Regimul deseurilor este reglementat de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 care transpune in legislatia nationala, Directiva CE nr. 75/442 privind deseurile si Directiva CE nr. 91/689 privind deseurile periculoase.

Gestionarea deseurilor implica ope ratiunile de colectare, transport, valorificare si eliminare a deseurilor, inclusiv supravegherea acestor operatii si ingrijirea zonelor de depozitare dupa inchiderea acestora. Obiectivele prioritare ale gestionarii deseurilor sunt: prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a gradului de periculozitate al acestora si reutilizarea si valorificarea deseurilor prin reciclare ori recuperare sau orice alt proces prin care se obtin materii prime secundare, ori utilizarea deseurilor ca sursa de energie. Procesele si metodele folosite pentru valorificarea sau eliminarea deseurilor trebuie sa nu puna in pericol sanatatea populatiei si a mediului, respectand urmatoarelor principii:

• sa nu prezinte riscuri pentru apa, aer, sol, fauna sau vegetatie
• sa nu produca poluare fonica sau miros neplacut
• sa nu afecteze peisajele sau zonele protejate, fiind interzisa abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor.

Alaturi de Ministerul Mediului, autoritatea competenta de decizie si control in domeniul gestionarii deseurilor, Ministerul Sanatatii are o serie de atributii in acest domeniu, atributii stabilite prin art. 40 din O.U.G. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 61/2006: evalueaza impactul produs de deseuri asupra sanatatii populatiei, elaboreaza strategia si programul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, elaboreaza reglementari specifice pentru gestionarea deseurilor medicale, controleaza activitatile de gestionare a deseurilor medicale, gestioneaza baza de date a deseurilor rezultate din activitatea medicala.

Prin Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 219/2002 au fost aprobate Normele Tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale. Potrivit art. 7 din Norme, deseurile rezultate din activitatea medicala se clasifica, in functie de criterii practice, in deseuri nepericuloase si deseuri periculoase. Deseurile nepericuloase sunt deseurile asimilabile deseurilor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, administrative, de cazare sau a blocurilor alimentare. Sunt incluse in categoria deseurilor nepericuloase urmatoarele materiale: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit in contact cu sange sau cu alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hartia, resturile alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile de boli contagioase), sacii si alte ambalaje din material plastic, recipientele din sticla care nu au venit in contact cu sange sau alte lichide biologice.

Aceste deseuri inceteaza sa mai fie nepericuloase daca sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase. Deseurile periculoase rezulate din activitatile medicale se clasifica in patru mari categorii: deseuri anatomo-patologice si parti anatomice (care cuprind parti anatomice, material biopsic, fetusi, placente, cadavre de animale rezultate din activitatile de cercetare si experimentare); deseuri infectioase (care contin sau care au venit in contact cu sange sau cu alte fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti); deseuri intepatoare-taietoare (reprezentate de ace, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unica folosinta, pipete, sticlarie de laborator care au venit in contact cu material infectios); deseuri chimice si farmaceutice (includ serurile, vaccinurile, medicamentele cu termen de valabilitate expirat, reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si substantele folosite in laboratoare).

Ambalajul in care se face colectarea si care vine direct in contact cu deseurile periculoase este de unica folosinta si se elimina odata cu continutul. Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseuri rezultate din activitatea medicala sunt: galben pentru deseurile periculoase si negru pentru deseurile nepericuloase. Pentru deseurile infectioase care nu sunt taietoare -intepatoare se folosesc cutii din carton prevazute in interior cu saci de polietilena sau saci din polietilena galbeni, marcati cu pictograma "Pericol biologic". Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii galbene, marcate cu pictograma "Pericol biologic", dotate cu capac special care sa impidice scoaterea deseurilor dupa umplerea cutiei. Al doilea ambalaj in care se depun sacii si cutiile pentru deseuri periculoase este reprezentat de containere mobile, aflate in spatiul de depozitare temporara. Containerul trebuie sa fie etans si prevazut cu sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire in incinerator. Deseurile nepericuloase se colecteaza in saci din polietilena de culoare neagra, inscriptionati "Deseuri nepericuloase". Durata depozitarii temporare a deseurilor va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta normele de igiena in vigoare.

Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie sa depaseasca 72 de ore, din care 48 de ore in incinta unitatii si 24 de ore pentru transport si eliminare finala. Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe in fiecare unitate sanitara si sa aiba doua compartimente: un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita accesul numai persoanelor autorizate si un compartiment pentru deseurile nepericuloase, amenajat conform normelor de igiena in vigoare privind mediul de viata al populatiei. Transportul deseurilor periculoase in incinta unitatii se face pe un circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor. Deseurile sunt transportate in carucioare speciale sau containere mobile, care se spala si se dezinfecteaza dupa fiecare utilizare, la locul unde sunt descarcate. Transportul deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala, pe drumurile publice spre locul de eliminare finala, se face pe rute avizate de Directia de Sanatate Publica Judeteana. Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte minime: compartimentul destinat containerelor sa fie separat de cabina soferului; sa aiba dispozitive de fixare a containerelor in timpul transportului; sa fie utilat cu sisteme etanse de inchidere a usilor compartimentului destinat containerelor; sa contina sisteme de asigurare impotriva raspandirii deseurilor periculoase in mediu in caz de accident.

La momentul redactarii acestui material, pe site-ul Ministrului Sanatatii se afla proiectul de ordin al ministrului sanatatii pentru aprobarea metodologiei de evaluare a autovehiculelor utilizate pentru transportul deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala. Potrivit acestui proiect de act normativ, operatorii economici care transporta deseuri periculoase rezultate din activitatea medicala, trebuie sa solicite un referat tehnic pentru autovehiculul care transporta deseurile, adresandu-se in acest sens unuia dintre institutele de sanatate publica din tara. Operatorii economici sunt obligati sa obtina acest referat tehnic de evaluare (care are o valabilitate de 2 ani) pana la data de 30 iunie 2009, iar in cazul in care referatul nu se obtine in acest termen, se suspenda dreptul de a utiliza autovehiculul pentru transportul deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala.

In conformitate cu principiul "poluatorul plateste", costurile operatiilor de eliminare a deseurilor se suporta de catre detinatorul de deseuri care incredinteaza deseurile unui colector si/sau de catre detinatorul anterior al deseurilor sau producatorul produsului din care a rezultat deseul. Detinatorii si producatorii de deseuri, in conformitate cu dispozitiile art. 19 din O.U.G. nr. 78/2000, au obligatia: de a preda deseurile, pe baza de contract, unor colectori sau sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii; de a desemna un angajat care sa urmareasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de lege in sarcina detinatorilor/producatorilor de deseuri; sa permita autoritatilor de inspectie si control accesul la metodele, tehnologiile si instalatiile pentru tratarea, valorificarea si eliminarea deseurilor, precum si la documentele care se refera la deseuri; sa separe deseurile in vederea valorificarii sau eliminarii acestora.

Metodele de eliminare a deseurilor trebuie sa asigure distrugerea rapida si completa a factorilor cu potential nociv pentru mediu si pentru starea de sanatate a populatiei. Potrivit art. 41 din Normele Tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale aprobate prin O.M.S. nr. 219/2002, metodele folosite pentru eliminarea finala a deseurilor periculoase rezultate din activitatile medicale sunt incinerarea in incineratoare care respecta normele si standardele in vigoare privind emisiile de gaze in atmosfera, si depozitarea in depozitul de deseuri. Deseurile nepericuloase nu necesita tratamente speciale si se includ in ciclul de eliminare a deseurilor municipale, cu exceptia resturilor alimentare provenite din spitalele de boli contagioase, care necesita autoclavare inainte de a fi preluate de serviciile de salubritate. La nivelul unitatii sanitare, deseurile periculoase pot fi supuse tratamentelor de neutralizare (autoclavare, dezinfectie chimica, dezinfectie cu microunde, incapsulare, iradiere) inainte de a fi eliminate final prin depozitare in depozitul de deseuri. In ceea ce priveste implementarea acquis-ului comunitar referitor la deseurile medicale, Uniunea Europeana si Guvernul Romaniei au stabilit inchiderea tuturor crematoriilor mici din unitatile medicale si inlocuirea acestora cu instalatii alternative de gestionare a deseurilor medicale periculoase. Termenul limita pentru realizarea acestei masuri de inchidere a instalatiilor existente de ardere a deseurilor medicale a fost stabilit prin H.G. nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, ca fiind data de 31 decembrie 2008. In acest sens, alaturi de metoda incinerarii deseurilor in incineratoarele moderne, a inceput si in tara noastra sa se raspandeasca metoda sterilizarii termice a deseurilor. Echipamentele de sterilizare termica umeda a deseurilor sunt usor de instalat si operat, avand cos turi de exploatare mai reduse, iar amplasarea acestor echipamente nu presupune incaperi speciale. In aceste conditii, rezulta ca achizitia unui asemenea echipament este mult mai avantajoasa decat plata serviciilor pentru distrugerea deseurilor rezultate din activitatea medicala. Faptele de nerespectare a normelor legale privind regimul deseurilor pot constitui contraventii sau infractiuni, dupa caz, si se sanctioneaza in conformitate cu dispozitiile art. 51 -53 din O.U.G. nr. 78/2000 cu modificarile si completarile ulterioare.

Aproximativ 25% din cantitatea totala a deseurilor produse intr-o unitate medicala sunt deseuri periculoase, in prezent, cantitatea de deseuri rezultate din activitatile medicale fiind in continua crestere, mai ales ca urmare a utilizarii materialelor de unica folosinta. In aceste conditii, este evidenta importanta reducerii cantitatii de deseuri. Separarea deseurilor medicale in deseuri periculoase si nepericuloase constituie primul pas pentru reducerea cantitatii de deseuri. De asemenea, scaderea cantitativa a deseurilor medicale se obtine si prin reutilizarea si reciclarea categoriilor de deseuri medicale care pot face obiectul acestor tipuri de operatiuni. Reducerea cantitatii de deseuri rezultate din activitatea medicala are o importanta deosebita, dat fiind faptul ca prin aceasta masura se realizeaza protejarea mediului inconjurator, o mai buna protectie a muncii si, nu in ultimul rand, protejarea sanatatii populatiei.