Marketingul trece in mod constant prin perioade de redefinire si de acordare de noi responsabilitati. La un moment dat, marketingul putea fi definit ca arta vanzarii de produse; mai tarziu, el a devenit arta si stiinta gasirii si pastrarii clientilor, in prezent fiind arta si stiinta pastrarii si cresterii clientilor profitabili.

Firmele farmaceutice reusesc sa retina cumparatorii mai mult timp prin gasirea unor modalitati pline de imaginatie de a le intrece asteptarile (promotii, concursuri, reduceri, etc.). In consecinta, competitorilor le este din ce in ce mai greu sa beneficieze de noi cumparatori.

Declinul pietei farmaceutice, resimtit din al doilea trimestru al anului trecut, s-a accentuat in urmatoarele sase luni, iar consecintele sunt dintre cele mai grave, pe tot lantul de distributie, anunta Cegedim Romania. In aceste conditii, spun oficialii companiei, este imperios necesar ca toti jucatorii din industria farmaceutica sa isi reevalueze strategia. Farmaciile sunt printre cele mai expuse falimentului.

Riscuri si oportunitati

Oficialul Cegedim considera ca solutia marcilor private, imprumutata din pietele de consumer goods, poate fi o idee utila retailerilor care au o baza de clienti/vanzari solida.

Piata serviciilor medicale private a cunoscut in ultimii sase ani o evolutie constanta. In primavara anului 2009, valoarea acestora a ajuns la 81,7 milioane de euro, in Bucuresti si la 148,6 milioane de euro, in provincie.

Radiografia vanzarilor de medicamente arata ca cele peste 5.900 de farmacii comunitare s-au luptat pe o piata de aproximativ 1.221 milioane euro, in primele trei trimestre ale anului. Un sfert dintre ele au depus, sau sunt pe cale sa depuna, armele. Farmaciile mici nu au nicio sansa de supravietuire!

Inovatia, oportunitatea de a exploata anumite nise si fidelizarea consumatorilor sunt doar trei dintre argumentele comerciale ce determina lanturile farmaceutice sa priveasca cu interes marcile private. Exista insa si o serie de riscuri asociate unui astfel de business, iar criza economica ii obliga pe marii jucatori sa le analizeze cu prudenta.

Cum s-a ajuns la aceasta criza in sistemul sanitar?

Fara discutie ca in acesta criza s-a ajuns in urma a mai bine de un deceniu de alocari bugetare aflate cu mult sub nivelul nevoilor sistemului sanitar. In ultimul deceniu media alocarilor pentru sanatate a fost de 3 - 4% din PIB. Era normal ca intr-o asemenea perioada lunga de timp sa apara disfunctionalitati grave in sistem. Si apoi, aceste disfunctionalitati sa se transforme intr-o criza sociala de avengura, caz pe care il vedem acum.

Medicamentele noi intra tarziu in piata locala

Ceea ce ar trebui urmarit printr-o politica de preturi ar fi in primul rand disponibilitatea produselor si asigurarea unei competitii corecte. Obiective mai generoase, cum ar fi imbunatatirea nivelului terapeutic prin acoperirea corespunzatoare cu tratamente a afectiunilor frecvente si a celor grave, accesibilitatea tratamentului pentru toti bolnavii, din toate colturile tarii, folosirea corecta si la momentul oportun a tratamentelor disponibile, ca si asigurarea unui raport cost/beneficiu echilibrat atat pentru pacient cat si pentru sistemul de sanatate, pot fi atinse nu doar prin politica de preturi, ci prin intreaga politica a medicamentului, ca parte a politicii nationale de sanatate. Ori, in perioada actuala, accesibilitatea este o problema, in conditiile in care in orasele mici si in zonele rurale (localitatile sub 50.000 locuitori) avem 64,6% din populatie si doar 18,6% din cheltuielile cu medicamente. Aceasta stare de lucruri nu se poate imbunatati substantial in conditiile finantarii actuale, de 3-4% din PIB in ultimii ani, care pentru a deveni corespunzatoare ar trebui sa creasca in prima instanta la 6% cat este media regionala si ulterior la 8% cat reprezinta media europeana. Filosofia actuala a sistemului public, care asigura tratamente "in limita fondurilor", este suficient de paguboasa si sunt convins ca bugetele de maine vor fi grevate suplimentar de costul tratamentelor neefectuate la timp, ca urmare a economiilor fortate de azi. Reducerea pretului la medicamentele originale sub nivelul pretului minim european, prin mecanismul cursului de schimb subevaluat (4 lei/euro) si reducerea fortata a pretului medicamentelor generice (la 65% din pretul actual, si nu din pretul din perioada de protectie a patentului pentru medicamentul original corespunzator) sunt insa masuri actuale, care genereaza si vor genera consecinte semnificative in perioada urmatoare.

Criza economica a taiat in acest an 30% din bugetul pentru sanatate comparativ cu anul trecut, ceea ce acutizeaza discutiile despre eficienta folosirii banului public. Potrivit lui Irinel Popescu, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, dupa un buget de 18 miliarde de lei in acest an, care include creditele pentru supravietuirea in ultimul trimestru, Casa vizeaza anul viitor un buget de 21,3 miliarde de lei. "Consideram ca un asemenea buget poate face sistemul sa functioneze", a spus Popescu.