Asistentii de farmacie constituie, alaturi de farmacisti, personalul angajat al unei farmacii.
Ordinul nr. 626/2001 pentru aprobarea normelor privind infiintarea si autorizarea unitatilor farmaceutice reglementeaza si modul de functionare al drogheriei, unitate sanitara al carei personal este compus exclusiv din asistenti de farmacie, datorita specificului activitatii.

Spre deosebire de farmacie, aceasta detine si elibereaza populatiei numai medicamentele care pot fi vandute fara prescriptie medicala, plante si produse din plante, suplimente alimentare, produse igienico-cosmetice si dispozitive medicale.

In actul normativ care reglementa initial organizarea profesiei de asistent medical, (Hotararea Guvernului nr. 379/1992 privind aprobarea principiilor de baza ale Statutului asistentului medical in Romania) aceasta profesie nu era mentionata distinct ca si profesie medicala. La initiativa Ligii Asistentilor de Farmacie din Romania, "Asocias-farm", Comi sia pentru sanatate si familie a Camerei Deputatilor a hotarat ca profesia de asistent de farmacie sa fie inclusa in legea profesiilor sanitare. Drept urmare, pentru prima data regasim mentionata profesia de asistent medical de farmacie in Legea nr. 461/2001, lege abrogata in prezent de Legea nr. 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa, precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania.

Potrivit art. 67 din legea nr. 307/2004, profesia de asistent medical de farmacie se asimileaza profesiei de asistent medical.

Raportat la atributiile si gradul de autonomie al asistentului de farmacie, initial, in legislatie, asistentul de farmacie era definit ca fiind personalul sanitar cu profil farmaceutic subordonat farmacistului, cadru de executie, care indeplinea operatiuni sub directa indrumare si supraveghere a acestuia. Fata de aceste prevederi legale (coroborate cu dispozitiile art. 3 ale O.U.G. nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman) Liga Asocias-Farm a ridicat exceptia de neconstitutionalitate considerand ca sunt incalcate dispozitiile art. 33 si art. 38 din Constitutia Romaniei privind dreptul la ocrotirea sanatatii si dreptul la munca, motivat de faptul ca prin aceste norme legale se restrange dreptul la exercitarea libera a profesiei asistentului de farmacie. Exceptia de neconstitutionalitate a fost respinsa prin Decizia nr. 80/2000 a Curtii Constitutionale, considerandu- se ca reglementarile legale supuse examinarii limiteaza, intr-adevar, atributiile asistentilor de farmacie, insa nu restrang exercitiul dreptului lor constitutional la munca si alegerea libera a profesiei si a locului de munca.

Totusi, Ordinul nr. 626/2001 pentru aprobarea normelor privind infiintarea si autorizarea unitatilor farmaceutice (prin care a fost abrogat Ordinul nr. 201/1999), in forma sa actuala, nu mai mentine acele prevederi legale potrivit carora asistentii de farmacie puteau sa isi exercite profesia numai sub directa supraveghere a farmacistului. In conformitate cu dispozitiile Ordinului nr. 626/2001, asistentul de farmacie este personal sanitar absolvent al scolii postliceale cu profil farmaceutic sau a altor forme de invatamant postliceal ale carui studii au fost echivalate si care are titlul de asistent de farmacie. Asistentul de farmacie poate elibera numai acele medicamente care se elibereaza fara prescriptie medicala, fiind interzisa manipularea de catre acesta a produselor toxice, stupefiante si psihotrope. Medicamentele care se elibereaza cu prescriptie medicala si pe care asistentul de farmacie nu le poate elibera sunt cele care se incadreaza intr-una dintre categoriile cuprinse la art. 781 din Titlul XVII cap. VI al Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii: daca prezinta un pericol direct ori indirect, chiar in cazul utilizarii corecte, daca sunt folosite fara supraveghere medicala; daca sunt utilizate frecvent si in mare masura incorect si ca atare pot prezenta un pericol direct ori indirect pentru sanatatea umana; daca acestea contin substante ori preparate ale acestora ale caror activitate si/sau reactii adverse necesita investigatii aprofundate; daca sunt prescrise in mod normal de medic pentru a fi administrate parenteral. Asistentul de farmacie isi desfasoara profesia in baza autorizatiei de libera practica. Autorizatia de libera practica, in conformitate cu dispozitiile art. 10 din legea nr. 307/2004, se acorda de catre MSP, in baza urmatoarelor acte:

• titlurile oficiale de calificare in profesia de asistent medical,
• certificat de cazier judiciar,
• certificat de sanatate fizica si psihica,
• avizul OAMMR.

Titlurile oficiale de calificare de asistent medical, dobandite in Romania, sunt diferite in functie de durata studiilor de specialitate urmate. Astfel, pentru asistentul medical cu studii medii, titlul de calificare este reprezentat de diploma de absolvire a liceului sanitar, eliberata de Ministerul Invatamantului si Stiintei. Pentru asistentul medical cu studii postliceale, titlul de calificare poate fi: diploma sau certificat de absolvire scoala postliceala sanitara, eliberata de MIS/Ministerul Educatiei Nationale; certificat de competente profesionale eliberat de Ministerul Educatiei si Cercetarii; atestat eliberat de MIS si Ministerul Sanatatii. Titlul de calificare pentru asistentul medical cu studii superioare de scurta durata este diploma de absolvire colegiu universitar de profil, eliberata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, iar pentru asistentul medical cu studii superioare de lunga durata - diploma de licenta, eliberata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului. Titlurile oficiale de calificare obtinute in afara Romaniei, a statelor membre ale Uniunii Europene, a statelor apartinand Spatiului Economic European sau in afara Confederatiei Elvetiene, se echivaleaza in conditiile prevazute de legislatia specifica in vigoare.

Avizul anual al OAMMR, necesar pentru obtinerea autorizatiei de libera practica sau pentru reavizarea acesteia, se poate dobandi in baza urmatoarelor documente: diploma sau certificatul de calificare, adeverinta de grad principal - daca este cazul, certificat de cazier judiciar, certificat de sanatate fizica si psihica, copie carte identitate, copie certificat casatorie - daca este cazul, (in cazul avizului necesar emiterii autorizatiei de libera practica); autorizatie de libera practica, copie carte identitate, certificat casatorie - daca este cazul, adeverinta de grad principal - daca este cazul, fisa de inregistrare in Registrul Unic National, adeverinta de salariat (in cazul avizului necesar reavizarii autorizatiei de libera practica).

La aceste documente de adauga si dovada cumularii numarului minim de credite de educatie medicala continua stabilit de Consiliul National al OAMMR. In vederea cresterii gradului de pregatire profesionala, asistentii de farmacie sunt obligati sa efectueze cursuri de pregatire si alte forme de educatie continua creditate.
In acest sens, OAMMR a adoptat un Program National de educatie continua a asistentilor medicali si moaselor.

Potrivit capitolului II al acestui Program National, educatia medicala continua a asistentilor medicali este reprezentata de totalitatea activitatilor educationale, planificate cu scopul de a mentine si a dezvolta cunostintele si aptitudinile ne cesare asistentului medical, pentru a asigura o ingrijire de calitate si o educatie adecvata pacientului. Educatia medicala continua trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa aiba un continut stiintific sau profesional cu impact direct asupra calitatii serviciilor furnizate pacientilor; sa fie orientata inspre asigurarea calitatii actului medical, al cresterii performantei profesionale si a actualizarii permanente a cunostintelor; sa asigure notiuni de management al serviciilor de sanatate, de management al calitatii, al riscului profesional si aspecte legale si etice ale practicii medicale.

Este foarte important ca activitatile de educatie medicala continua sa nu contravina principiilor practicii medicale profesionale, sa nu fie orientate spre aspecte comerciale si sa nu promoveze atitudini discriminatorii, de orice natura. Asistentii medicali care participa la forme de educatie continua, primesc un anumit numar de credite, in functie de specificul evenimentului educational, creditele fiind unitatile de evaluare ale evenimentelor educationale. Potrivit prevederilor legale, asistentilor medicali care nu realizeaza, pe parcursul a 3 ani numarul minim de credite stabilit de Consiliul National al OAMMR, li se poate suspenda dreptul de libera practica, pana la realizarea numarului de credite respective. In vederea obtinerii avizului necesar pentru emiterea autorizatiei de libera practica sau pentru reavizarea autorizatiei de libera practica pentru anul 2008, asistentii de farmacie trebuie sa faca dovada acumularii in perioada 2004 - 2007 a unui numar minim de 140 de credite (50 de credite in anul 2004, 30 de credite in anul 2005, 30 de credite in anul 2006 si 30 de credite in anul 2007). Sunt exceptati de la obligativitatea de a cumula creditele stabilite pentru un an calendaristic, asistentii de farmacie care nu au profesat o perioada mai mare de 6 luni in anul respectiv.

In exercitarea profesiei sale, asistentul de farmacie, asemenea farmacistului, trebuie sa respecte Regulile de buna practica farmaceutica, aprobate prin OMS nr. 1552/2004. Practica farmaceutica are drept scop prepararea si eliberarea medicamentelor, oferirea altor produse si servicii pentru ingrijirea sanatatii, sprijinirea persoanelor si a societatii in ansamblu pentru a le utiliza cat mai judicios in vederea obtinerii efectului terapeutic maxim si al evitarii efectelor secundare. Asistentii de farmacie au obligatia profesionala si morala de a se asigura ca serviciile pe care le furnizeaza fiecarui pacient sunt de calitate adecvata. Activitatea farmaceutica trebuie sa fie focalizata pe eliberarea medicamentelor si a altor produse pentru sanatate, cu o informare si consiliere adecvate pentru pacient si o urmarire atenta a efectelor utilizarii acestora.

Rolul profesional al farmacistului si al asistentului de farmacie este acela de a milita pentru o prescriere rationala si economica, precum si pentru utilizarea corespunzatoare a medicamentelor. Informarea pacientilor are o importanta deosebita pentru o utilizare adecvata a medicamentelor, deoarece o informare inexacta sau o intelegere gresita a unor aspecte pot conduce la un esec al tratamentului. O informare corecta a pacientului ii va permite acestuia sa ia decizii juste asupra tratamentului medicamentos, facilitand comunicarea efectiva intre pacient si asistentul de farmacie. Informatia trebuie formulata si prezentata pacientului potrivit gradului sau de intelegere, asistentul de farmacie avand si obligatia de a prezenta echilibrat beneficiile si riscurile medicamentelor.

De asemenea, asistentul de farmacie va depune in permanenta eforturi pentru convingerea pacientilor privitor la importanta citirii de catre acestia a informatiilor despre medicamentul pe care il vor lua si pentru a-i incuraja sa puna toate intrebarile utile referitor la acel medicament. Sfatul asistentului de farmacie poate fi dat, in afara comunicarii orale, si in forma scrisa. Contraindicatiile, interactiunile medicamentoase, eventualele efecte secundare mentionate in prospectul medicamentului, trebuie prezentate si accentuate pentru fiecare pacient in parte, de fiecare data cand se elibereaza medicamentul respectiv. La elibe rarea medicamentelor, asistentul de farmacie trebuie sa utilizeze toate cunostintele in domeniu, cu privire la aspectul fizicochimic al medicamentului, va verifica data expirarii si integritatea ambalajului, astfel incat sa garanteze calitatea medicamentelor la data eliberarii acestora din farmacie. Asistentul de farmacie, alaturi de farmacist, va milita in permanenta pentru utilizarea rationala a medicamentelor. Medicamentele pe care farmacistul le poate elibera sunt cele care se pot elibera si fara prescriptie medicala (OTC), doar pentru acestea fiind permisa automedicatia. Cand este solicitat un sfat sau un medicament OTC, asistentul de farmacie trebuie sa fie sigur ca primeste suficiente informatii pentru evaluarea problemei sanatatii individuale si specifice a pacientului, referitoare la natura si durata simptomelor, actiunile deja intreprinse, medicamentele care au fost administrate.

Daca asistentul de farmacie considera ca simptomele descrise de pacient pot fi asociate cu o problema grava de sanatate, trebuie sa trimita pacientul la medic, iar daca este vorba de o problema minora, va da sfaturi adecvate si va elibera medicamente numai daca este necesar.

Rolul asistentului de farmacie in cadrul sistemului de sanatate este unul deloc neglijabil deoarece, in cele mai multe cazuri, pacientul care prezinta o problema medicala este tentat sa apeleze la automedicatie si se va prezenta la farmacie. Asistentul de farmacie, alaturi de farmacist, are menirea si obligatia de a evalua cat mai corect nevoile pacientului, de a stabili daca ar putea fi vorba de o problema medicala grava care impune un consult medical, iar in cazul in care este o problema medicala minora, va consilia si va informa corect si complet pacientul cu privire la medicamentele pe care i le va elibera numai daca va considera ca este necesar. Insa, pentru ca asistentul de farmacie sa poata obtine toate informatiile care ii sunt necesare, pacientul trebuie sa coopereze si este recomandat ca acesta sa fie educat si sa se autoeduce in acest sens, deoarece, subliniem, rolul asistentului de farmacie nu este acela de a elibera medicamentul pe care pacientul il solicita, ci de a stabili cu cat mai multa acuratete nevoile reale ale pacientului.