Autor: Elena Clara Popescu - Farmacist Primar, Vicepresedinte Colegiul Farmacistilor din Romania

- Solutii pentru implementarea unor termene de plata sustenabile;
- Obiectivele masurilor avute in vedere;
- Redresarea economica a farmaciilor si sectorului farmaceutic.

Procesul de incetinire al ritmului de regres al sectorului farmaceutic trebuie inceput foarte rapid

Principalele datorii ale Bugetului General Consolidat la nivel central provin din arieratele din asigurare cu medicamente a populatiei in cadrul Sistemului de asigurari sociale de sanatate. Este limpede ca o asemenea concentrare a greutatii datoriilor pe farmacii, in conditiile scaderii preturilor la medicamente si a cresterii consumului, este de natura sa decimeze farmaciile.

Procesul de incetinire al ritmului de regres al sectorului farmaceutic trebuie inceput foarte rapid, astfel incat eforturile economice care au fost depuse in ultimii ani pentru asigurarea de servicii farmaceutice de calitate si dezvoltarea sistemului farmaceutic in mediul rural sa nu fie zadarnicite.

Sustenabilitatea bugetului FNUASS

In acelasi timp, bugetul FNUASS este constrans de o colecta redusa de bani, un consum crescut de medicamente si de lipsa masurilor de control a cheltuirii fondurilor. Cu toate acestea, statul este nevoit sa raspunda constrangerilor si disciplinei financiare impuse de FMI si sa se pregateasca pentru implementarea noii Directive pentru combaterea platilor intarziate, care va avea termen de implementare, cel mai tarziu, inceputul anului 2013.

De altfel, reprezentantii Parlamentului European au insistat ca transpunerea sa se faca in cel mai scurt timp, pentru a permite redresarea economica a societatilor.

Registrul arieratelor

Potrivit acordului stand-by cu FMI, pana la finele lunii aprilie 2011, stocul de arierate trebuie sa fie ZERO. De aceea este esentiala cunoasterea datoriilor pe care Statul le are. Ascunderea acestora, prin neprimirea facturilor, este o practica pe care FMI nu o agreeaza, intrucat este pusa in pericol economia nationala.

In acest sens, cunoscand constrangerile, pe care CJAS le are, de inregistrare a facturilor, din lipsa alocarilor bugetare, consideram esentiala cunoasterea si identificarea creantelor aflate la furnizori.

Intocmirea unui registru national al facturilor emise de furnizorii de servicii si medicamente, adica centralizarea acestora si actualizarea lor permanenta, va avea beneficii multiple:

n va da incredere FMI ca Romania isi respecta angajamentele;
n va permite o planificare bugetara riguroasa din partea statului;
n va creste increderea finantatorilor sectorului farmaceutic.

Inregistrarea facturilor restante la CJAS

Cunoasterea creantelor de catre CNAS trebuie sa fie urmata de acceptarea, chiar esalonat, in baza unui program prestabilit a facturilor neinregistrate si plata acestora la termenul scadent.

Refuzul Caselor de Asigurari de Sanatate de a accepta facturile de plata la data prezentarii acestora de catre farmaciile aflate in raporturi contractuale cu CNAS genereaza dezechilibre majore in activitatea normala a farmaciei, pierderi financiare si o discontinuitate nefireasca a activitatii in dezacord cu legislatia europeana si nationala.

Avand in vedere ca exista obligatia furnizorului de medicamente sa depuna documentele necesare, in vederea decontarii in termenul prevazut in contract, trebuie sa exis te si obligatia corelativa instituita in sarcina CJAS de a receptiona aceste documente. Mai ales ca practica recenta a demonstrat ca farmaciile nu au putut sa isi respecte aceasta obligatie din cauza refuzului Caselor de Asigurari de a primi retetele.

In plus, simplul refuz al Caselor de Asigurari de a primi retetele si facturile aferente la decontare, face ca farmacia sa nu poata sa isi indeplineasca obligatia si, in con secinta, sa riste incetarea contractului (sanctiunea prevazuta pentru aceasta obligatie).

Potrivit SAR (Societatea Academica Romana), "practica pastrarii la sertar a facturilor, creeaza incertitudine in privinta datoriilor totale reale. Suplimentarile transferurilor de la bugetul de stat, pentru strangerea platilor restante (ultima in august 2010), nu au avut efectele scontate deoarece, imediat au aparut obligatii noi de plata despre care nu se stia nimic".

Din discutiile cu furnizorii de medicamente a reiesit ca la nivel judetean stocul real al datoriilor este cunoscut, insa nu este raportat pana la nivel de Minister sau Guvern.

Controlul cheltuielilor cu medicamentele

Masurile posibile de control si eficientizare a cheltuielilor publice in sanatate, si in particular a celor cu medicamentele, au facut obiectul a numeroase studii si recomandari. Dintre acestea, referitor la controlul cheltuielilor cu medicamentele, cel mai important se refera la controlul prescrierii medicamentelor compensate, masura care nu a fost implementata, pana acum, decat in cazul programelor nationale, unde exista liste de pacienti inscrisi si liste de asteptare. Controlul cheltuielilor pentru celelalte medicamente compensate si gratuite (listele A+B) exista in toate modelele din statele membre, in diverse forme.

Reducerea progresiva a termenelor de plata pana in 2013

Colegiul Farmacistilor din Romania propune incheierea unui acord intre Guvern si sectorul farmaceutic pentru reducerea progresiva a termenelor de plata de la 210 zile la 60 de zile la 1 ianuarie 2013, dupa un calendar, dupa cum urmeaza:

- 1 ianuarie 2011 - 180 zile + 30 de zile
- 1 iulie 2011 - 150 de zile + 30 de zile
- 1 ianuarie - 2012 120 de zile + 30 de zile
- 1 iulie 2012 - 90 de zile + 30 de zile
- 1 ianuarie 2013 - 60 de zile

Propunere concreta: reducerea cu 30 de zile a termenului de plata la fiecare 6 luni - astfel in 2013 vom ajunge la 60 de zile cat prevede Directiva.

Impactul asupra bugetului

Reducerea termenelor de plata de la 210 zile la 60 zile va avea un impact bugetar semnificativ, dat fiind faptul ca vor trebui platite facturile aferente consumului pentru lunile cu care se face reducerea.

Daca luam in calcul consumul lunar cu medicamentele din fondul de asigurari de sanatate aferent anului 2010, si care este de aproximativ 325 milioane de lei, doar reducerea termenelor de plata cu 5 luni va insemna un efort bugetar de 1,6 miliarde lei.

Daca aceasta reducere se va face progresiv, conform calendarului propus, impactul financiar asupra bugetului va fi esalonat in 2011 - 2012, 2013 conform tabelului 1. In cazul in care nu se adopta solutia scaderii progresive a termenelor de plata, autoritatile vor fi nevoite ca in 2013 sa reduca, dintr-o data, termenele de plata de la 210 zile la 60 zile, data fiind obligativitatea traspunerii prevederilor Directivei pana in 2013.

In aceste conditii, impactul asupra bugetului va fi mult mai mare, deoarece vor trebui platiti dintr-o data peste 1,6 miliarde de lei(aproximativ 388 milioane de euro), ceea ce reprezinta aproximativ 10% din FNUASS prognozat la 18 miliarde lei (4,2 miliarde de euro) in anul 2013, conform Strategiei fiscal - bugetare 2011 - 2013.

La acest efort bugetar de reducere a termenelor de plata, se adauga efortul bugetar de stingere a tuturor arieratelor din sistem, ceea ce inseamna acceptarea la plata si plata tuturor facturilor neinregistrate estimate la 102 milioane de euro.

Impactul asupra sectorului farmaceutic

Revenirea la termene de plata sustenabile va insemna oprirea declinului sectorului farmaceutic. Impactul negativ pe care termene de sute de zile il au asupra afacerilor, in mod special a IMM-urilor a stat la baza unor decizii politice majore la nivel European (vezi Small Business Act) care s-au tradus in Directive esentiale mediului de afaceri.

Introducerea de dobanzi si penalitati

Directiva 2000/ 35/ CE privitoare la combaterea platilor intarziate, prevede posibilitatea de a reclama dobanzi legale cand plata se face cu intarziere. In plus, o noua Directiva este in curs de aprobare, prin care termenele de plata in domeniul sanatatii vor trebui reduse la maximum 60 de zile, incepand cu 2013. Statele membre au inceput sa faca demersuri pentru implementarea acestei noi directive. Termenele de plata catre farmacii, in statele membre, nu depasesc 90 de zile. Romania s-a angajat fata de FMI sa elimine tot stocul de arierate pana la finele lunii aprilie 2011.

Introducerea penalitatilor este o obligatie a statelor, trasata de Comisia Europeana, prin Directiva 2000/ 35/ CE. O schimbare decisiva in directia unei culturi a efectuarii prompte a platilor, incluzand dispozitii care sa considere, in toate situatiile, drept clauza sau practica contractuala inechitabila, orice caz de excludere a dreptului de a aplica dobanzi, este necesara pentru a inversa aceasta tendinta si a asigura consecinte ale intarzierilor in efectuarea platilor care sa descurajeze intarzierea efectuarii platilor de catre Casele de Asigurari.

In legislatia nationala, Directiva 2000/ 35/ CE este transpusa prin Ordonanta de Urgenta nr. 119/ 2007 privind masurile pentru combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata, rezultate din contracte comerciale, aprobata cu modificari prin Legea nr. 118/ 2008.

Cu toate acestea, Contractul cadru si normele de aplicare, fac imposibila aplicarea penalitatilor prevazute de lege, intrucat actiunile de revendicare in justitie a drepturilor de catre farmacii, practic, sunt sanctionate prin suspendarea contractului, pana la solutionare.

In consecinta este necesara eliminarea din Contractul cadru si Norme a tuturor prevederilor ce impiedica sanctionarea neprimirii si neplatii facturilor de catre CJAS. In aceste conditii, s-a ajuns la necesitatea reformarii Directivei 2000/ 35/ CE, proces care vizeaza ameliorarea eficacitatii si eficientei cailor de recurs in caz de intarziere a efectuarii platilor prin introducerea unei dispozitii, acordand dreptul de a recupera costurile administrative si de a obtine o compensatie pentru costurile interne legate de intarzierea efectuarii platilor.

In cazul administratiilor publice, propunerea de reformare vizeaza scurtarea termenelor de plata ale acestor administratii catre intreprinderi la maxim 30 zile prin armonizarea acestora si intarirea masurilor de descurajare a platilor cu intarziere, prin intermediul unei amenzi forfetare cu incepere din prima zi de depasire a termenului de plata, amenda ce se ridica la 5% din suma facturata, plus dobanda pentru intarzierea efectuarii platilor si compensatia pentru costurile de recuperare.

In cazul institutiilor din domeniul sanatatii, termenul poate fi de maxim 60 zile datorita caracterului exceptional al serviciilor de sanatate.

Directiva va trebui transpusa in legisla tia statelor membre, pana in anul 2013. Propunerea de Directiva a fost aprobata de Parlamentul European. Comisia Europeana a fost de acord cu modificarile aprobate de Parlamentul European, iar acum se asteapta decizia formala a Consiliului.