Serviciile de sanatate reprezinta un segment foarte important in cadrul serviciilor oferite populatiei, avand in vedere faptul ca acest tip de servicii vizeaza ocrotirea unui drept fundamental al omului, dreptul la sanatate.

Evolutia starii de sanatate a populatiei depinde, in mare masura, de calitatea serviciilor de sanatate, iar nivelul calitatii acestor servicii este influentat in mod direct de felul in care sunt organizate si functioneaza unitatile sanitare.

Pentru a atinge acest deziderat, un obiectiv fundamental al reformei in domeniul sanatatii il constituie imbunatatirea permanenta a calitatii serviciilor de sanatate. In acest sens, prin Decizia nr. 721/2003 a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, au fost aprobate Standardele pentru acreditarea cabinetelor medicale, standardele reprezentand normele de reglementare a calitatii serviciilor oferite de cabinetele medicale. Numai cabinetele medicale acreditate, care indeplinesc standardele stabilite de legislatia in vigoare, pot intra in relatii contractuale de furnizare de servicii medicale cu casele judetene de asigurari de sanatate. Acreditarea este procedura prin care autoritatea judeteana de acreditare recunoaste, in mod oficial, faptul ca un cabinet medical poate indeplini activitatile specifice profilului in conformitate cu standardele legale si celelalte acte normative in materie.

Potrivit Deciziei CNAS nr. 721/2003, un cabinet medical trebuie sa indeplineasca sase categorii de standarde: standarde referitoare la organizare (ca binetul medical sa aiba certificat de inregistrare in registrul unic al cabinetelor medicale, sa fie organizat intr-una dintre formele legale, sa aiba autorizatie sanitara de functionare, sa aiba regulament intern de functionare si organizare de care intregul personal sa fi luat cunostinta in scris); standarde referitoare la resursele fizice (sediu al cabinetului aflat intr-un spatiu detinut cu forme legale, materiale sanitare depozitate in mod adecvat si existenta a cel putin unui aparat telefonic functional); standarde privitoare la resursele umane (personal cu drept de libera practica, cu asigurare de malpraxis si angajat cu forme legale, existenta fisei postului pentru intreg personalul, respectarea programului de lucru organizat conform cerintelor legale, identificarea personalului prin purtarea unui ecuson pe care sunt scrise numele si calificarea persoanei); standarde functionale generale (interzicerea prezentei vectorilor animali si a plantelor cu potential alergic in cabinet, program de lucru afisat, vizibil din exterior, utilizarea de materiale sanitare sterile de unica folosinta ori sterilizate in mod adecvat); standarde referitoare la managementul informatiei (evidenta consultatiilor, tratamentelor si a serviciilor medicale oferite, existenta unui document intern in care se mentioneaza faptul ca intreg personalul se obliga sa pastreze confidentialitatea fata de terti cu privire la datele de identificare si serviciile furnizate pacientilor, luarea masurilor necesare pentru protectia informatiei si a suportului acesteia impotriva pierderii, degradarii sau utilizarii de catre persoane neautorizate); standarde referitoare la asigurati (existenta unui registru de reclamatii si sesizari, cu pagini numerotate, la care pacientii au acces neingradit, afisarea la loc vizibil a unui document care contine drepturile ce decurg din calitatea de asigurat, in privinta acordarii serviciilor medicale si de ingrijire).

Prin Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 240/2004 s-au aprobat Standardele minimale pentru acreditarea cabinetelor medicale de medicina muncii si a baremului minimal de dotare a acestora. çn cazul cabinetelor medicale de medicina muncii, standardele prezinta unele particularitati fata de standardele aplicabile cabinetelor medicale in general. Astfel, standardele functionale specifice sunt reprezentate de serviciile specifice asigurate de cabinetul medical de medicina muncii (evaluarea riscurilor privind imbolnavirile profesionale; monitorizarea starii de sanatate a angajatilor prin examene medicale la angajare, examene medicale de adaptare, examen medical la reluarea activitatii, control medical periodic; comunicarea existentei riscului de imbolnavire profesionala catre toti factorii implicati in procesul muncii; indrumarea activitatii de reabilitare sau reconversie profesionala in cazul accidentelor de munca sau a bolilor profesionale; consilierea angajatorului privind adaptarea muncii si a locului de munca la caracteristicile psihofiziologice ale angajatilor; consilierea angajatorului pentru fundamentarea strategiei de securitate si sanatate la locul de munca; transmiterea la sistemul informational national a datelor privind accidentele de munca si bolile profesionale).

Standardele referitoare la managementul informatiei pentru cabinetele medicale de medicina muncii cuprind si acestea cateva particularitati: cabinetele medicale de medicina muncii realizeaza evidenta examene lor medicale de angajare, controalelor medicale de adaptare si periodice, examenelor medicale la reluarea activitatii si a consultatiilor spontane, precum si momentele cand s-au furnizat aceste servicii; dosarele medicale de medicina muncii, fisele de expunere la riscuri profesionale si datele de morbiditate profesionala vor fi pastrate la nivelul ca binetelor de medicina muncii; angajatii carora li s-au oferit servicii medicale de medicina muncii au acces la toate informatiile referitoare la starea lor de sanatate continute in dosarul medical; in cazul schimbarii furnizorului de servicii de medicina muncii, inregistrarile medicale se vor preda noului cabinet de medicina muncii agreat de angajator; la transferul angajatului in alta unitate, i se vor inmana copii ale dosarului medical si ale fisei de expunere la riscuri profesionale, pentru a fi predate cabinetului de medicina muncii al unitatii respective; la intreruperea temporara sau definitiva a activitatii angajatului, cabinetul de medicina muncii va preda o copie a dosarului medical al acestuia medicului de familie. Potrivit pct.II 9 din Ordinul nr. 240/2004, privind standardele referitoare la resursele fizice ale cabinetului medical de medicina muncii, dotarea minimala a unui asemenea cabinet medical trebuie sa cuprinda: canapea pentru consultatii; dulap pentru instrumente si medicamente, stetoscop, tensiometru, ciocan de reflexe, cantar pentru adulti, taliometru, optotip pentru distanta si apropiere.

Prin Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 544/2004 au fost aprobate normele metodologice de evaluare pentru acreditarea cabinetelor medicale. Acreditarea se realizeaza de catre comisiile judetene de acreditare a cabinetului medical. Casele de asigurari de sanatate judetene, in cazul in care urmeaza sa incheie contracte cu cabinete medicale din alt judet, vor lua in considerare acreditarile emise de comisiile judetene de acreditare a cabinetelor respective. Comisiile judetene de acreditare a cabinetelor medicale sunt infiintate in baza deciziei comune a presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, a presedintelui Colegiului Medicilor din Romania, a presedintelui Colegiului Farmacistilor din Romania si a presedintelui Ordinului Asistentilor Medicali din Romania si sunt subordonate Subcomisiei Nationale de Acreditare a Cabinetelor Medicale (SCNACM). In vederea acreditarii se parcurg urmatoarele etape: cabinetul medical adreseaza o cerere comisiei judetene de acreditare; comisia de acreditare desemneaza prin dispozitie scrisa doi evaluatori care viziteaza cabinetul medical pentru a constata in ce masura acesta corespunde Standardelor de acreditare; rezultatul evaluarii este consemnat intr-un raport de evaluare care are atasata grila de scoruri corespondente standardelor; se agrega scorurile din grila de scor potrivit regulilor de agregare si se intocmeste fisa de evaluare sintetica; fisa de evaluare sintetica este analizata de comisia de acreditare care va emite fie certificatul de acreditare, fie certificatul de acreditare provizorie, fie notificarea de neacreditare a cabinetului medical.

Evaluatorii trebuie sa indeplinesca urmatoarele cerinte cumulativ: sa fie angajati ai caselor de asigurari de sanatate; sa fie medici sau asistenti medicali cu experienta de lucru de minim 2 ani; sa nu lucreze ori sa faca parte din conducerea vreunui cabinet medical si sa semneze o declaratie de compatibilitate pentru evitarea conflictului de interese. Vizita de evaluare se desfasoara conform unei programari stabilite cu res pectivul cabinet medical. Vizitele de evaluare au loc numai in zilele lucratoare, iar evaluatorii au asupra lor o copie de pe cererea de acreditare depusa de cabinetul medical si completeaza pe parcursul vizitei o grila de scor corespondenta standardelor.

La finalul vizitei, evaluatorii intocmesc raportul de evaluare care are atasata grila de scor, raport care se contrasemneaza de catre reprezentantul legal al cabinetului medical. Dupa vizita de evaluare, evaluatorii predau raportul de evaluare impreuna cu grila de scor personalului angajat al casei judetene de asigurari de sanatate care efectueaza agregarea datelor. Potrivit art. 14 din Ordinul nr. 544/2004, personalul care efectueaza agregarea datelor nu are dreptul de a detine parti sociale sau de a lucra (el, rudele sau afinii pana la gradul al doilea inclusiv) la cabinete medicale si trebuie sa nu indeplineasca nici un fel de alte activitati in cadrul procesului de acreditarea cabinetelor medicale. Agregarea datelor se face potrivit unui algoritm elaborat de Directia acreditare din cadrul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Prin agregarea datelor se alcatuieste fisa sintetica de evaluare care se transmite comisiei judetene de acreditare in vederea emiterii deciziei de acreditare a cabinetului medical. Cabinetul medical se acrediteaza numai daca la toate grupele de standarde, precum si la standardele independente din fisa de evaluare sintetica nota obtinuta este 5. Cabinetul medical va fi acreditat provizoriu pe o perioada de 6 luni daca a obtinut la toate standardele independente nota 5 si la fiecare dintre grupele de standarde cel putin nota 4. In cadrul perioadei de acreditare provizorie, cabinetul medical poate solita o noua vizita a evaluatorilor. Daca in urma celei de-a doua vizite se constata ca acel cabinet medical nu a realizat remedierile necesare pentru satisfacerea standardelor, cabinetul medical va primi notificare de neacreditare. De subliniat faptul ca o acreditare provizorie nu poate fi urmata de o alta acreditare provizorie, potrivit dispozitiilor art. 23 din Ordinul nr. 544/2004. Acreditarea se acorda pentru o perioada de maxim 2 ani. Decizia de acreditare, de acreditare provizorie sau notificarea de neacreditare a cabinetului medical, dupa caz, se comunica prin scrisoare recomandata cabinetului medical.

Cabinetele medicale pot contesta la SCNACM acreditarea provizorie sau notificarea de neacreditare. SCNACM va lua o decizie care va fi comunicata cabinetului medical si comisiei de acreditare in 30 de zile calendaristice de la depunerea contestatiei. Recent a fost aprobat de catre Comisia Europeana proiectul Directivei Parlamentului si a Consiliului privind aplicarea drepturilor pacientilor in cadrul asistentei medicale transfrontaliere. Referitor la scopul adoptarii acestei directive, tinand seama ca este imposibil sa se anticipeze daca un anumit furnizor de asistenta medicala va furniza asistenta medicala unui pacient dintr-un alt stat membru sau unui pacient din acelasi stat membru, este necesar ca cerintele privind asigurarea unor servicii medicale in conformitate cu principii comune si standarde clare de calitate si siguranta sa fie aplicabile tuturor tipurilor de asistenta medicala pentru a garanta libertatea de a furniza si de a beneficia de asistenta medicala transfrontaliera.

Putem concluziona, asadar, ca un sistem al serviciilor de sanatate competitive la nivel european se poate obtine numai daca aceste servicii indeplinesc anumite standarde de calitate. Avantajele asigurarii unor servicii de sanatate calitative constau in cresterea gradului de calificare a personalului medical, existenta disciplinei si controlului in cadrul procedurilor medicale, performante mai mari in practica medicala. Cel mai important beneficiu al unor servicii de sanatate de calitate este insa cresterea gradului de satisfacere a pacientilor, deoarece pacientii, ca beneficiari ai serviciilor de sanatate, sunt influentati direct de nivelul calitativ al serviciilor de sanatate care li se asigura.