Finalizarea procesului de reforma a asistentei medicale primare reprezinta o conditie esentiala pentru alocarea eficienta a resurselor din sistemul sanitar si, mai ales, pentru reducerea costurilor asistentei medicale acordate in spitale.

In acest context, una dintre cele mai importante etape ale procesului consta in transferarea dreptului de proprietate asupra spatiilor cu destinatie de cabinet medical catre medicii care desfasoara efectiv activitatea in spatiile respective.

In acest sens, a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2005 privind vanzarea spatiilor proprietate privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, cu destinatia de cabinete medicale, precum si a spatiilor in care se desfasoara activitati conexe actului medical. Acest act normativ a suferit in timp modificari, aplicarea sa fiind suspendata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 167/2005 in perioada 06.12.2005 - 31.03.2006. Aceasta masura legislativa a fost luata in scopul prevenirii unor disfunctionalitati majore in sistem care sa afecteze asigurarea asistentei medicale in anumite zone si in mod special in zonele in care accesibilitatea populatiei la servicii medicale este deficitara, atata vreme cat nu fusese inca finalizat pachetul legislativ elaborat de catere Ministerul Sanatatii, ulte rior suspendarea aplicarii actului normativ fiind prelungita prin Legea nr. 104/2006 pana la 30.06.2006.

Incepand cu 01.07.2006 a intrat in vigoare Legea nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.110/2005, acesta fiind actul normativ care reglementeaza in prezent cadrul juridic pentru vanzarea spatiilor proprietate privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale in care functioneaza cabinete medicale.

Chiar daca pe marginea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 110/2005 s-au purtat ample dezbateri, as dori sa insist asupra catorva aspecte reglementate de acest act normativ.

Fac obiectul prezentei legi spatiile proprietate privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale in care functioneaza unitati medicale infiintate si organizate potrivit OUG nr. 124/1998.

Consiliile judetene sau locale, dupa caz, aproba lista spatiilor din proprietatea privata a acestora sau din proprietatea privata a statului, aflate in administrarea lor, ce urmeaza a se vinde in temeiul OUG nr. 110/2005, iar prefectii vor veghea ca hotararea de aprobare emisa de consilii sa cuprinda toate spatiile medicale care cad sub incidenta acesei ordonante, prefectul putand cere completarea sau modificarea listei, iar in caz de refuz al consiliului, prefectul se va putea adresa instantei de contencios administrativ pentru anularea hotararii respective.

In practica, sunt intalnite numeroase cazuri in care Consiliile Locale sau Judetene au refuzat in mod nejustificat vanzarea unor spatii medicale, sustinand ca OUG nr.110/2005 nu le poate obliga sa vanda spatii aflate in proprietatea privata a acestora.

Consiliul Local al Comunei Metes din judetul Alba a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 din OUG nr.110/2005, motivand-o cu sustinerea potrivit careia prevederile ordonantei ar contraveni dispozitiilor art. 44 alin. 2 si ale art. 120 alin.1 din Constitutie, in sensul ca se incalca dreptul la garantarea si ocrotirea proprietatii private si principiile de baza ale autoritatilor publice locale, respectiv autonomia, descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice.

Curtea Constitutionala, prin decizia nr. 238/ 09.03.2006, a respins exceptia de neconstitutionalitate, retinandu-se ca legiuitorul este competent a stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate in acceptiunea principiala conferita de Constitutie.

Art. 2 alin. 2 din OUG nr.110/2005 statueaza cu privire la spatiile in care functioneaza actualmente cabinete medicale, situate in imobile ce au apartinut cultelor religioase sau comunitatilor minoritatilor nationale, preluate de stat, in sensul ca este interzisa instrainarea acestor spatii medicale pana la adoptarea unei legi speciale privind regimul juridic al imobilelor care au apartinut cul telor religioase sau comunitatilor minoritatilor nationale.

In prezent, imobilele care au apartinut cultelor religioase din Romania si au fost preluate in mod abuziv de statul roman, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, se retrocedeaza fostilor proprietari, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, astfel cum a fost aprobata prin Legea nr. 501/2002 si modificata prin Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei.

Potrivit art. 1 alin. 10 din OUG nr. 94/2000 republicata, in cazul in care imobilele retrocedate sunt afectate unor activitati de interes public din sanatate, finantate sau cofinantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, noul proprietar are obligatia de a mentine afectatiunea pe o perioada de pana la 5 ani de la data emiterii deciziei de retrocedare. In aceasta perioada, noul proprietar va percepe pentru folosinta spatiului respectiv o chirie in cuantum stabilit prin hotarare a Guvernului, cheltuielile de intretinere revenind in sarcina utilizatorilor.

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 reglementeaza restituirea imobilelor care au fost in proprietatea comunitatilor de cetateni apartinand minoritatilor nationale din Romania. Art. 1 alin. 5 al ordonantei prevede, in cazul in care imobilele restituite sunt afectate unor activitati de interes public din sanatate finantata sau cofinantata de la bugul de stat sau bugetele locale, aceeasi conditie pe care o regasim in OUG nr.94/2000, respectiv obligativitatea noului proprietar de a mentine afectatiunea pe o perioada de pana la 5 ani de la data emiterii deciziei de retrocedare.

Subliniem insa faptul ca textele de lege sus-mentionate se refera exclusiv la spatii in care se desfasoara activitati de interes public din sanatate, finantate sau cofinantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, per a contrario, in cazul in care activitatea medicala nu este finantata sau cofinantata de la bugetul de stat ori de la bugetul local, nu exista obligatia noului proprietar de a mentine destinatia spatiului respectiv pentru o perioada de pana la 5 ani.

Art. 2 alin.3 din OUG nr. 110/2005 reglementeaza situatia spatiilor medicale situate in imobilele reglementate de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, in sensul ca aceste spatii pot fi vandute dupa definitivarea situatiei lor juridice, potrivit legislatiei in vigoare.

Art. 16 alin.1 din Legea nr. 10/2001 prevede, in cazul imobilelelor restituite care au drept destinatie activitati de interes public, de sanatate, obligatia fostilor proprietari sau a mostenitorilor carora li s-a retrocedat imobilul, de a mentine afectatiunea acestuia pe o perioada de pana la 5 ani de la emiterea deciziei, perioada in care proprietarul va percepe o chirie al carui cuantum se stabileste prin hotarare de Guvern, iar locatarul va suporta cheltuielile de intretinere aferente imobilului respectiv.

Cu toate acestea, potrivit alin. 4 al aceluiasi text de lege, in cazul in care proprietarul pune la dispozitie un alt imobil corespunzator, care respecta normele si cerintele legale incidente desfasurarii in conditii adecvate a activitatii prevazute la alin.1, utilizatorul este obligat ca in termen de 90 de zile sa elibereze spatiul respectiv.

Imobilele la care se refera art. 16 din Legea 10/2001 sunt imobilele ocupate de unitati sanitare si de asistenta medico-sociala din sistemul public (crese, camine-spital pentru batrani, spitale, centre de plasament, case de copii).

" Definitivarea situatiei juridice " a unui imobil ce intra sub incidenta Legii nr. 10/2001presupune solutionarea in mod irevocabil a notificarii fostului proprietar sau a mostenitorului acestuia care revendica imobilul. In cazul in care, cu privire la un asemenea imobil, se pronunta o dispozitie a primarului de respingere a notificarii, aceasta poate fi contestata in instanta, astfel ca doar dupa pronuntarea in speta a hotarari definitive si irevocabile se poate considera definitivata situatia juridica a spatiului respectiv.

In conformitate cu dispozitiile art. 3 alin.1 din OUG nr.110/2005, au dreptul de a cumpara spatiile ce fac obiectul prezentei ordonante medicii cu drept de libera practica ce detin in mod legal spatiul respectiv, precum si persoanele juridice care, detinand in mod legal spatiul, au ca obiect unic de activitate furnizarea serviciilor medicale.

Spatiile medicale concesionate in temeiul Hotararii Guvernului nr. 884/2004 privind concesionarea unor spatii cu destinatia de cabinete medicale, pentru care concesionarii nu si-au exprimat intentia de cumparare in termenul legal, vor fi folosite in continuare de catre acestia pana la expirarea duratei pentru care s-a incheiat contractul.

Pretul de vanzare al spatiului medical se stabileste diferentiat, pe categorii de localitati, conform Legii nr. 351/2001 prvind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - sectiunea a IV-a " Reteaua de localitati ", prin stabilirea unor preturi maximale: pentru localitatile de gradul 0, respectiv municipiul Bucuresti, 70 euro/mp; pentru localitatile de rangul I - 50 euro/ mp; pentru localitatile de rangul II - 40 euro/mp; pentru localitatile de rangul III - 30 euro/mp; pentru localitatile de rangul IV - 20 euro/mp; pentru localitatile de rangul V - 15 euro/mp.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 351/2001, ierarhizarea localitatilor pe ranguri este urmatoarea: rangul 0 - capitala Romaniei; rangul I - municipii de importantanationala, cu influenta potentiala la nivel european (Bacau, Brasov, Braila, Galati, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iasi, Oradea, Ploiesti, Timisoara); rangul II - municipii de importanta interjudeteana sau judeteana; rangul III - orase; rangul IV - sate resedinta de comuna; rangul V - sate componente ale comunelor si sate apartinand municipiilor si oraselor.Preturile de vanzare a spatiilor medicale stabilite in conditiile legii, se diminueaza cu cate 10% daca imobilul este mai vechi de 30 de ani sau daca spatiul este situat intr-o localitate cu deficit de medici.

Pretul de vanzare a terenului pentru o suprafata de maximum 250 mp este de 1 euro/mp, iar pentru restul suprafetei terenul se vinde la pretul pietei.

Potrivit art. 14 alin. 2 din OUG nr. 110/2005, persoanele fizice sau juridice straine care indeplinesc conditiile prevazute de art. 3 alin.1 din ordonanta pot cumpara terenurile aferente spatiului medical, numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile legii.

Art. 44 alin. 2 din Constitutia Romaniei prevede ca cetatenii straini si apatrizii pot dobandi drept de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile legii, si prin mostenire legala.

Coroborand aceste norme legale, concluzionam ca, in prezent, persoanele fizice si juridice straine nu pot inca dobandi drept de proprietate asupra terenurilor prin acte intre vii.

In conformitate cu dispozitiile art. 11 din OUG nr.110/2005, spatiile medicale cumparate in temeiul acestui act normativ nu pot fi folosite decat pentru activitati medicale, neputand fi instrainate sau inchiriate cu o alta destinatie. Legea prevede insa si o exceptie de la aceasta norma imperativa, respectiv posibilitatea schimbarii destinatiei spatiului cu acordul conform al Autoritatii de Sanatate Publica, al Colegiului Medicilor din Romania, al Consiliului Judetean ori al Consiliului Local si al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (in cazul in care cabinetul medical se afla in relatii contractuale cu Casa judeteana de asigurari de sanatate). Cu toate acestea, instrainarea spatiului cu schimbarea destinatiei este posibila numai in situatia in care consiliul local sau judetean nu opteaza in scris pentru a redeveni proprietarul spatiului.

Totusi, pentru a asigura accesul populatiei la asistenta medicala primara in zonele cu deficit de medici, legea a statuat ca, in cazul localitatilor in care exista un singur spatiu medical cu destinatia de medicina de familie, acesta sa nu poata fi instrainat decat cu aceasta destinatie.

In toate cazurile, instrainarea spatiilor si a terenurilor dobandite in baza OUG nr.110/2005 se poate realiza numai cu respectarea dreptului de preemtiune a coproprietarilor, daca este cazul, ori a proprietarilor vecini.

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.110/2005 a fost un act normativ mult asteptat, deoarece numai prin crearea unui cadru legislativ adecvat pentru dobandirea de catre medicii de familie a dreptului de proprietate asupra spatiilor in care functioneaza cabinetele lor medicale, acestia puteau fi direct interesati in amenajarea si dotarea acestor spatii conform standardelor europene, obtinandu-se astfel o crestere considerabila a calitatii serviciilor medicale oferite.