---Motto: In viata uneori vrei, dar nu poti. Asa e si la receptura.

Autor: Farmacist Ion Bobaru, Farmacist evaluator, ales in cadrul Colegiului Farmacistilor Braila

Farmacia romaneasca traieste azi momente nu dintre cele mai linistite; se afla chiar la rascruce - in parte si din vina noastra, cei care nu prea am stiut sa o aparam si sa o protejam. Daca nu vom sti cum sa aplicam aceste proceduri, istoria ne va judeca.

Este de remarcat faptul ca produsele elaborate si preparate in farmacie nu mai reprezinta trata - mente elective, ci au devenit te - rapii complementare. Acum 20- 30 ani, insa, cand nu erau atatea preparate industria le, erau considerate tratamente de baza si rezolvau chiar urgentele. De pilda, pentru su gari si copii, prafurile divizate din antibiotice, solutia de piramidon 1% faceau parte din schema principala terapeutica; casetele cu chinidina sau pilulele cu pulbere de digitala, rezolvau urgentele din cardiologie; siropurile de tuse preparate in farmacie erau nelipsite de pe reteta unui pneumolog. Astazi, putini medici, si numai din cand in cand, mai prescriu retete magistrale. O analiza sumara arata ca piata preparatelor galenice este asigurata de prea multe farmacii, dintre care, nu toti respecta Regulile de Buna Practica Farmaceutica, iar ce rerea de preparate magistrale este in continua scadere.

Modele de procedura pentru implementarea Regulilor de Buna Practica Farmaceutica

Colegiul Farmacistilor din Romania a lansat, in luna februarie, un manual ce cuprinde un set de modele de procedura pentru implementarea R.B.P.F. (publicate acum un an).

Personal m-a surprins intarzierea aparitiei acestor modele de proceduri care au stat un an in "carantina", dupa cum se spune in proceduri. Ele puteau fi foarte bine legiferate la pachet in O.M.S. nr. 75/2010 publicat in M.O. 91 din 10 februarie 2010.

Salut aceasta initiativa a Colegiului Farmacistilor din Romania; acum avem proceduri, ce facem cu ele, cum le aplicam?

Farmacia romaneasca traieste azi momente nu dintre cele mai linistite, se afla chiar la rascruce - in parte si din vina noastra, cei care nu prea am stiut sa o aparam si sa o protejam. Daca nu vom stii cum sa aplicam aceste proceduri, istoria ne va judeca. Eu am asteptat aceste proceduri, in special cele care se refera la buna practica de preparare (modelul 7), aproximativ 35 de ani.

Daca as fi cunoscut continutul procedurii 7, referitoare la regulile de buna practica pentru prepararea produselor galenice si traditionale, nu faceam afirmatia aparuta in numarul 51 al revistei Pharma Business, cum ca "legislatia in vigoare e foarte birocratica si neadaptata la situatia actuala". Studiind procedura, fac acum cuvenita rectificare si retrag ceea ce am spus atunci.

Ramane valabila, insa, parerea mea exprimata atunci, ca retetele magistrale si activitatea de receptura vor disparea de moarte naturala.

De ce astept de 35 de ani procedura 7?!

In perioada anilor '80-'90 a existat, in Romania, o crunta lipsa de medicamente. Lipsurile m-au determinat sa incerc sa acopar aceste goluri.

Am preparat, la inceput, multe pilule cu diferite substante farmaceutice: pilule cu diazepam, fenobarbital, propranolol, levomeprazin, etc. Timp de cativa ani, am facut zilnic si 300 de pilule.

Am reusit apoi sa recuperez masina de comprimat (marca Eureka) folosita frecvent de farmacistul Faltis, daruita lui Faltis de amicul sau Alexandru Iteanu la vremea aceea Presedintele Asociatiei Generale a Farmacistilor din Romania, initiatorul redactarii Farmacopeei Romane editia a IV-a (1926). Cu ea am preparat si comprimate cu: fenobarbital, eritromicina, eufilina, chinidina, paracetamol, papaverina, antigripale, propanolol, codenal, efedrina, piramidon, metronidazol, piracetam, clozoxazona, etc.

Azi pilularul si masina de comprimat sunt piese de muzeu in farmacie. Dupa revolutia din 1989 am cumparat un gelular pentru decapacirea, umplerea si capacirea gelulelor (capsule gelatinoase) numarul 0,2, cu care si astazi fac pulberi conditionate in capsule gelatinoase: ex. cu albastru de metilen.

Toate aceste trei forme farmaceutice le inregistram in carnetul de elaborari. De fiecare data mi se reprosa ca pilulele, comprimatele, gelulele si cate altele pe care le preparam, nu se incadreaza in cele 2 tipuri de galenice care erau mentionate in legile ce guvernau farmacia: oficinale si magistrale.

Din punct de vedere legal nu am stiut ce incadrare au alcoolul mentolat, iodat, solutia de rivanol, solutia Castellani, unguentul Miculitz, pasta Petrini si multe alte elaborari care nefiind mentionate in farmacopei, nu puteau fi catalogate ca preparate oficinale. Am lucrat sub aceasta presiune multi ani; aceasta procedura 7 m-a eliberat total, dandu- mi posibilitatea sa pot inregistra produsele aratate mai sus in Registrul de preparate traditionale, alaturi de preparatele oficinale, asa zisele produse pe lot.

Legislatia farmaceutica in ultimii 20 de ani a fost mai schimbatoare chiar decat legislatia fiscala, dar pana acum, niciun coleg farmacist, care a lucrat si colaborat la intocmirea legilor privitoare la activitatea din farmacie, nu a avut inspiratia sa mentioneze ca, in farmacie, pe langa preparatele oficiale si magistrale, se pot prepara si produse traditionale (cu intelesul care este dat de procedura).

Ma pot considera, acum, un farmacist galenician (recepturist) liber si vreau sa ma bucur de aceasta libertate cat mai mult. Alegerea cuvantului de preparat traditional ar putea, insa, crea o confuzie, pentru ca, in Legea nr. 95/ 2006, privind reforma in domeniul sanatatii, capitolul XVII: Medicamentul (pag. 114), cuvantul traditional intra in denumirea medicamentului din plante medicinale cu utilizare traditionala. La Farmacia Faltis din Braila toate medicamentele preparate dupa formule "care au proba timpului, au compozitie precisa si stabilitatea necesara" si care sunt elaborate dupa formulare si indreptare farmaceutice sau chiar formule proprii, le-am inregistrat, pana acum, ca "preparate tipizate" asa cum le-a numit Al. Pastia in "Tehnica farmaceutica" din 1976. Al. Pastia numea medicamentele industriale "medicamente tipizat-standardizate" diferentiidu-le, astfel, de cele "tipizate", care se prepara la receptura.

Ca sa armonizez cuvantul "tipizat", folo sit de mine, cu cel "traditional" din procedura, acum, nu fac altceva decat sa inlocuiesc "tipizat" cu "traditional" in inregistarile interne ale farmaciei.

Denumirea de preparat consacrat poate ar fi mai potrivita pentru acest tip de elaborare. In editiile viitoare ale acestor proceduri se poate veni cu o alta terminologie mai adecvata, dar trebuie ca elaboratul "traditional" sa nu dispara niciodata din farmacie - nici ca produs farmaceutic, nici ca inregistrare.

Consider conditiile aplicarii procedurii 7, referitoare la prepararea medicamentelor in farmacie, ca fiind dure, dar pe deplin justificate. Promovarea excelentei in executarea profesiei de farmacist si, in consecinta, asigurarea calitatii in satisfacerea cerintelor omului bolnav, va depinde, in speta, de modul cum implementam procedura.

Orgoliul, ambitia unor colegi farmacisti care doresc sa faca receptura, dar fara sa respecte, in totalitate, aceasta procedura, va pune o presiune foarte mare asupra evaluatorilor.

Procedura 7 este cea mai complexa si cea mai greu de implementat pentru ca:

-cere mult timp, rabdare si bani;

-cere personal bine instruit si bine pregatit profesional. Farmacistul isi asuma o mare raspundere cand prepara un medicament;

-e foarte important sa avem un numar suficient de farmacisti angajati.

O farmacie care elibereaza retete gratuite si compensate in valoare de 200.000 lei noi sau chiar mai mult, cu numai 2 farmacisti angajati, nu poate sa respecte, in totalitate, Regulile de Buna Practica Farmaceutica. Una din activitatile principale ale farmaciei, ori cea din oficina sau cea de la receptura va avea de suferit, iar potrivit extrasului din R.B.P.F.: "Responsabilitatile unei persoane nu trebuie extinse intr-atat incat sa prezinte riscuri pentru calitatea serviciilor".

Argumente pentru activitatea de receptura

Farmacia Faltis din Braila poate servi ca referinta pentru activitatea de receptura. Iata argumentele:

Cu 2 farmacisti si 3 asistenti de farmacie (personal de specialitate):

-eliberam aproximativ 250 de retete gratuite si compensate, pe luna, in valoare de sub 100.000 lei

-consiliem sau sfatuim zilnic pe cei interesati (in camera de confidentialitate)

-preparam produse galenice (oficinale, magistrale) si traditionale, in numar de aproximativ 500 pe luna.

Indeplinim celelalte activitati conexe necesare respectarii R.B.P.F. cu: 2 femei de serviciu, un statistician, un informatician si un contabil.

In farmacie avem urmatoarea dotare:

-aparatura: distilator, demineralizator, etuva, baie de apa, pulverizator tip rasnita (macinator), balanta pentru cantariri sub 1 gram cu 2 zecimale, cantar pentru cantariri peste 1 kilogram, infuzoare, termometre, alcoolmetre, agitator, etc.

-vesela si ustensile: mojar cu pistil - diferite diametre, spatule rigide si flexibile, vase Berzelius si Erlenmayer de diferite capacitati, palnii de sticla de diferite marimi, capsule de portelan, site farmaceutice, matrite pentru ovule si supozitoare - adulti si copii, patentule, baghete sticla, site azbest, placa tip porfir pentru cantarit, baze de unguente si unguete, menzuri, aparat Soxlet, cilindrii gradati, biurete, baloane cotate si materiale ca: hartie filtru, hartie turnesol, hartie indicator universala, etichete, diverse.