de ho lera s-a desfasurat in anii '60 - '70, implicand printre altele Italia, URSS si India. Recent a aparut o rezistenta la medicamente datorata in mod specific folosirii incorecte a antibioticelor.

Variola - Din fericire, eradicata in prezent, exceptand cateva specii pastrate in laboratoare medicale din toata lumea. Inainte de a fi stopata, a ucis sute de milioane de oameni si a avut o rata de mortalitate de 30%. Se crede ca unele dintre primele pandemii atestate au fost de varsat. Data fiind virulenta sa, exista temeri ca variola ar putea deveni o amenintare terorista daca s-ar ajunge la virus.

HIV / SIDA - A ucis 25 de milioane de persoane din 1981, ceea ce o face una dintre cele mai distrugatoare pandemii din istorie; desigur, ea continua sa se dezvolte. Se transmite prin fluide corporale si nu a progresat asa de rapid cum se temeau initial specialistii din tarile dezvoltate. Din pacate, in Africa, unde sunt localizate doua treimi din toate cazurile de HIV, situatia e diferita. Marea variabilitate genetica si mutatiile frecvente fac ca un vaccin eficient impotriva HIV-ului sa fie dificil de creat.

Ciuma bubonica - considerata de multi responsabila pentru Moartea Neagra, care a ucis 30% - 60% din populatia Europei in secolul XIV. Transmisa prin muscaturile puricilor, a reusit sa se raspandeasca rapid in intreaga lume. Azi poate fi tratata cu antibiotice, iar boala se intalneste rar in tarile dezvoltate.

Tuberculoza (TBC) - Se raspandeste prin aer, iar WHO estimeaza ca o treime din populatia lumii a fost infectata candva; in fiecare secunda o persoana este contaminata. Putine infectii ajung la stadiul de boala completa. Reprezinta o importanta cauza a mortii printre suferinzii de SIDA. Ca masura de precautie, ar trebui observat ca primul antibiotic eficient a fost creat de abia in 1946. Din anii 1980 incoace, s-au ivit specii rezistente la medicamente, solicitand tratamente mai scumpe si mai lungi; exista azi cazuri de specii integral rezistente la medicamente, care sunt efectiv incurabile. Urmarea ca la carte a programelor antibacteriale este vitala pentru a reduce riscul aparitiei unor asemenea specii rezistente. S-a dovedit ca utilizarea unor medicamente pentru a suprima sistemul imunitar creste riscul aparitiei tuberculozei.

Febra de Lassa, febra Rift Valley, virusul Marburg, virusul Ebola si febra hemoragica boliviana - Toate sunt boli periculoase, care necesita contact apropiat pentru a se raspandi. Sunt contagioase, insa simptomele apar rapid, iar raspandirea poate fi stopata de obicei prin carantina. Exista temeri ca aceste boli ar putea deveni, prin mutatie, mai usor transmisibile. Ebola cunoaste cel mai ridicat nivel de biosiguranta si e considerata o potentiala arma terorista.